8,779 matches
-
la Liceul Internat și predă în perioada 1946-1949. Urcă apoi, succesiv, treptele ierarhice ale învățământului superior:1950-șef de lucrări, un an mai târziu conferențiar și din 1969 profesor. Este pensionat în 1973, dar rămâne profesor consultant la Catedra de Geografie până la decesul său. De-alungul carierei sale, a predat nenumărate cursuri: Istoria Geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimie geografică, Metodica predării geografiei, Geografia U.R.S.S. Formându-se sub îndrumarea unor savanți de prestigiu precum M. David
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
ierarhice ale învățământului superior:1950-șef de lucrări, un an mai târziu conferențiar și din 1969 profesor. Este pensionat în 1973, dar rămâne profesor consultant la Catedra de Geografie până la decesul său. De-alungul carierei sale, a predat nenumărate cursuri: Istoria Geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimie geografică, Metodica predării geografiei, Geografia U.R.S.S. Formându-se sub îndrumarea unor savanți de prestigiu precum M. David, Gh.Năstase, I. Atanasiu, I. Borcea și C. Papp, având o instruire
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
ale învățământului superior:1950-șef de lucrări, un an mai târziu conferențiar și din 1969 profesor. Este pensionat în 1973, dar rămâne profesor consultant la Catedra de Geografie până la decesul său. De-alungul carierei sale, a predat nenumărate cursuri: Istoria Geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimie geografică, Metodica predării geografiei, Geografia U.R.S.S. Formându-se sub îndrumarea unor savanți de prestigiu precum M. David, Gh.Năstase, I. Atanasiu, I. Borcea și C. Papp, având o instruire temeinică
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
din 1969 profesor. Este pensionat în 1973, dar rămâne profesor consultant la Catedra de Geografie până la decesul său. De-alungul carierei sale, a predat nenumărate cursuri: Istoria Geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimie geografică, Metodica predării geografiei, Geografia U.R.S.S. Formându-se sub îndrumarea unor savanți de prestigiu precum M. David, Gh.Năstase, I. Atanasiu, I. Borcea și C. Papp, având o instruire temeinică obținută la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
1969 profesor. Este pensionat în 1973, dar rămâne profesor consultant la Catedra de Geografie până la decesul său. De-alungul carierei sale, a predat nenumărate cursuri: Istoria Geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimie geografică, Metodica predării geografiei, Geografia U.R.S.S. Formându-se sub îndrumarea unor savanți de prestigiu precum M. David, Gh.Năstase, I. Atanasiu, I. Borcea și C. Papp, având o instruire temeinică obținută la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja a
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
Borcea și C. Papp, având o instruire temeinică obținută la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja a reușit să se remarce în lumea geografică din timpul său. Cercetările sale s-au axat preponderent pe Geomorfologie, Geografie Fizică și Economică precum și Geografie Umană sau Istoria Geografiei. Se înscrie la doctorat în anul 1938, lucrând mai mulți ani la teza de dizertație intitulată: Câmpia Tecuciului - Studiu de geografie fizică”. A analizat cu precădere particularitățile Câmpiei Tecuciului, o mică
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
o instruire temeinică obținută la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja a reușit să se remarce în lumea geografică din timpul său. Cercetările sale s-au axat preponderent pe Geomorfologie, Geografie Fizică și Economică precum și Geografie Umană sau Istoria Geografiei. Se înscrie la doctorat în anul 1938, lucrând mai mulți ani la teza de dizertație intitulată: Câmpia Tecuciului - Studiu de geografie fizică”. A analizat cu precădere particularitățile Câmpiei Tecuciului, o mică dar originală subunitate a Câmpiei
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
la Universitate și perfecționându-se printr-o muncă personală asiduă, Alexandru Obreja a reușit să se remarce în lumea geografică din timpul său. Cercetările sale s-au axat preponderent pe Geomorfologie, Geografie Fizică și Economică precum și Geografie Umană sau Istoria Geografiei. Se înscrie la doctorat în anul 1938, lucrând mai mulți ani la teza de dizertație intitulată: Câmpia Tecuciului - Studiu de geografie fizică”. A analizat cu precădere particularitățile Câmpiei Tecuciului, o mică dar originală subunitate a Câmpiei Române. Lucrarea a fost
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
timpul său. Cercetările sale s-au axat preponderent pe Geomorfologie, Geografie Fizică și Economică precum și Geografie Umană sau Istoria Geografiei. Se înscrie la doctorat în anul 1938, lucrând mai mulți ani la teza de dizertație intitulată: Câmpia Tecuciului - Studiu de geografie fizică”. A analizat cu precădere particularitățile Câmpiei Tecuciului, o mică dar originală subunitate a Câmpiei Române. Lucrarea a fost definitivată și susținută în anul 1965 la Universitatea din Cluj, sub conducerea prof. Tiberiu Morariu. Teza de doctorat este realizată pe
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
o atenție deosebită fenomenelor provocate de neotectonică. Din păcate, lucrarea nu a fost publicată în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic, iar cursurile: Istoria geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimia geografică, Metodica predării geografiei, ș. a. au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, un om căruia studenții îî spuneau
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
atenție deosebită fenomenelor provocate de neotectonică. Din păcate, lucrarea nu a fost publicată în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic, iar cursurile: Istoria geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimia geografică, Metodica predării geografiei, ș. a. au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, un om căruia studenții îî spuneau cu
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic, iar cursurile: Istoria geografiei, Geografia fizică și economică a României și a continentelor, Toponimia geografică, Metodica predării geografiei, ș. a. au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, un om căruia studenții îî spuneau cu simpatie și afecțiune “Senior Obreha”. În ultimii ani a reluat preocupările mai vechi
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
au fost audiate cu deosebit interes de către studenți. A fost dascăl de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, un om căruia studenții îî spuneau cu simpatie și afecțiune “Senior Obreha”. În ultimii ani a reluat preocupările mai vechi de geografie umană, în special de toponimie, acordând o atenție deosebită unor toponime insuficient clarificate până atunci, din Moldova și din alte ținuturi românești. A participat activ la realizarea Dicționarului geografic al județului Iași (1979), primul din noua serie de dicționare geografice
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
insuficient clarificate până atunci, din Moldova și din alte ținuturi românești. A participat activ la realizarea Dicționarului geografic al județului Iași (1979), primul din noua serie de dicționare geografice ale județelor, prelucrând în variantă proprie efortul colectiv al profesorilor de geografie din județ. Demne de menționat sunt și cărțile: Memoria continentelor (1975), Clasic și modern în geografia ieșeană și din Moldova (1984), Istorie a dezvoltării geografiei în România (Iași), Metodica predării geografiei (Iași), Drumuri și popasuri prin Moldova deluroasă (Editura Junimea
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
Dicționarului geografic al județului Iași (1979), primul din noua serie de dicționare geografice ale județelor, prelucrând în variantă proprie efortul colectiv al profesorilor de geografie din județ. Demne de menționat sunt și cărțile: Memoria continentelor (1975), Clasic și modern în geografia ieșeană și din Moldova (1984), Istorie a dezvoltării geografiei în România (Iași), Metodica predării geografiei (Iași), Drumuri și popasuri prin Moldova deluroasă (Editura Junimea, Iași). Activitatea științifică a început prin publicarea, în 1936, a unei lucrări legate de zona natală
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
serie de dicționare geografice ale județelor, prelucrând în variantă proprie efortul colectiv al profesorilor de geografie din județ. Demne de menționat sunt și cărțile: Memoria continentelor (1975), Clasic și modern în geografia ieșeană și din Moldova (1984), Istorie a dezvoltării geografiei în România (Iași), Metodica predării geografiei (Iași), Drumuri și popasuri prin Moldova deluroasă (Editura Junimea, Iași). Activitatea științifică a început prin publicarea, în 1936, a unei lucrări legate de zona natală, ținutul Gugeștilor. În același an, publică un studiu asupra
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
prelucrând în variantă proprie efortul colectiv al profesorilor de geografie din județ. Demne de menționat sunt și cărțile: Memoria continentelor (1975), Clasic și modern în geografia ieșeană și din Moldova (1984), Istorie a dezvoltării geografiei în România (Iași), Metodica predării geografiei (Iași), Drumuri și popasuri prin Moldova deluroasă (Editura Junimea, Iași). Activitatea științifică a început prin publicarea, în 1936, a unei lucrări legate de zona natală, ținutul Gugeștilor. În același an, publică un studiu asupra târgurilor din Moldova în secolul al
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
același an, publică un studiu asupra târgurilor din Moldova în secolul al XIX-lea. Unele publicații, cum ar fi „Memoria continentelor”, o atractivă lucrare de popularizare a contribuțiilor românești la lărgirea orizontului geografic al omenirii, cursul tipărit de „Metodica predării geografiei”, alături de cel multiplicat de „Istorie a dezvoltării geografiei în România”, vădesc preocupările didactice și dorința de a oferi studenților surse de informare cât mai utile. În anii postbelici, Obreja s-a concentrat pe probleme de geografie fizică, analizând cu precădere
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
Moldova în secolul al XIX-lea. Unele publicații, cum ar fi „Memoria continentelor”, o atractivă lucrare de popularizare a contribuțiilor românești la lărgirea orizontului geografic al omenirii, cursul tipărit de „Metodica predării geografiei”, alături de cel multiplicat de „Istorie a dezvoltării geografiei în România”, vădesc preocupările didactice și dorința de a oferi studenților surse de informare cât mai utile. În anii postbelici, Obreja s-a concentrat pe probleme de geografie fizică, analizând cu precădere caracteristicile Câmpiei Tecuciului. De asemenea, „a lăsat rezultate
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
tipărit de „Metodica predării geografiei”, alături de cel multiplicat de „Istorie a dezvoltării geografiei în România”, vădesc preocupările didactice și dorința de a oferi studenților surse de informare cât mai utile. În anii postbelici, Obreja s-a concentrat pe probleme de geografie fizică, analizând cu precădere caracteristicile Câmpiei Tecuciului. De asemenea, „a lăsat rezultate de valoare în evidențierea unor aspecte demne de interes ale reliefului Podișului Central Moldovenesc,ale teraselor și albiei majore ale Jijiei și Bahluiului, etc.” Alexandru Obreja a muncit
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
Central Moldovenesc,ale teraselor și albiei majore ale Jijiei și Bahluiului, etc.” Alexandru Obreja a muncit mult și la realizarea unor monografii, cum este cea a orașelor Dorohoi și Tecuci. În ultimii ani ai vieții sale a reluat cercetările legate geografia umană, în special cele de toponimie, întrucât a remarcat existența unor toponime insuficient clarificate, din Moldova dar nu numai. O realizare extraordinară este publicarea „Dicționarului geografic al județului Iași”, primul din noua serie de dicționare geografice ale județelor. „A fost
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
județului Iași”, primul din noua serie de dicționare geografice ale județelor. „A fost membru activ în cadrul SSGR, susținând o intensă activitate de prezentare de conferințe pe teme științifice geografice; a condus aplicații de teren la taberele curs pentru profesorii de geografie organizate la Suceava și Piatra-Neamț. În ultimii ani a fost membru în Comitetul Filialei Iași a SSGR.” „Cei care i-au fost apropiați cunosc pasiunea pe care a avut-o pentru vânătoare, pasiune izvorâtă din dragostea pentru natură și bogățiile
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
n. 3/16 februarie 1896 la Hristici, Basarabia - d. 28 decembrie 1985, Iași), a fost un geograf român, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu preocupări și în domeniul politic. Cea mare contribuție științifică a sa a vizat geografia istorică. S-a născut într-o familie de răzeși, și-a petrecut copilăria în satul natal, unde a urmat mai întâi cursurile școlii primare de acolo. Apoi urmează cursurile gimnaziale la Soroca, iar în 1915 sunt absolvite cursurile Școlii Normale
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
străine - germana, franceza, ucraineana, poloneza, rusa. În 1919 se înscrie la "Secția de Istorie-Geografie a Facultății de Litere și Filosofie", de la "Universitatea din Iași", obținându-și licența în 1923. La foarte scurt timp, în 1924, își obține licența și în Geografie, la "Facultatea de Științe." Între 1924-1926 urmează un stagiu la Sorbona pentru pregătirea doctoratului. Acest stagiu ar fi trebuit să dureze mai mult, însă problemele de sănătate ale soției sale îl obligă pe Gheorghe Năstase să se reîntoarcă în țară
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]
-
de doctorat, publicată cu titlul "Peuce - contribuții la cunoașterea fizică și omeneasă a Deltei Dunării în antichitate". Datorită capacităților sale intelectuale deosebite, și-a început activitatea didactică încă din anul II de studenție (1920), în calitate de asistent suplinitor în cadrul "Catedrei de Geografie a Secției Geografie-Istorie a Facultății de Litere și Filosofie", Univerisitatea Al.I.Cuza, Iași, în 1925 devenind conferențiar suplinitor la "Antropogeografie". Tot în acest an a fost numit asistent provizoriu la "Laboratorul de Studii Geografice". Fiind primul geograf cu pregătire
Gheorghe I. Năstase () [Corola-website/Science/324676_a_326005]