10,086 matches
-
situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia. Așezată la întretăierea căii ferate Iași-Dorohoi cu drumul național 29 Botoșani-Săveni, este un important nod comercial al județului. Suprafața actuală a comunei este de 13.675 hectare. Ca vecini, în partea de nord-est se învecinează cu comuna Știubieni și cu orașul Săveni; în partea de est și sud-est are ca vecini comunele Vlăsinești și Dângeni; în partea de sud comuna Unțeni, în partea de sud-vest comuna Nicșeni
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
o acțiune poate chiar mai complexă decât exproprierea. Legile agrare stabileau pentru vechiul regat următoarele categorii de împroprietărire: mobilizații din 1916-1918, mobilizații din campania 1913, văduvele de război, agricultori lipsiți de pământ sau proprietari cu terenuri mai mici de cinci hectare, orfani de război. Din procesul verbal încheiat la 30 august 1931 aflăm că din cele 4816,39 ha ale moșiei Cavadia au fost expropriate, pentru colonizare, 2027,4 ha repartizate în felul următor: 1818,5 ha la împroprietăriți, 627,99
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Dummbravita - Rotbav - Măgura Codlei. Rezervație naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr.2151/30.04.2004, piblicata în Monitorul Oficial al României nr.38/12.01.2005 și se întinde pe o suprafață de 42 de hectare. Totodată, lângă Rotbav se poate vizita pădurea de stejari seculari, unii dintre acești copaci grandioși având vârste de peste 700 de ani. În zona se află și izvoarele minerale, despre care se spune încă din antichitate că apa acestora ajuta la
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
acolo erau duse cu căruțele în Făgăraș. Din cauza cantității mari de blane ce veneau pe râu era prea mare pentru terenul de la ""Capre"" s-a înființat peste râu un depozit de lemne de foc denumit ""Magazin"" în suprafață de câteva hectare. A fost adus de la Sebeș ca magazioner un anume Dîmboi care supraveghea ulterior lucrările de înmagazinare și distribuire a lemnelor. Acest Dâmboi a construit în ""Dealul Magazinului"" o casă, și-a întemeiat o familie și ulterior a coborât în sat
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
administrativ al comunei Bordei Verde se găsesc un Sit Natura 2000 - ROSCI 0259 Valea Călmățuiului și o Arie de protecție specială avifaunistică - ROSPA 145 Valea Călmățuiului. Suprafața aflată pe teritoriul comunei a celor două arii protejate este de 583 de hectare, reprezentând circa 7% din suprafața lor totală. Ariile protejate conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
prin reforma agrară din 1921. Împroprietărirea s-a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul arabil și 1.900 lei/hectar terenul de pășune din lunca Călmățuiului. Efectul principal, pe plan local, al acestei legi avea să-l constituie apariția unei noi așezări, satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. Localitatea
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
a făcut prin exproprierea moșiei Bordei Verde aparținând Eforiei Spitalelor Civile, consemnată în procesul verbal din 5 octombrie 1922 al "Comisiunii IV județene de expropriere, ocol Viziru", la prețul de 2.600 lei/hectar terenul arabil și 1.900 lei/hectar terenul de pășune din lunca Călmățuiului. Efectul principal, pe plan local, al acestei legi avea să-l constituie apariția unei noi așezări, satul Vintilești, în partea de est a satului Bordei Verde. Localitatea a fost înființată pentru stabilirea locuitorilor din
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Poarta Sălajului, mai demult "Vașcapău" (în , în traducere „Poarta de Fier”), este un sat în comuna Românași din județul Sălaj, Transilvania, România. Cu o suprafață de 814,34 hectare, localitatea Poarta Sălajului este așezată în partea de sud a județului Sălaj și face parte din comuna Românași, care include în teritoriul său administrativ șase localități: Românași, Poarta Sălajului, Ciumărna, Păușa, Romița si Chichișa. Satul Poarta Sălajului este așezat de-
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte din Câmpia Boianului, numită și Câmpia Călmățuiului, și împreună cu câmpia Găvanu-Burdea (aflată pe malul stâng al râului Vedea), fac parte din marea Câmpie Română. Resursele de apa de pe teritoriul județului Teleorman sunt modeste
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de Pârâul Marin. Altitudinea Marinului variază între 288 și 392 metri, iar suprafața totală a satului este de 1241,14 hectare. Ca întreg județul Sălaj, Marinul se încadrează în sectorul de climă continentală moderată. Vegetația este eterogenă, cu o gamă variată de formațiuni vegetale. Speciile silvice dominante sunt gorunul, cerul și carpenul. Pe alocuri apar și alte specii de foioase. Pădurile
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
între 288 de metri, lângă Biserica Ortodoxă „Sfinții Mihail și Gavril”, și 392 de metri, la Colțul Hireazului. Casele situate la cea mai mare altitudine sunt cele de la “Muscănești” - 378,5 m. Suprafața totală a Marinului este de 1241,14 hectare, din care intravilan 142,7 ha, iar extravilan 1098,44 ha. Din punct de vedere administrativ, Marinul face parte din județul Sălaj, comuna Crasna. La sud-est se învecinează cu satul Peceiu, la sud cu satul Bănișor, la sud-vest cu satele
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
1818 de 302,5 cubuli de semănătură, din care 146 aparțineau iobagilor, opt văduvelor, iar 148,5 cubuli de semănătură erau a străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5 cubuli de semănătură în anul 1831 și 302,5 cubuli de semănătură în majoritatea anilor din acest interval de timp. Suprafața
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Plevna, printre alții: Ciobanu Marin, Dincă Petre, Neacșu Marin, Mitruș Niculae, Mitruș Ivan, Mitruș Mihalache. Primii trei au decedat în timpul confruntărilor, urmașii lor ca și cei rămași în viață au fost împroprietăriți cu loturi de pământ de circa 3 - 5 hectare. În această perioadă Mitruș Niculae și Mitruș Ivan devin săteni împroprietăriți ai comunei Suraia care lua ființă în acele vremuri. Tot în acele vremuri, Trandafir Gheorghe din Lisa, viitorul socru al lui Mihalache Ion din Cioara ( n.1863- m.1958
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
din Cioara, apți de luptă au luat parte la confruntări. Din cei care au luat parte la confruntări, 64 și-au pierdut viața, urmașii lor și restul care au rămas în viață au beneficiat de împroprietărire cu pământ de 3-4 hectare. În al doilea război mondial, majoritatea sătenilor din Cioara, apți de luptă au luat parte la confruntări. Din cei care au luat parte la confruntări, aproape 20 și-au pierdut viața. În perioada 1944-1989 cei care și-au pierdut viața
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are porțiuni care seaca, iar în perioadele cu ploi abundente se revarsă din matcă. Așezământul a fost construit pe un teren de 2 hectare, donație a familiei Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman, cererea a’i înlesni înființarea unui spital rural prin dăruirea unei întinderi
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
Kalinderu, în acest scop: “noi, subsemnații, făcându-ne Consiliul Județean Teleorman, în care stăpânim în devălmășie Moșia noastră Tecuci-Kalinderu, perdinte de comună Tecuci-Kalinderu, Plasa Teleorman, cererea a’i înlesni înființarea unui spital rural prin dăruirea unei întinderi de două (2) hectare , teren în partea despre Cătunul Cățelești a sus disei moșii, venim printr’ această a face cunoscut de obște și după formele cerute de legi, cum că în vederea frumosului scopu de a veni în adjutorul sătenilor bolnavi, facem de a nostră
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
ultima împărțire a moșiei răzășești și își vinde ce-i mai rămăsese logofătului "Costache Ghica". Restul moșiei răzășești rămânând Petrileștilor până la desființarea răzășiilor și dispariția devălmășiei. Calculând după datele rămase de atunci aflăm că moșia Cursești avea circa 1200 de hectare teren cultivabil. Cursești Vale este și acum un sat patriarhal în care aerul este curat iar oamenii trăiesc mult. În Cursești au funcționat ca învățători personalități precum scriitorul Ioan Adam, Constantin Tănase și Vasile Mitru. În Cursești Vale s-au
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
moșiei) dar și alți gospodari din sat au obținut importante medalii și premii în bani pentru animalele prezentate. În 1936, tot Titu Ioanid a obținut la un concurs național locul II pentru o recoltă de 4000 kg. de grâu la hectar. Din punct de vedere administrativ, în anul 1864 a fost declarată comuna Bârzești care în afară de satul în sine mai avea în componență și satele: Tăcmănești(Călugăreni), Muntenești, Brăhășoaia (Călugărenii Vechi) și Cănțălărești. De la înființare și până în anul 1895, comuna a
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
partea de sud a județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al râului Râmna. Denumită în vechime Târgul Cucului, localitatea s-a numit apoi Plaginești (după numele moșiei boierului Alexandru Plagino, care avea pe aici zeci de mii de hectare de arabil și păduri), devenit un timp Plăinești (cum apare la înregistrarea nașterii scriitorului Duiliu Zamfirescu din 1858, în Marele Dicționar Geografic al României din 1902 și în Enciclopedia României din 1938), Suvorov în timpul ocupației sovietice și Dumbrăveni după destalinizare
Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/301873_a_303202]
-
mijlociu și inferior se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Ciobotaru Constantin, iar notar era Tofan Ioan. Preot paroh al bisericii ortodoxe era părintele Cernovschi Sofronie. Școala avea un învățător, Cijevschi Dionisie, și două învățătoare: Cijevschi Domnica și Zetel Olga. Proprietarul moșiei de 700 de fălci (adică de 1000 de hectare) era boierul Barbu Artur. Majoritatea locuitorilor erau agricultori, cei câțiva meseriași (cizmari, croitori sau comercianți) erau nemți, evrei sau polonezi. Erau și două cârciumi, proprietatea evreilor Abraham Isac și Fuchs Abraham, și o bancă. Conform recensământului efectuat în 1930, populația
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
botanistul ieșean Mandache Leocov: ""Mi-au spus că au nevoie de mine un an, un an și jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanica agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădină avea atunci 43 de hectare, am lăsat-o cu 105 hectare. Cu excepția unei suprafețe de șase hectare, toate terenurile pe care le-am preluat erau neproductive, aride. Marea majoritate erau așa de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am facut împrejmuirea, extinderea rețelei de
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
spus că au nevoie de mine un an, un an și jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanica agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădină avea atunci 43 de hectare, am lăsat-o cu 105 hectare. Cu excepția unei suprafețe de șase hectare, toate terenurile pe care le-am preluat erau neproductive, aride. Marea majoritate erau așa de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am facut împrejmuirea, extinderea rețelei de ape, de drumuri, am stins ravenele
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
un an, un an și jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanica agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădină avea atunci 43 de hectare, am lăsat-o cu 105 hectare. Cu excepția unei suprafețe de șase hectare, toate terenurile pe care le-am preluat erau neproductive, aride. Marea majoritate erau așa de degradate că le-a abandonat "Gostat"-ul. Am facut împrejmuirea, extinderea rețelei de ape, de drumuri, am stins ravenele, am facut lacurile, centrele gospodărești. Vreo
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii Botanice ", lărgind în același timp sfera de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Astăzi, acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în 10 secții și 2 laboratoare. Are o suprafață de 5 hectare, pe care se cultivă aproximativ 2000 de specii de plante, aranjate pe încrengături
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]