9,028 matches
-
păstrează pentru a îmbrăca și pe următorii frați ai acestuia ca atunci când vor fi mari toți să trăiasca în bună înțelegere. Se crede că învelind copilul cât e mic în scutece colorate îl vor lătra câinii când va fi mare. (Ileana Copil). Pentru a fi curat și fără semne e bine să-l învelești la naștere în cămașă albă bărbătească. Nu se fac scutece din haine femeiești numai din cele bărbătești, considerându-se că doar bărbatul este curat, neavând ciclu menstrual
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Când se zbate să moară îi aprind o lumânare și i-o pun în mână să-i lumineze calea când va trece în lumea de dincolo. Dacă moare un om fără lumânare, se zice că-i păcat la șapte case. (Ileana Copil) In momentul în care a murit cineva se anunță vecinii și la șapte case din apropiere nu e voie să se lucreze altceva decât pentru mort. Dacă vei lucra lucru de mână îți vor amorți mâinile. Nu e voie
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de preot ci de cea mai bătrână femeie din sat, care rostește doar o scurtă rugăciune la groapă. Sicriul acestora se lasă cu capacul nebătut în cuie, ca să „fie liberi” la picioare, pentru a nu se face din ei strigoi(Ileana Copil). Obiceiurile calendaristice se caracterizează prin manifestări mai ample, îndeosebi în perioada sărbătorilor de iarnă. Indată ce se intră în postul Crăciunului, oamenii încep pregătirile pentru sărbătoriie ce vor urma. In serile de iarnă din post, bărbații se adună la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de tei în casă, în grajd și în holde, pentru a le feri de „rodie”. Tot acum se duc spice de grâu la biserică pentru a fi sfințite, iar boabele acestora se poartă la om ca să-1 ferească de rele.( Ileana Copil) La Sânzâiene nu se taie, nu se rupe nimic din pomi deoarece li se ia rodul. Nu se taie cu cuțitul în pâine. De la această dată se zice că nu se mai aude cucul cântând deoarece i-a tăiat
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în plasa Măicănești a aceluiași județ, cu aceleași sate în componență și o populație de 1067 de locuitori. În 1931, comuna Gulianca a rămas cu satele Gulianca și Olăneasca, în vreme ce satul Ariciu, cu două sate noi mai mici, denumite Domnița Ileana și Regele Ferdinand, au format o comună separată, denumită "Regele Ferdinand" (cu reședința în satul Domnița Ileana). În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
locuitori. În 1931, comuna Gulianca a rămas cu satele Gulianca și Olăneasca, în vreme ce satul Ariciu, cu două sate noi mai mici, denumite Domnița Ileana și Regele Ferdinand, au format o comună separată, denumită "Regele Ferdinand" (cu reședința în satul Domnița Ileana). În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-a desființat, iar comuna a trecut la raionul Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist, satele
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-a desființat, iar comuna a trecut la raionul Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist, satele Regele Ferdinand și Domnița Ileana au primit numele de "Cuza Vodă" și "Salcia Tudor", iar comuna formată de ele și satul Ariciu a primit numele de "Salcia Tudor". Această comună a înglobat în 1968 și satele comunei Gulianca, comuna rezultată și denumită "Salcia Tudor" fiind
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
semn al unei neasemuite tradiții artistice și spirituale. Până și descântecele folosite de babele satului sunt mult mai frumoase că în alte zone, așa cum ne putem convinge citind acest „Descântec de desfăcut vraja”, cules în 1960 de Petru Sandovici de la Ileana D. Caeru: „S-a sculat Maica Domnului de dimineață / S-a pornit pe cale, pe cărare, / Pardosita cu mărgăritare / Pașii ei pe unde mergeau / Urmele ei străluceau / Și pe ele răsăreau brebenei. Pe unde călcau sfinții / Răsăreau toporași. / Pe la jumătate de
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
călcau sfinții / Răsăreau toporași. / Pe la jumătate de cale / S-a întâlnit cu potca, / Cu potcoiul, cu mogoroiul. /Maica Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcam!” / „Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
Domnului la chip s-a întunecat, / La ei s-a uitat și i-a întrebat: / „Ei, încotro ați plecat?” / „Ne ducem la Ileana s-o pocim! / S-o mogorogim / Și în haine negre s-o îmbrăcam!” / „Nu vă duceți la Ileana! Duceți-vă la Neagră Mare, / Că acolo vă așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
așteaptă o mreana / Cu solzii de aur, cu aripi de smarald, / Cu luceferi pe spate, / Cu ochi-n nestemate! A voastră să fie / Pe ea s-o pociți, / Pe ea s-o mogorogiți, / Pe ea s-o îmbrăcați, / Iar pe Ileana s-o lăsați / Curată și luminată, / Cum din cer a fost lăsată.”” O monografie a satului Dolheștii Mari a fost scrisă Petru Sandovici. La 100 de metri de biserică, lângă școală veche, se găsesc ruinele fostei curți boierești a familiei
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
și omenoși (ingineri, profesori, primari ș.a). După 1974 funcția de director este ocupată de Prof. Lucreția Dominte care preda tot limba română, urmată de Maria Ticușan care a ieșit la pensie în anul 2006, apoi doamna profesoară de matematică Ileana Payonas, care a stat în funcție doar un an, transferându-se din cauza unor probleme personale, iar din 2008 până în prezent funcția de director este ocupată pe profesoara Claudia Karda care predă limba română. Printre cadrele didactice care au funcționat și
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
fost salvată de sub dărâmăturile unei mănăstiri bombardate) și Biserica Reformată. Turiștii interesați de drumeții au posibilitatea de a alege mai multe trasee marcate pentru a ajunge în Munții Bodoc și Baraolt. În stațiune, se mai pot vizita izvoarele Mioara și Ileana și fostele băi terapeutice.
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
Lat: Există referințe la Vadu Lat în folclorul din zona Munteniei, în special în repertoriul tarafului din Clejani, sat care se află la doar 2 km de Vadu Lat, pe DN61. Alți cântăreți care au referințe către Vadu Lat sunt Ileana Constantinescu și Taraful Iagalo.
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
Știrbey s-a legat o puternică prietenie. Devenit rege, Ferdinand îl va lua consilier personal pe Știrbey. Și între regina Maria și Știrbey relațiile au fost deosebit de prietenești - în așa măsură încât în epocă a circulat insistent zvonul că principesa Ileana ar fi fost fiica nelegitimă a celor doi. A înființat lângă parcul palatului său de la Buftea o pepinieră de viță americană, o lăptărie, o moară sistematică, iar în 1902 o fabrică de vată și pansamente. Este primul care a introdus
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
1562-8515. 31. De dag van de razernij, De Boodschappers, Skelet, De Apocalyps volgens Marta, Psalm, De jammerklacht, De plek, în Engel în het raam, hedendaagse poezie uit Roemenie, p. 131-144, Samenstelling, inleiding en vertaling door Jan H. Mysjkin, Mircea Ivanescu, Ileana Mălancioiu, Dinu Flamand, Nichita Danilov, , Daniel Bănulescu, Constantin Abăluta, Angela Marinescu, Mircea Dinescu, Alexandru Mușina, Ioan Es Pop, Ruxandra Cesereanu, Ghent, Belgia, Poezie Centrum, 2010, ISBN 978-90-5655-434-7. 32. Orphelinat en hiver, La descente des anges, J'accepte, Quelque chose de
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
carbonifere (Silezia), s-a stabilit în zona orașelor Petrila și Lupeni, unde s-a conturat o comunitate compactă, bine organizată. Polonezii și-au păstrat caracterul etnic specific, în anul 1900 existau două cartiere ale Lupeniului care erau locuite de polonezi: Ileana și Victoria (după numele minelor). Mai târziu a apărut și cartierul Ștefan. Mulți polonezi au întemeiat familii mixte cu români, maghiari și germani. Au luat parte activă la viața cotidiană, au avut reprezentanți în comerț și primărie. Pe placa monumentului
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
cotată. În perioada 1929-1933, o parte din polonezi s-a reîntors în Polonia. În 1947-48 a avut loc o repatriere masivă. Școala cu limba de predare polonă a funcționat până în anul școlar 1960-61. Biserica s-a dărâmat în 1943, cartierele Ileana și Victoria au fost părăsite, locuitorii mutându-se în centrul orașului. În Bucovina, prezența poloneză este legată de extracția de sare. Încă din 1791 câteva zeci de familii polone s-au stabilit în nordul Moldovei, înființând satul Cacica (numele provine
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Tatăl regelui Mihai, Carol, și surorile acestuia, Maria, fostă regină-mamă a Iugoslaviei, Elisabeta, fostă regină a Greciei, și Ileana, arhiducesă de Habsburg-Toscana au fost înștiințați de eveniment însă nu și invitati. La început, au trăit în Italia și în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveția. Au împreună cinci fiice: Margareta, Principesă Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
a științei în „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Magazin”, „Magazin istoric” și „Telegraful român”. A purtat o bogată corespondență cu Dumitru Panaitescu-Perpessicius, cu poeta Otilia Cazimir, cu Gheorghe Eminescu, nepotul poetului Mihai Eminescu, cu scriitoarea Monica Lovinescu și cu Principesa Ileana, (Ileana a României), devenită Maica Alexandra. În 1967, Studioul Cinematografic București i-a achiziționat scenariul de film „Geniu sublim”, conceput cu doi ani înainte, care descrie viața zbuciumată a lui Mihai Eminescu, de la naștere până la tragica lui moarte, proiectându-se
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
științei în „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Magazin”, „Magazin istoric” și „Telegraful român”. A purtat o bogată corespondență cu Dumitru Panaitescu-Perpessicius, cu poeta Otilia Cazimir, cu Gheorghe Eminescu, nepotul poetului Mihai Eminescu, cu scriitoarea Monica Lovinescu și cu Principesa Ileana, (Ileana a României), devenită Maica Alexandra. În 1967, Studioul Cinematografic București i-a achiziționat scenariul de film „Geniu sublim”, conceput cu doi ani înainte, care descrie viața zbuciumată a lui Mihai Eminescu, de la naștere până la tragica lui moarte, proiectându-se realizarea
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
clipele și minutele și orele aparțin altor legi și cei ce au pășit prin vama asta nu pot spune decâi că "a fost, a trecut". Cu hainele calde de sângele lor și al celorlalți Ivașcu ieșit din casa lui Ștețcu Ileana și Petean, din casa lui Mihali, s-au târât și s-au îndepărtat de casele morții. Căpițele din fața caselor aruncau lumină prin ferestre peste mutilați. Cei doi nu vor scăpa niciodată de spectacolul apocaliptic, populându-le mințile zi și noapte
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
Post Numele persoanei care ocupa postul Instruiri la care a participat pe parcursul anilor 2006-2007 1 Secretar Huruiala Nicolae Institutul Național de Administrație (I.N.A.) 2 Consilier economic Cojocaru Luminița I.N.A 3 Inspector principal Ducu Costinel I.N.A 4 Inspector Grătar Ileana I.N.A 5 Referent superior Tomescu Viorica I.N.A 6 Referent principal Banciu Valerian I.N.A 7 Referent superior Andreescu Gabriel I.N.A 8 Referent superior Sîiu Ion I.N.A 9 Referent superior Erenciuc Constantin I.N.A 10 Referent superior
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
este consilier 13 Vinereanu Ion PC profesor -Școală Vaideeni nu mai este consilier 3. Programe, strategii, planuri și proiecte ale localității Strategii, planuri, programe Perioadă acoperită Autor (Cine a elaborat) Dată elaborării /aprobării Strategia de dezvoltare a localității 2007-2013 Gheorghescu Ileana 2008 Plan Urbanistic General Planuri urbanistice zonale, zona... Altele, precizați • Principalele proiecte realizate în perioada 2006-2007 Nr Proiect - Titlu Cost total Finanțator/ Program Perioadă de desfășurare 1 Proiectarea și execuția sistemelor de alimentare cu apă în zone rurale și locuințe
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Sibiu preot, istoric Studii: Liceul Georghe Lazăr Sibiu; Facultatea de Teologie Cernăuți, Seminarul pedagogic universitar Cernăuți, Facultatea de Litere - Filozofie Universitatea Cluj - Sibiu; cursuri speciale de biblioteconomie și muzeografie. Profesor de religie în Gheorghieni și în Sibiu la liceele Domnița Ileana, Comercial, Gheorghe Lazăr, bibliotecar șef și director la Biblioteca Mitropolitană Sibiu, secretar al Despărțământului ASTRA Sibiu (1938-1944), director al Căminelor Culturale din Sibiu. A fost închis, fiind deținut politic între anii 1952-1953, la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Preot (1933), protopop (1965
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]