8,843 matches
-
Tot datorită cutremurului s-a calculat că Japonia s-a deplasat cu 2,4 m față de poziția anterioară cutremurului. Cutremurul a avut loc la est de Sendai, Honshu, Japonia. Epicentrul se află la depărtare de Tokio, conform serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite și a fost urmat după 30 de minute de o replică de 7,7 grade. Cutremurul se datorează probabil deplasării simultane a mai multor zone focale, ceea ce a creat o intensitate întâlnită doar o dată la o mie de
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
Golful Persic și Marea Roșie. La limita dintre Oceanul Pacific și Oceanul Indian, găsim Marea Banda, Marea Sulu, Marea Japoniei, etc. care din punct de vedere oceanografic pot fi considerate ca mări mediteraneene intracontinentale, dar care sunt mări marginale din punct de vedere geologic. Anumite mări pot fi clasate în același timp ca mări intracontinentale și epicontinentale: Marea Mânecii poate fi un exemplu fiindcă este limitată de o masă continentală și în același timp ea acoperă o parte dintr-o platformă continentală. Cu toate
Mare mediteraneană () [Corola-website/Science/322411_a_323740]
-
care apoi este rezolvat. Principalul domeniu de aplicare este modelarea curgerilor turbulente sub și supersonice în domeniul aerospațial, însă există numeroase alte domenii în care este utilizată, cum ar fi aerodinamica vehiculelor și construcțiilor, optimizarea proceselor chimice, previziuni meteorologice, prospectări geologice, dispersia noxelor, aplicații medicale sau militare. Baza teoretică a aproape tuturor modelărilor curgerilor sunt ecuațiile Navier-Stokes, care descriu curgerea unei faze fluide unice. Eliminând în aceste ecuații termenii care descriu viscozitatea, se obține un model mai simplu, ecuațiile lui Euler
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 8 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă deluroasă ("Dealul Bulgăresc", "Dealul Bujoarele") ce adăpostește resturi de faună fosilă (crustacee, corali, moluște) atribuite perioadei geologice a devonianului, depozitate în stratele de șisturi argiloase, gresii și cuarțite .
Locul fosilifer Dealul Bujoarele () [Corola-website/Science/328921_a_330250]
-
(n. 10 noiembrie 1887, Galați - d. 25 noiembrie 1973, București) a fost o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume. Elisa Leonida s-a născut la Galați, pe 10 noiembrie 1887, într-
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București. După puțin timp, a început Primul Război Mondial. Cu riscul vieții, merge pe front, unde desfășoară o intensă activitate în cadrul organizației „Crucea Roșie“, ajutând la diminuarea suferințelor soldaților răniți. I s-a încredințat chiar conducerea unor spitale de
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
care s-a căsătorit, pe front, la Ghidigeni, în 1918. La nuntă a participat și Regina Maria. A devenit mama a două fete, care ulterior au devenit una profesoară și alta ingineră. După război, și-a reluat activitatea la Institutul Geologic, unde a condus un laborator de analize, în care a elaborat metode originale, raționalizări, a introdus tehnici noi și a efectuat studii importante, toate având ca scop cunoașterea bogățiilor subsolului țării noastre. A adus o contribuție deosebită la progresul economiei
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
a preocupat de analiza apei potabile, a diverselor minerale, petrol, gaze, cărbuni, bituminide solide, roci de construcție și de prepararea minereurilor, semnând 85 000 buletine de analize, ale căror rezultate au fost publicate în seria „Studii economice”, editată de Institutul Geologic. A participat la importante studii de teren, privind în special identificarea și analiza unor noi resurse de cărbune, de șisturi bituminoase, de gaze naturale, crom, bauxită sau cupru, cărora le-a consacrat și monografii: "Contribuțiuni la studiul bauxitelor din România
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
de ani. A fost prima femeie membră AGIR și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, în cadrul căreia a adus o contribuție esențială privind cunoașterea activității femeilor din țara noastră. În calitate de președinte al Comitetului de luptă pentru pace din Institutul Geologic, a luat atitudine față de înarmarea atomică, adresând un protest competent și justificat comisiei de dezarmare de la Lancester House din Londra, insistând asupra pericolului armei atomice. Aceasta intervenție a fost comunicată oficial la ONU. În timpul vieții, nu de puține ori activitatea
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
despre ea. La inițiativa Confederației Naționale a Femeilor din România, în 1997, a fost instituit „Premiul Elisa Leonida-Zamfirescu“ care se acordă pentru merite în domeniul științei și tehnicii unor personalități feminine. La Muzeul Tehnic din București și la Muzeul Național Geologic, sunt panouri din care vizitatorii pot afla biografia și realizările primei femei inginer. Din 1993, strada din București pe care a locuit îi poartă numele. O stradă cu numele Elisei Leonida Zamfirescu există și la Galați (în apropierea Drumului de
Elisa Leonida Zamfirescu () [Corola-website/Science/328935_a_330264]
-
trunchi de piramidă cu dimensiunile bazei mici de 54 X 42 m, jumătatea inferioară fiind îngropată în nisip, în apropiere aflându-se un drum lat de 4 m și câteva coloane răsturnate. În general se consideră că acestea sunt formațiuni geologice naturale, apărute ca urmare a unor neobișnuite depuneri de sedimente și pietre. Printre geologii și antropologii care au studiat personal zona se numără Eugene Shinn de la U.S. Geological Survey; Marshall McKusick. un profesor asociat de antropologie la Universitatea din Iowa
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei de graniță cu județul Mureș), pe teritoriul administrativ al comunei Monor (în partea sudică a satului omonim), în imediata
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea estică a județului Harghita în Depresiunea Praid, pe teritoriul administrativ al comunei Corund, în nord-vestul satului omonim, în imediata apropiere a drumului național DN13A care leagă
Dealul Melcului (Firtuș) () [Corola-website/Science/325399_a_326728]
-
12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 8 ha. Aceasta reprezintă o zonă (fostă exploatare minieră) în perimetru căreia se găsesc două formațiuni geologice și importante depozite minerale de aragonit, calcit, coralite și depuneri de travertin. În arealul rezervației se află un izvor natural (cu emanații de hidrocarburi) ce formează la ivirea din stâncării, un con cu depuneri de culoare albastră-verzuie. Video
Dealul Melcului (Firtuș) () [Corola-website/Science/325399_a_326728]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, floristic și faunistic), situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Porumbeni (în bazinul Târnavei Mari, la o altitudine de 600 m), în partea nordică
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
ul este o formațiune geologică reprezentată de un strat subteran destul de poros de roci încât să poată stoca apă și suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el. Denumirea derivă din cuvintele din limba latină "aqua" = apă, "ferre" = a purta, a duce
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
(monument al naturii) - sau în maghiară Sóhát - este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în județul Harghita pe teritoriul administrativ al comunei Praid. Rezervația naturală se află în sudul satului Praid, Harghita pe cursul inferior al Văii Corundului, are o suprafață de 60 ha și este localizată la sud-estul Dealului Sării (576m). Acesta
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Piarta Șoimilor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și botanic), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Tușnad. Rezervația naturală aflată în capătul sudic al Munților Harghitei, are o suprafață de 1,5 ha , și reprezintă o stâncă formată din rocă magmatică (andezitică), de culoare
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Harghita (în versantul estic al Munților Harghitei la o altitudine de 1.200 m, aproape de limita teritorială cu județul Covasna), pe teritoriul administrativ
Rezervația geologică de la Sâncrăieni () [Corola-website/Science/325464_a_326793]
-
o suprafață de 800 hectare și se află în Munții Hășmaș (grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Orientali). Altitudiea maximă a acestei grupe muntoase este de 1.793 m, atinsă în Vârful Hășmașul Mare. Structura geologică a Munților Hășmaș (cunoscuți și sub denumirea de "Hăghimaș" sau "Curmătura") este alcătuită la bază din șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase (între Piatra Singuratică și Platoul Ocsem), andezite, dolomite și calcare (stâncăriile din Hășmașul
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
(monument al naturii) alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Sibiu. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Loamneș, în partea sud-estică a satului Hașag, Sibiu (în lunca râului Vișa), în imediata apropiere de drumul județean
Vulcanii noroioși de la Hașag () [Corola-website/Science/325500_a_326829]
-
martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. reprezintă un fenomen geologic și geomorfologic, datorat prezenței sării în scoarța terestră, care în timpul fazelor de cutanare cauzate de presiunea tectonică răbufnesc, formând cute diapire , cu rupturi marginale de strate, ce permit eliminarea gazelor la suprafață. Acest proces antrenează cantități de apă sărată, înmuind
Vulcanii noroioși de la Hașag () [Corola-website/Science/325500_a_326829]
-
naturală aflată în nord-estul satului Iabalcea, în versantul drept al Cheilor Carașului, are o suprafață de 1,10 ha, și este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Aria naturală reprezintă o peșteră (cavitate de dimensiuni mari) de interes științific, geologic, speologic și paleontologic, cu resturi de faună fosilă concreționată.
Peștera Răsuflătoarei () [Corola-website/Science/325885_a_327214]
-
Domogled - Valea Cernei. Aria protejată (suprapusă sitului de importanță comunitară - "Domogled-Valea Cernei") reprezintă un relief diversificat (doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Cetățeni. Rezervația naturală declarată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", se află în partea de sud a Munților Leaota, la o altitudine de 800 m, în partea
Microrelieful carstic de la Cetățeni () [Corola-website/Science/326025_a_327354]