8,637 matches
-
de 2-4 mm lungime; caliciul cu un tub atingând până la 2 mm lungime și lobi ovali de 2-3 mm lungime; petalele sunt rotunde sau obovale, de 1,5-4 mm x 4-5 mm, de obicei, albicioase, uneori roșiatice; are 8 stamine, inserate în perechi pe marginea tubului caliciului, cu filamente de 4-5 mm în lungime; ovarul este superior, patrulocular, stilul este erect, până la 5 mm în lungime, stigmatele sunt capitate. Fructele sunt niște capsule globuloase, de 4-8 mm în diametru, violet-verzi, indehiscente
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
sa, poetul Cezar Ivănescu scria în prefața cărții „Inimă de iepure”: „"Expurgată de sentimentalism și pitoresc, poezia Victoriei Milescu reprezintă sunetul cel mai pur al unui lirism profund, în linia lui Montale, în care biograficul, drama existențială, în general, sunt inserate într-o vertiginoasă dramă cosmică...Nu în ultimul rând, aș vrea să amintesc aici acuratețea scriiturii: poeta pune în fiecare vers ceva definitiv, fiecare vers e pregătit cu infinită precizie, ritmul subtil și precipitat induce o stare de gravă urgență
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
este prezentată în figura alăturată. Deoarece filamentul se poate arde, tubul are o durată de viață limitată. Ca urmare, el este construit ca piesă care poate fi înlocuită, electrozii fiind legați la piciorușe care ies din balon și pot fi inserate într-un soclu. Durata de viață a triodelor de mică putere este de circa 2000 de ore, iar a celor de mare putere de circa 10 000 de ore. Triodele de putere mică au o construcție concentrică, cu grila și
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
puține sau mai multe) raze articulate moi. Înotătoare anală scurtă cu 2 sau 3 spini și 7-11 raze moi. Înotătoarele pectorale scurte inserate înalt pe corp. Înotătoarele pelviene cu un spin și cinci raze moi ramificate sunt în poziție subabdominală, inserate la jumătatea distanței dintre baza înotătoarelor pectorale și originea înotătoarei dorsale. Coada este bifurcată. Corpul, inclusiv capul, este acoperit cu solzi mari cicloizi și, mai rar, ctenoizi; unii solzi au un sau mai multe rânduri de striuri. Solzi modificați adesea
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]
-
pe parcursul a 8 capitole, si pe parcursul a 8 ani. Este povestea unui tânăr agent publicitar din Tokyo care primește de la un vechi prieten o fotografie a unui peisaj muntos, cu pășuni și turme de oi, fotografie pe care o va inseră în paginile unui buletin publicitar. Din acel moment, viața tânărului se va transforma într-o aventură. În viața sa va apărea un individ ciudat care îl obligă să plece în căutarea unei oi care apare în fotografia primită de la prietenul
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
mai lungi la colțurile gurii și 4 pe mandibulă. Ochiul este mic. Sub ochi și ascuns sub piele, se află un țep mic. Înotătoarele sunt rotunjite și mici. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală, cu baza scurtă, se inserează în urma verticalei posterioare a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben, spatele este brun sau cafeniu închis, abdomenul
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
5 pe dreapta; rareori 6—6 sau 5—5); cei anteriori rotunjiți, cu coroana conică, cei posteriori retezați sau încârligați la vârf, uneori cutați, cu coroana teșită și puțin îndoită în croșet. Au o singură înotătoare dorsală. Înotătoarea dorsală se inserează deasupra bazei înotătoarelor ventrale, puțin în urma marginii anterioare a acestei baze. Înotătoarea anală se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea dorsală cu 7—11 (12), iar cea anală cu 7—13 radii divizate; ultima radie simplă a acestor înotătoare neosificată
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
cei posteriori retezați sau încârligați la vârf, uneori cutați, cu coroana teșită și puțin îndoită în croșet. Au o singură înotătoare dorsală. Înotătoarea dorsală se inserează deasupra bazei înotătoarelor ventrale, puțin în urma marginii anterioare a acestei baze. Înotătoarea anală se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea dorsală cu 7—11 (12), iar cea anală cu 7—13 radii divizate; ultima radie simplă a acestor înotătoare neosificată. Înotătoarele ventrale în poziție abdominală. Înotătoarea caudală puternic excavată. Linia laterală este completă, ușor îndoită
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
bisexuate (hermafrodite), la unele specii unisexuate (monoice sau dioice) sau poligame și sunt dispuse în raceme, capitule, spice, umbele, fascicule, mai rar solitare. Receptaculul (axa florală) este tubulos formând un potir (hipantiu) urceolat, campanulat sau cilindric pe marginea căruia se inserează un înveliș floral simplu. Caliciu este format din 3-6 (de obicei 4-5) sepale laciniate (lacinii) ușor contorte, la bază concrescute cu marginea hipantiului, împreună cu care simulează un perigon simplu, cu sepale (laciniile) aproape în întregime unite, mai rar libere. Sepale
Timeleacee () [Corola-website/Science/335214_a_336543]
-
libere sau uneori puțin unite la bază, persistente sau caduce. Corola dialipetală, din petale în număr egal cu sepalele, cu care alternează, de forme diferite chiar în aceeași floare, cele mai multe adânc fidate (divizate) în 3-8 lacinii. Androceul din 3-40 stamine, inserate pe un disc cărnos unilateral, caracteristic familiei, provenit prin lățirea axei florale, purtând antere introrse. Gineceu cu ovar superior cenocarpic, din 2-6 carpele (de regulă 3-4), unite între ele până aproape de vârf sau libere, neconcrescute în partea superioară ("Astrocarpus"), delimitând
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
cauză, jidovii nu au putut să-l găsească și să-l omoare. Pentru păstrarea acestei amintiri, în fiecare an în ajunul zilei de 1 mai (Arminden), toți creștinii își înfig în fața casei cât o ramură verde de copac. Coșbuc a inserat în poezie, chiar dacă la figurat, metafora orbirii evreilor: <poem> „Și Dumnezeu orbit-a firea Ovreilor împinși la rău, Încât să n-aibă nicăirea Vrun chip de-a făptui pierirea Născutului din Dumnezeu.” </poem>
Armingenii () [Corola-website/Science/335332_a_336661]
-
inferioare a orbitei, iar colțul ei nu ajunge la verticala anterioară a ochiului. Maxila proeminează peste mandibulă. Buzele sunt subțiri, cea inferioară este întreruptă la mijloc. Ochiul este mijlociu. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe la jumătatea corpului, se inserează deasupra bazei înotătoarei ventrale și are baza scurtă și marginea concavă. Înotătoarea anală se inserează în urma capătului posterior al înotătoarei dorsale și are baza scurtă și marginea concavă sau rotunjită. Înotătoarea caudală este destul de lungă, puternic excavată, cu lobii subegali
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
peste mandibulă. Buzele sunt subțiri, cea inferioară este întreruptă la mijloc. Ochiul este mijlociu. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe la jumătatea corpului, se inserează deasupra bazei înotătoarei ventrale și are baza scurtă și marginea concavă. Înotătoarea anală se inserează în urma capătului posterior al înotătoarei dorsale și are baza scurtă și marginea concavă sau rotunjită. Înotătoarea caudală este destul de lungă, puternic excavată, cu lobii subegali și cel inferior este egal (uneori, ceva mai lung, alteori, ceva mai scurt) cu lungimea
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
câte o prelungire posterioară ce se aseamănă cu o a doua pereche de mustăți. Botul este relativ ascuțit. Capul relativ mare. Spinii branhiali sunt scurți, rari. Orificiul anal este mai aproape de înotătoarea anală decât de înotătoarea ventrală. Înotătoarele ventrale sunt inserate sub înotătoarele dorsale sau un puțin înapoi. Înotătoarea caudală este profund bifurcată, cu lobii rotunjiți și egali sau aproape egali (lobul inferior este puțin mai lung). Înotătoarea dorsală scurtă, cu 7-8 radii ramificate, începe puțin înaintea bazei înotătoarei ventrale. Marginea
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
și împingând înainte premaxilarul. i au dinții faringieni. Dentiția faringiană este foarte dezvoltată datorită redistribuirii inserțiilor mușchilor și fixării oaselor în aparatul faringian. Mușchiul retractor dorsal ("Musculus retractor dorsalis", "Retractor arcuum branchialium" a lui Rosen), utilizat în deglutiția alimentelor, se inserează pe al treilea arc faringobranhial. Acest mușchi nu a fost găsit la salmoniforme sau ostariofizi. Suprafața articulară al celui de-al patrulea os epibranhial este redusă, iar cel de-al doilea și al treilea os epibranhial sunt măriți și constituie
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
de turasynzi, barbari care obișnuiesc să facă raiduri de jaf în Imperiu și, ulterior, în cele Nouă Principate. Ei trăiesc foarte mult, se luptă până la moarte și au o serie de ritualuri ciudate (printre care se numără acela de a insera în carne pene topite cu ajutorul magiei, formând un tatuaj în relief). Sabia turasyndă este ușor încovoiată, ascuțită la vârf și concepută mai mult pentru lovituri laterale administrate din șaua calului. Este o provincie de graniță situată în nordul Mării Întunecate
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult în urma înotătoarei dorsale. Marginea înotătoarei anale slab concavă sau dreaptă. Înotătoarea caudală net bifurcată. Solzii cicloizi, de dimensiuni mijlocii sau foarte mici, groși, bine fixați, care nu se suprapun, 46—93 în linia laterală. Linia laterală continuă și completă
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
(Musculus coracobrachialis) este un mușchi lung așezat pe partea superioară și medială a feței anterioare a brațului, medial față de capul scurt al bicepsului. Are originea proximal pe procesul coracoid ("Processus coracoideus") al scapulei, unde se inseră printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului ("Caput breve musculi bicipitis brachii"), pe vârful procesului coracoid. Fasciculele musculare merg în jos și se fixează pe porțiunile mijlocii ale feței antero-mediale a humerusului ("Facies anteromedialis humeri") și a
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
(Musculus brachialis) este un mușchi puternic, lung, turtit antero-posterior, situat în partea anterioară și inferioară a brațului, sub biceps; el dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului ("Articulatio cubiti") și se termină printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae") și pe tuberozitatea ulnei ("Tuberositas ulnae"). O parte din fibrele musculare profunde se inserează în capsula articulației cotului. Fața anterioară a mușchiului brahial este acoperită de mușchiul biceps ("Musculus biceps brachii"), între ei coborând nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"). Medial vine în raport cu mănunchiul vasculo-nervos al brațului: artera brahială ("Arteria brachialis"), vena brahială ("Vena brachialis") și
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
flexorilor determină împreună cu oasele carpului culise osteofibroase care permit alunecarea tendoanelor flexorilor degetelor, alunecare care este ușurată de teci sinoviale. El este format structural din fibre superficiale verticale și oblice, și din din fibre profunde transversale. Extremitatea sa medială se inseră pe eminența carpiană medială ("Eminentia carpi ulnaris") formată de pisiform ("Os pisiforme") și cârligul osului cu cârlig ("Hamulus ossis hamati"), iar extremitatea laterală pe eminența carpiană laterală ("Eminentia carpi radialis") fomată de tuberculul scafoidului ("Tuberculum ossis scaphoidei") și tuberculul trapezului
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
flexorilor. Prin canalul carpian se face comunicarea între antebraț și regiunea profundă a palmei și permite propagarea unor colecții patologice între cele două compartimente. De pe fața posterioară a retinaculului se desprinde o lamă despărțitoare (sau sept fibros) sagital, care se inseră pe oasele carpiene (scafoid, trapezoid și capitat), și împarte canalul carpian în doua loje (canale sau culise) osteofibroase: medială și laterală. Loja medială (canalul radiocarpian), cu mult mai mare decât cea laterală, conține: nervul median ("Nervus medianus") și tecile sinoviale
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
de expansiunea retinaculului flexorilor și a mușchiului flexor ulnar al carpului ("Musculus flexor carpi ulnaris"). În loja lui Guyon se află nervul ulnar ("Nervus ulnaris") și vasele ulnare (artera ulnară și vena ulnară). Pe fața anterioară a retinaculului flexorilor se inseră mușchiul lung palmar ("Musculus palmaris longus"), iar inferior constituie originea mușchilor eminenței tenare și hipotenare. În același plan cu retinaculul flexorilor se găsesc tendoanele mușchilor brahioradial, flexori radial și ulnar ai carpului. Fosa cubitală și canalul carpian. Clinica oftalmologica Oftalux
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc din nou și se inserează împreună pe fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe fața dorsală a oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]