10,350 matches
-
O atenție specială este dată obiceiurilor religioase și semnificației lor etno-culturale în folclorul bănățean (Nelișcu Boldea și Pavel Ciobanu, Riturile de la „Lăsatul secului”, 2/1995) sau în literatură (Petru Călin, Paștile în literatura română, 2/1995). Este promovată poezia de inspirație religioasă, ilustrată de câțiva poeți din zonă: Ion Chichere, Olga Neagu, Octavian Doclin. Mai apar scurte consemnări și recenzii ale noutăților editoriale din domeniul teologiei. M.F.
FOAIE DIECEZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287053_a_288382]
-
Oscar Wilde) ,,Cine nea dat ochi pentru a vedea stelele și nu ne-a dat și mâini pentru a le atinge?” (Florbela Espanca) ,, Nici un alt anotimp nu apropie sufletul ca iarna, de frăgezimea copilăriei și de reculegerea bătrâneții”. (Ionel Teodoreanu ) Inspirația... „avea senzația că în astfel de momente cea mai mare parte a muncii lui nu era făcută de el, ci de ceva care se afla deasupra lui și îl controla: gândirea și poezia lumii, așa cum era ea în acel moment
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
atmosfera. Acuarela sa, oscilând între pata de culoare și peniță, lasă lumina să invadeze peisajul și doar în câteva tablouri raportul dintre clar și obscur es inversează. Nu putem vorbi de o dominantă cromatică, deoarece pictorul își orchestrează culorile, după inspirația de moment, cât mai aproape de natură. Un sentiment al nemărginirii se resimte în fiecare linie, în aspirația cosmică sau nostalgia telurică. Format la o școală a culorii, Ionel Spânu își imaginează geometria locurilor natale într-un mod deosebit. George Bădărău
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
după o serie destul de numeroasă de încercări romanești inegale, hibride și artificioase în cea mai mare parte, îndatorate unor convenții literare minore, tehnicilor facile, utilizate cu înduioșătoare ingenuitate, Ciocoii vechi și noi este cel dintâi roman românesc în care originalitatea inspirației, forța ei de întrupare estompează precaritatea experienței și în cele din urmă precumpănesc în relația cu modelele și cu imperfecțiunile, numeroase, ale lucrării. Oprindu-se asupra epocii fanariote în faza ei crepusculară, „o vreme de o caricatură tragică” (N. Iorga
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Oscar Wilde) ,,Cine nea dat ochi pentru a vedea stelele și nu ne-a dat și mâini pentru a le atinge?” (Florbela Espanca) ,, Nici un alt anotimp nu apropie sufletul ca iarna, de frăgezimea copilăriei și de reculegerea bătrâneții”. (Ionel Teodoreanu ) Inspirația... „avea senzația că în astfel de momente cea mai mare parte a muncii lui nu era făcută de el, ci de ceva care se afla deasupra lui și îl controla: gândirea și poezia lumii, așa cum era ea în acel moment
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
odă a culorilor. În liniștea orei de desen, copiii absorbiți de magia culorilor pictează. Pictează imagini din pădurea ce-i împrejmuiește, din locuri pitorești ale satului natal, locuri speciale sufletelor lor. Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
atmosfera. Acuarela sa, oscilând între pata de culoare și peniță, lasă lumina să invadeze peisajul și doar în câteva tablouri raportul dintre clar și obscur es inversează. Nu putem vorbi de o dominantă cromatică, deoarece pictorul își orchestrează culorile, după inspirația de moment, cât mai aproape de natură. Un sentiment al nemărginirii se resimte în fiecare linie, în aspirația cosmică sau nostalgia telurică. Format la o școală a culorii, Ionel Spânu își imaginează geometria locurilor natale într-un mod deosebit. George Bădărău
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și denumirea, avea, în bună măsură, ca model, publicația germană „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”, care se tipărea atunci la Brașov, în editura aceluiași J. Gött. Dar principala sursă de inspirație a redactorului, atât în ceea ce privește caracterul gazetei politice pe care o conducea („Gazeta de Transilvania”), cât și în privința celei literare, erau periodicele din Muntenia ( „Curierul românesc”) și Moldova („Albina românească”), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. Heliade-Rădulescu
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
joacă pe scena Teatrului Național din Iași în 1921, dar este scoasă de pe afiș după trei reprezentații, deși autorul fusese aclamat; la fel, Între șanțuri (sau Între tranșee) (1923) va fi oprită chiar de la repetiții. Ultima încercare dramatică, Abișag, de inspirație biblică, este publicată în 1963 la Tel Aviv. Soarta se arată la fel de vitregă și cu singurul roman al lui F., Meletie jidovul, care intrase la tipar, dar nu va ajunge la o formă finală, autorul depunându-l, în manuscris, la
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
bulgării de piatră,/ Pe care-mi culc durerea, sub mine se topesc”) și de a exprima liric o filosofie străveche, precum și armonia versurilor au făcut ca, în epocă, Iov să fie considerată una dintre cele mai bune scrieri românești de inspirație biblică. G. a lăsat și o prezentare analitică a poemei sale (Tâlcul lui Iov, 1898). A tradus din franceză Amintirile și impresiile unui proscris ale lui I. Heliade-Rădulescu. SCRIERI: Poezii. Florile primăverei, București, 1879; Iov, București, 1885; ed. București, 1898
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
tehnica de construcție nu este repudiată; arta și noțiunea de frumos continuă să organizeze opera de artă, îmbrăcând însă forme și convenții de semn schimbat. În noua paradigmă ele se numesc colaj, montaj, intertextualitate (citatul, afișul, reportajul etc. impulsionează acum inspirația poetului), iar produsul acestei arte combinatorii se apropie de obiectele ready-made ale lui Duchamp și de happening art. Atâta timp cât creația în sine nu se mai poziționează în centrul de interes al autorului, iar instrumentele rudimentare de care acesta se folosește
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
la studiul practicii magice în Banat, în Folclor literar, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu, I, Timișoara, 1967, 151-181; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 347-420; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 242-249; Petru Caraman, Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Maria Mărdărescu și Octav Păun, pref. Octav Păun, București, 1969, 387-399; Al. Rosetti, Limba descântecelor românești, București, 1975; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 218-227; Dicț. lit. 1900, 276-277
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
tip principal - agent și a altor dileme sociale să fie observată și este mult mai probabil ca mecanismele de corecție instituțională să funcționeze. Fragmentarea clasică a autorității este orizontală, Între puterea legislativă, executivă și juridică. Fragmentarea verticală a autorității, de inspirație federală, Între comunități locale, autorități regionale și centrale constă În echilibrarea atribuțiilor diferite ale acestor niveluri În raport cu tipurile de bunuri publice furnizate. Probabil cel mai recent exemplu de succes este cazul Spaniei, care, după o lungă perioadă „centralistă”, a instituționalizat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Craig, dacă nu s-ar insista pe ideea că e „musai păpușa să aibă suflet”. În scrisul lui D. aproape nimic nu prevestește și mai apoi nici nu confirmă o piesă cum este Vlaicu Vodă, moment de grație al unei inspirații ciudat de capricioase. Compunerile lui dramatice, mai toate, nu sunt decât niște improvizații facile, efemeride destinate unor reprezentații mondene. Le Cotillon (1900) e o frivolă, dar nu lipsită de grație „bluette”, lucrată cu tehnica fluentă a farsei de salon. Basmul
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
o limbă armonioasă pe care știe s-o mlădie sub cerințele ritmului”. Atracția pentru zăcămintele folclorice s-a datorat exemplului lui Alecsandri, însă, spre deosebire de acesta, D. nu a fost decât în mică măsură un colecționar de la sursă. Sursa lui de inspirație pentru „epopeile populare” Isprăvile lui Păcală (1894) și Gruia lui Novac (1913), ca și pentru altele pe care le-a scris, au fost creații culese de alții, surse pe care de altfel le numește. Posedând o remarcabilă iscusință de a
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin ideile culturale și de filosofia istoriei, de inspirație iluministă, rămân textele ce prefațează un Antologhion (1786), un Triodion (1798) și o Loghică (1826). Prefața la Antologhion conține un scurt istoric, în stil hagiografic, al cărturarilor luminați - Damaschin, Chesarie, Filaret - din centrul cultural-teologal de la Râmnic. Prefața la Triodion dezvăluie
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
adesea la platitudini identitare, fiind fantoșe ale unor dezbateri cu final dinainte știut. Cinema Madagascar (1957) și Unde vântul miroase a petrol (1961) sunt nuvele în care intruziunea ideologicului este cel mai acut vizibilă. Autorul exploatează, sub aparența caleidoscopică a inspirației, clișeele prozei din epocă, începând cu tensiunea dintre exploatați și exploatatori și terminând cu detaliile dramatizate care dau un colorit caracteristic lumii reprezentate aici. Totuși, Cinema Madagascar este unul dintre textele cele mai bune ale lui G., prin maniera în
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
adeziunea la modernitate. Îi vom găsi astfel printre antimodernii lui Compagnon alături de Joseph de Maistre și de Rland Barthes, pe Chateaubriand, pe Renan, pe Bloy, pe Paulhan și pe Gracq. Un singur lucru ascunde - pe jumătate doar - autorul Demonului teoriei: inspirația barthesiană a noțiunii de „antimodern”. Este vorba despre tînărul Roland Barthes, fascinat În anii ’40 de autorul Considerațiilor inactuale. Pe de altă parte, putem vedea În antimoderni o replică a postmodernilor. Originalitatea demersului lui Compagnon n-ar trebui scăpată. Criticul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ajung. nicăieri. vreau să văd dacă pot fi dezinhibată pînă la capăt, chiar dacă cele scrise sînt prostioare, cum, mai mult ca sigur, Îmi vei spune. totodată, nu Îmi voi corecta mesajele, nu mă gîndesc În avanpremieră, mă las În voia inspirației pe care o am În fața ecranului. oricum, ce scriu eu pun ghilimelele, a scrie este prea mult pentru ceea ce fac eu știi numai tu, prin urmare nu văd cum ar putea fi afectată sincera prietenie. nu pot renunța la pagini
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să aștepte pînă ce victima depunea prada Într-un "colț al falezei de la Buttes-Chaumont" - consacrat ad-hoc recipient al ofrandelor subtil extorcate -, fata se apucă să picteze, la plezneală, În vreme ce victima apare, ezită, depune și o șterge. Pentru că ducea lipsă de inspirație, Fio picta ceea ce o interesa: adică pe respectivul sau pe respectiva pe care reușea să-l (să o) păcălească, În diversele sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui mandarin al lumii artistice pariziene, unul care avea să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
en France depuis 1968, Paris, Seuil, 1996, 2000, p. 75. Editura Paralela 45, 2003. Editura Pandora, 2003. Magazine littéraire, no 398/mai 2001, p. 36. Este o idee subliniată de Georges Perec : « Preocupată numai de marile ei majuscule (Opera, Stilul, Inspirația, Viziunea despre Lume, Opțiunile fundamentale, Geniul, Creația, etc.), istoria literară pare să ignore În mod deliberat scriitura ca practică, ca travaliu. » (apud Magazine littéraire, no cit., p. 52. ) Michel Foucault, L’Herméneutique du sujet. Cours au Collège de France, 1981
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui Gusti asupra teoriei manifestărilor voinței sociale. Definite drept categorii a priori care structurează realitatea socială, manifestările economice și cele spirituale constituie substanța vieții sociale, în vreme ce manifestările juridice și politice alcătuiesc funcțiunea acesteia. Tipologia manifestărilor gustiene își află izvorul de inspirație in filosofia kantiană. Tr. Herseni prezintă raportul dintre cele două tipuri de manifestări, formulat de D. Gusti ca un răspuns kantian: activitatea economică și spirituală fără reglementarea juridică si ierarhizarea etică ar fi o activitate oarbă, haotică; activitatea juridică, morală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
categorie sunt de părere că este nevoie mai întâi de un model. Facem acest model, dar cum? După acești doctrinari, acest tip nu se obține din realitate ci trebuie să fie o creație pură a rațiunii; ceva mai mult, o inspirație a filosofului. Modelul acesta odată obținut se va păși la modificarea societății după acest tip ideal. Aceasta este părerea romanticilor utopiști care visează fiecare în felul său forme ideale după care ar trebui să se modeleze realitatea. Cel mai interesant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]