10,995 matches
-
dlui Breban, a rolului de agent de influență pe care l-a jucat (involuntar ori nu, doar navetistul cu același nume știe) lucrurile sunt limpezi de foarte multă vreme. Multiplicându-și la o scară aiuritoare merite reale și, mai ales, inventându-și nesfârșite merite care stârnesc perplexități, dl Breban continuă să-și rescrie rolul jucat sub dictatura comunistă cu pana unui megaloman inpenitent. Sub titlul „Nicoale Breban - o larvă care nu va deveni fluture”, într-o pagină din 13 august 2002
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
numai rasist nu este. Ba, ani la rând, alături de foști colegi de partid, a fost el însuși acuzat că este un... alogen. Vânătorilor de oameni nu le priește liniștea. Ei trăiesc din demascarea băieților răi. Unde nu există păcate, le inventează. Altfel, ar intra în șomaj. Unde există păcate, le ridică la proporții gigantice, transformând țânțarul în armăsar. Altfel, s-ar trezi fără sinecurile care le asigură o existență îmbelșugată. Un pensionar de lux al câtorva servicii de tăiat frunză la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
internațional au fost însoțite de efecte conexe a căror amploare a depășit cu mult estimările "regizorilor": crima organizată, dezastre ecologice, terorismul, creșterea ratei șomajului, migrația, corupția etc. Parafrazându-l pe K. Popper, am putea spune că tot ce ce este inventat însăși globalizarea produce problemele ei proprii și dependente de noi. Spirala de efecte retroactive și conexiuni inverse generate de procesul de gobalizare economică a resuscitat homo sociologus în competiția cu homo economicus, dându-i acestuia și puteri nemaiexercitate vreodată în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care 20% din populația activă este suficientă pentru a face economia mondială să funcționeze bine. Restul de 80% din populația lumii va trăi în diferite forme și grade de bunăstare, condimentate și compensate de "tittytainement", termen intraductibil în limba română, inventat în 1995 de Zbigniew Brzezinski, consilierul pentru probleme de securitate externă al președintelui Carter. Brzezinski a explicat semnificația noțiunii de "tittytainment"alcătuită din alipirea cuvintelor "țâță" (titty) și "distracții" (entertainment)ca fiind amestecul de metode fizice și psihice de control
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mistice. Dar întâlnim și accente și nuanțe grave, cu adevărat geniale în această seninătate poetică, prin care întrezărim temeiuri adânci ale teologiei și misticii, îmbrăcate în cântece și imnuri. Împreună cu Fratele Pacific, venit din lumea trubadurilor de curte, „Poverello” a inventat un gen cu totul nou, „bufoneria pioasă”: „noi suntem jonglerii lui Dumnezeu” care, în ritm de dans și în acompaniament de alăută, oriunde și oricând au răspândit cu multă dăruire și talent lumina lui Cristos. Cu certitudine știm că acolo
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și 1855 apărea lucrarea lui J. Gobineau, Eseu asupra inegalității raselor umane. Antisemitismul, care până atunci fusese de natură religioasă, trecea în tabăra pseudoștiinței, transformându-i pe evrei într-o „rasă” și devenind, la rândul său, rasism. În deceniul opt, inventând termenul de „antisemitism”, Wilhelm Marr făcea din „rasa evreiască” țapul ispășitor al crizei financiare care afectase Imperiul austro-ungar, începând cu 1873. Fenomenul s-a manifestat cu virulență mai ales în statele germane, deorece, după Fichte, națiunea germană se caracterizează prin
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
său L' Étudiant étranger, se simte, atunci când se bea, "o efervescență crescută în întâlniri și în conversații; săruturile sunt mai nervoase, mai electrizate, flirtul este mai dur, mai îndrăzneț"150. Pentru a facilita și mai mult contactele, băieții și fetele inventează tot soiul de jocuri, cum ar fi "jocul scaunelor schimbate" sau "jocul covorului", care permit schimbarea cu regularitate a partenerului. Alte moduri de distracție, și mai îndrăznețe, nu fac decât să le ofere participanților justificări pentru a se atinge. Astfel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
destăinuie Bab, "atinsese culmea plăcerii cu toată nevinovăția". Înainte, "așteptând cu lăcomie manevrele lui Luc". În timpul, în înfierbântarea erotică a luptei. Și după, în vreme ce așternea pe hârtie "emoții calde de tot încă". Pentru a se despăgubi de victoria reală, tânăra inventează o înfrângere fictivă. Își imaginează că Luc reușește în cele din urmă s-o încolțească, s-o posede. Și că, biruită, n-are de ales decât să se lase în voia lui... Mulți ani mai târziu, Bab, care este acum
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atât mai mult valabil cu privire la acel melting-pot, creuzetul multicultural în care s-au transformat Statele Unite în decursul secolelor următoare. Pentru a țese legături între toate aceste populații, între toate aceste religii venite din diferite zări, americanii au fost nevoiți să inventeze necontenit valori federative, norme comune viguroase. Printre aceste valori federative, americanii numără un anume materialism, respectul, dacă nu cumva cultul dolarului și al reușitei sociale. Iar flirtul permite supunerea față de acest aspect al conformismului social. Pentru a flirta, pentru a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și ipocriți, în Rebel fără cauză (1955) sau în Marlon Brando dur în aparență, dar cu inimă de aur, conducând, în jacheta-i de piele neagră, mașini și motociclete Harley Davidson în Sălbaticul (1953). Un alt star, "Elvis the Pelvis", inventează rock'n roll-ul, arta lui "zgâlțâie și rostogolește", care înseamnă de asemenea, în argoul american, "a face dragoste". În viața reală, avem de-a face cu un băiat de nădejde care-și iubește mama, pe Dumnezeu și țara, colecționează ursuleți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încă exprima în cuvinte, simt aceeași nemulțumire, aceeași sete de libertate și de independență neîngrădită. În orice caz, mai mult ca oricând, tinerii se strâng laolaltă ca să asculte muzică, să danseze, să se distreze. Încearcă să se deosebească de adulți inventându-și propriul limbaj "dement", "ca lumea", "mișto", "beton", "merge" propriile coduri vestimentare tricou, jeanși și chiar minijup, articol sosit din Swinging London în 1965. Și, desigur, propriile coduri amoroase. Sunt departe acele vremuri când părinții controlau ieșirile fiicelor lor, precum și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
estetice și a valorilor colective impuse de cei mai vârstnici ca ei. Cu camera de filmat pe umeri, liberi, mobili și plini de curiozitate, aceștia privesc lumea cu alți ochi. Odată cu emisiunea de televiziune Cinq Colonnes à la Une, ei inventează un limbaj nou, direct, menit să surprindă neexprimatul din relațiile interumane. Încep să descifreze codurile, contradicțiile, incertitudinile acestei societăți pe cale de a se construi. Filmul À bout de souffle al lui Jean-Luc Godard, din 1959, reprezintă un adevărat eveniment, căci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
păcat, iar băieții, cu pericolul. În realitate, ca toate domnișoarele de vârsta ei, Françoise visează la o iubire mistuitoare. Pentru a scăpa de batjocura pe care o îndură și pentru a-și păcăli însingurarea, își caută refugiul în imaginație. Tânăra inventează "povești frumoase", despre care își spune că "sunt poate la fel de "adevărate" ca realitatea, de vreme ce ajunge să și le înfățișeze atât de însuflețite". Françoise își așteaptă cu înfrigurare Făt-Frumosul, un tânăr pe care și-l închipuie înalt și zvelt, "cu privirea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din interior este adesea folosit pentru depozitarea celor necesare pentru curățenia stradală sau ca spațiu pentru toaletele și cabinele telefonice publice. Își datorează numele tipografului Gabriel Morris, care a obținut concesiunea lor în scopuri publicitare în 1868, însă au fost inventate de berlinezul Ernst Litfass și date în folosință încă din decembrie 1854, în încercarea de a combate afișajele urbane haotice (n. trad.). 89 Dominique Densanti, discuție cu autoarea, 29 noiembrie 1996. O parte din umorul afirmației derivă din faptul că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ar trebui măcar în parte să fie determinate de mesajele primite de la ceilalți. În realitate însă nu se întâmplă totdeauna astfel. De aceea, din fericire, odată cu invenția aparatului de radio, care a adus mesaje în casa fiecărui om, s-a inventat și butonul de închis radioul, iar după pătrunderea televizorului în toate familiile, beneficiarului i s-a oferit și o telecomandă... Ceea ce sporește grija emițătorului de a nu transmite doar de dragul mesajului, el având tot interesul să fie receptat, fiindcă altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
acesta se prelungea. Scosul cânepei din apă, uscatul snopilor, erau mare prilejuri de bucurie pentru noi, copiii, că atunci ne mai bălăceam în apa care deși nu era multă, era răcoroasă și binefăcătoare pentru jocurile noastre care, pe loc, le inventam fiecare după cum ne ducea capul... După ce era lăsată la soare și se usca, sosea peri oada să treacă la melițatul ei manual, operație la care îmi aduceam și eu o mare contribuție. Îndepărtarea părții lemnoase a ei și rămânerea doar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
picioare aceeași urmă sinistră a apelor revărsate și că alte ape domoale din mijlocul Carpaților mei aveau să devină urgii oarbe, dezlănțuite și distrugătoare. Seara a aprins luminițe la toate ferestrele Florenței și atunci spiridușul meu și cu mine am inventat un joc minunat: ne-am urcat ca nebunii pe imperialele autobuzelor și am călătorit năuci, de la un cap la altul al Florenței, de la Porta Romana pînă dincolo de Piazza della Liberta, de la Piazza Puccini pînă la Piazza Alberti, trecînd în revistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
muson, dar că apele or să dispară cu încetul. Deocamdată, munca a și început pe uriașele suprafețe ale orezăriilor. La fel ca-n China, mii de furnici bipede muncesc cu picioarele în apă, ore-ntregi, fiindcă încă nu s-a inventat nici o mașină care să poată înlocui omul, în cultura orezului. Uneori, pîlcuri de lucrători, mai ales femei, traversează diversele plantații pe scurtături, deși primejdia unei întîlniri neplăcute cu o cobra este mereu prezentă. De altfel, jivinele zonei tropicale sunt prezente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pe care le oferă, artistul a realizat în memoriile sale o oglindă originală a vieții artistice românești din prima jumătate a secolului XX, cu personaje reale și importante în peisajul nostru cultural. Toate sunt adevărate precizează el nu este nimic inventat cu gând de a produce efect." Nu ne îndoim de veridicitatea faptelor și personajelor, pentru că nici nu ne propunem să facem un proces de conștiință post-mortem unei personalități generoase, care a lăsat posterității o operă plastică de o valoare deosebită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
rămână acolo, la birou, să scrie, să devină altcineva , să-și imagineze scenarii, interioare elegante cu tineri pe canapele, cu fețe frumoase și nebunatice, povești de dragoste demne de filmele hollywoodiene. Și multe altele, eventual chiar memorii, îi plăcea să inventeze oameni pe hârtie, să facă concurență realității. Ar fi vrut să scrie un roman. De ce nu?.. Dar de unde să înceapă? ... Începutul i se părea greu, pe urmă totul ar fi venit de la sine. Cunoștea riscurile pe care le implică scriitura
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nu prea am niciodată păreri de rău în viață...Știu ce vreau, știu ce fac și ce- mi doresc. - Și cum e doctorul? - Foarte frumos, brunet, cu ochii foarte negri pe câri îi ador și mai ales foarte, foarte inteligent. Inventase ad-hoc un portret pentru bărbatul viselor ei, pe care spera să-l găsească într-o bună zi. Până atunci însă se hrănea cu iluzii pe care le vindea bine și altora, pentru că proful se retrase în sfârșit, cu regeretele de
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cei plecați acolo sunt voluntari pe bază de contract, adică s-au dus la câștig și nu au fost mobilizați la ordin, ca pe vremuri. Tema Irakului rămâne, oricum, serioasă, atât pentru noi, cât mai ales pentru cei care au inventat-o. 4. Relațiile cu UE. Ele nu prezintă pentru România un grad mare de risc, așa cum cred unii. Amenințările periodice cu activarea clauzei de salvgardare nu vin din partea Comisiei sau a Parlamentului European singurele în măsură să ia o asemenea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
direct sau indirect, al acestui strat primar al individului și societății care este interesul economic. Să nu ne lăsăm înșelați de aparență, dar să știm și când aparența devine esență. Epoca modernă, odată cu constituirea națiunilor și a statelor naționale, a inventat un motiv nou, utilizat alături de celelalte, pentru justificarea războaielor: cine a fost primul sau cine este mai vechi pe teritoriul în dispută. Se înțelege că cine demonstrează că a fost înaintea celuilalt pe respectivul teritoriu are un drept mai mare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
îngrozea soldații din tranșeele Franței mai avan decât toate celelalte arme la un loc. Orașul francez Ypres, unde a fost folosit masiv, a dat numele de iperită gazului nemțesc care ucidea soldații în chinuri îngrozitoare. Dar chimiștii Kaiserului Wilhelm au inventat și alte gaze de luptă, la fel de teribile. Unele au fost folosite și pe frontul de est, împotriva soldaților țarului Nicolae. Nu știu să fi fost folosite și în luptele cu românii în Ardeal, pe Jiu, la Mărășești sau Oituz. În
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ura și distrugerile au fost mult mai mari ca în primul. Folosirea lor în lagărele de concentrare naziste nu le conferă atributul degaze de luptă, ci de mjloace de exterminare, ceea ce este cu totul altceva. Națiunile au continuat, totuși, să inventeze și să producă gaze de luptă tot mai distrugătoare, pe care le-au folosit ca mijloace de intimdare (descurajare), dar nu le-au utilizat, efectiv, niciodată; la fel s-a întâmplat și cu armele zise biologice. Și iată că azi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]