9,370 matches
-
gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre, gospodăria din această zonă, să fie cel mai adesea construită din cărămidă, fie arsă, fie nearsă, acoperită cu olane sau cu șită din lemn. Alături s-a adăugat și pridvorul din lemn
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2% din suprafață, acoperită de păduri de foioase, predominant stejar și carpen. Terenurile înmlăștinite, care se întâlnesc doar în luncile râurilor, ocupă cca 0,8% din suprafața bazinului. Lacuri naturale în bazin practic nu există, iar lacurile de acumulare ocupă doar 0,2% din suprafața totală a acestuia. Nemijlocit în albia Răutului sunt construite două lacuri de acumulare - Florești, care
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
predominant valorificați în agricultură, în cursul inferior al râului (în aval de s. Mășcăuți) acoperiți cu păduri de stejar și carpen. Între satele Clișova cu Isacova și la 1 km în aval de or. Orhei sunt frecvente alunecările de teren. Lunca este bilaterală, insulară, prezentă pe ambele maluri, în cursul superior și pe multe sectoare din aval devine îngustă (50-100 m.), uscată, cu vegetație de pajiște, constituită din argile nisipoase. În cursul mediu albia este lată (1,0-1,3 km), predominant
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
îngustă (50-100 m.), uscată, cu vegetație de pajiște, constituită din argile nisipoase. În cursul mediu albia este lată (1,0-1,3 km), predominant înmlăștinită, acoperită cu trestie și rogoz, între satele Mălăiești și Brăviceni prezintă o mlaștină desecată tipică. Suprafața luncii constituită din roci argilo-nisipoase nu este netedă, fiind întretăiată de mulți afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de un strat de apă cu grosimea de 2-4 m, pe o perioadă
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de un strat de apă cu grosimea de 2-4 m, pe o perioadă de la 2-5 zile până la 3-4 săptămâni. În aval de or. Orhei lunca se îngustează mult, ca urmare a stâmtorii de versanții abrupți ai văii. Albia este puțin șerpuitoare, până la s. Ordășei neramificată; în aval de orașul Orhei se întâlnesc insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, fiind înmlăștinite, acoperite
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
înainte de 1978. Având în vedere acest context, au fost propuse mai multe proiecte de readucere a limanului Sasîk la starea naturală inițială (proces de „reconstruire ecologică”), dar acestea nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei de fonduri. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Sasîk dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei "Potamogeton pectinatus", moțul "Potamogeton perfoliatus", penița apei "Myriophyllum spicatum", "Ruppia spiralis") - în principal în partea de nord și
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
in sud-vestul Republicii Moldova. În componența ei intră lacul Beleu și o rețea de bălți care, în ansamblu, formează un ecosistem unic. Rezervația a fost creată la 23 aprilie 1991 în scopul ocrotirii florei și faunei din lacul Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
scopul ocrotirii florei și faunei din lacul Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate - II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate - II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun prefera sectoarele de luncă cele mai ridicate care foarte rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
eneoliticului timpuriu (situat între epoca de piatră și epoca de bronz). A luat naștere pe fondul grupelor culturii ceramicii liniare târzii din Câmpia Tisei, peste care s-au grefat puternice influențe vinciene. Așezările acestei culturi se găsesc pe grindurile din luncile inundabile ale bazinului Tisei, formând uneori coline de tip tell. Locuințele erau mai ales colibe de suprafață. În funcție de mediul natural (câmpia mlăștinoasă a Tisei), pescuitul juca un rol important în viața acestor comunități. Elementul caracteristic ceramicii acestei culturi îl reprezintă
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
Cântecele ei o însoțeau la lucrul câmpului, în casă și ogradă sau în vie, la bucurii, dar mai ales la necazuri..." mărturisește Nicolae Sabău cu nostalgie. De pe ulița satului, în colbul căreia se juca cu pruncii, de pe Valea Negruții, din lunca Someșului ori de pe dealurile pline cu vii ale Cicârlăului s-au înfiripat horile care l-au purtat prin lume pe Nicolae Sabău, cel care și-a făcut din cântec un crez al vieții. Satul copilăriei din amintirile marelui rapsod al
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
banatica"), întâlnit mai ales pe stâncării cu sol subțire, arealul cel mai bine conturat în Parcul Natural Porțile de Fier se găsește la Cioaca Borii, lângă Tricule - Șvinița. Arealele cu vegetație higrofilă sunt destul de restrânse, fiind situate în sectoarele de luncă a râurilor afluente Dunării, în defileul propriu - zis, dar și în unele bazinete de confluență cum sunt cele ale Cernei, Eșelniței, Mala, Mraconiei, Camenița, Liubcova, Plavișevița, Liubotina. În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sale?” Djuvara se folosește de acest fragment pentru a aborda problematica structurii societății rurale românești din Moldova, o societate relativ mai înstărită, datorită activităților în domeniul industriei textile, decât Muntenia, concluzionând că: „dacă ne gândim la satele de bordeie din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară”. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt goniți de
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
încă subiect de cercetare. Datele calendaristice nu sunt confirmate de nici o dată certă pentru o perioadă de aproximativ trei milenii. Mai jos este o listă corespunzătoare datelor convenționale egiptene . Nilul a fost un element vital regiunii de-a lungul istoriei.Lunca fertilă a Nilului a oferit oamenilor posibilitatea de a dezvolta o economie agricolă stabilă și o societate complexă, centralizată, care a devenit o piatră de temelie în istoria civilizației umane. Nomazii vânători-culegători s-au mutat în valea Nilului până la sfârșitul
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
românești, uniforme. În acest context, manelele nu au fost inițial văzute ca o alternativă la direcția oficială (deci, pasibile de cenzură), ba chiar câteva piese au fost înregistrate pe discuri Electrecord în anii 1970-1980: Romica Puceanu - „Ileană, Ileană”, „Șaraiman”; Gabi Luncă - „Răpirea din Serai” ș.a. În schimb, primii ani optzeci au marcat nașterea muzicii bănățene, o reacție la omniprezenta muzică populară promovată de stat. Noul gen era inspirat din muzica pop sârbească și a fost interzis pentru caracterul său „poluat”. Muzica
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
și sub denumirea de Mănăstirea Alunișul, este o mănăstire de călugări cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, important monument arhitectonic din Țara Românească a epocii lui Matei Basarab, astăzi aflat în fază de reconstrucție. Ruinele mănăstirii sunt situate în lunca inundabilă a Oltului pe raza satului Dudu aparținând administrativ comunei Plopii-Slăvitești din județul Teleorman, la aproximativ 33 de km NV de Turnu Măgurele și 30 de km sud de localitatea Drăgănești-Olt. Aflată astăzi într-o avansată stare de ruină, arhitectura
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
timp de multe veacuri. Pasiunea pentru antichități și săpăturile arheologice din perioada modernă timpurie a dus la investigarea științifică a civilizației egiptene, punându-se bazele unei noii științe: Egiptologia. Nilul a fost un element vital regiunii de-a lungul istoriei.Lunca fertilă a Nilului a oferit oamenilor posibilitatea de a dezvolta o economie agricolă stabilă și o societate complexă, centralizată, care a devenit o piatră de temelie în istoria civilizației umane. Nomazii vânători-culegători s-au mutat în valea Nilului până la sfârșitul
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
echipă în care au strălucit Iosif Cavai, Dragu Bădin, Mihai Ciupitu, Augustin "Coco" Deleanu, Traian Stoica, Ionel Augustin, Gheorghe Mulțescu,Florea Dumitrache! După vârful din 1976-1977 au urmat ani buni pentru Jiul Petroșani, greutățile apărând, paradoxal, după ce noul stadion din Lunca Jiului a fost dat în funcțiune în 1982 (cel vechi construit în 1922, a ars în 1975). Astfel după 19 campionate în Divizia A, Jiul Petroșani va retrogradă în ediția 1984-1985, într-un campionat oscilant cu trei antrenori perindați la
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
Bălan,Dan Pavel, Ilie Andrei, Daniel Roșianu, Mihai Dăescu, Cornel Graur, Dacian Ungur, Gabriel Rujoi, Dragoș Grigoriu, David Daniel, Sandu Remus, Sansiro Ciocoi, Alin Hasan, Alexandru Daj, Robert Stoicoiu, Cătălin Ionică, Oroles Roșu, Dani Stoica și Daniel Savu. Adresa: Str. Lunca Nr. 100 Petroșani Cod: 332061 Țel: +40-254-545472 Fax: +40-254-548141 Email: jiul@jiulpetrosani.ro
CS Jiul Petroșani () [Corola-website/Science/302358_a_303687]
-
în acea noapte, dar este grav rănit în urma unui atac neașteptat al rușilor. După cinci luni de spitalizare, Bologa pleacă pe frontul din Carpații Orientali, iar generalul Karg dispune mutarea sa la coloana de muniții ce se afla în satul Lunca, cu o populație mixtă româno-maghiară. Intenționează să treacă frontiera pentru a se alătura oștirii române, dar cade la pat din cauza epuizării, fiind îngrijit cu devotament de țărăncuța unguroaică Ilona, fiica gazdei sale, groparul Paul Vidor. În cele din urmă, obține
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Apostol își regăsește credința în Dumnezeu și bucuria de a trăi. Concediul îi este suspendat cu trei zile înainte de termen din cauza unui denunț al lui Pălăgieșu, iar ofițerul se întoarce pe front, plin de credință și de iubire. Revenit la Lunca, Apostol Bologa se logodește cu Ilona, dându-și seama că o iubește. Deoarece este folosit la munca de cancelarie, el consideră că situația sa este încă acceptabilă. În zilele de dinaintea Paștelui, mai mulți ostași români din Armata Austro-Ungară încep să
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Botoșani, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Nicolae Bălcescu și Poiana, și din satele Chițoveni și Prisăcani. Este situat în partea de sud a județului pe cursul mijlociu al râului Miletin și se învecinează cu comunele: Copălău, Prăjeni, Frumușica, Lunca , Hlipiceni și Plugari. Orașul este atestat documentar încă din secolul al XVI-lea, pe teritoriul localității decoperindu-se vestigii arheologice datate încă din epoca primitivă. Orașul Flămâzi a fost creat în anul 2004, prin Legea 80/2004 înglobând fostele sate Flămânzi
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
orientate pe direcția N-S,fiind despărțite de afluenții pârâului Pesceana ce traversează comuna Glăvile.Spre miazănoapte,altitudinea maximă a dealurilor nu depășește 400m față de nivelul mării,iar spre sud,la hotar cu comuna Amărăști,altitudinea lor scade la 150m.Luncile dintre dealuri ocupă suprafețe mici,sunt înguste și nu depășesc 800m lățime. Prin structura geologică și petrografică a reliefului din această zonă,resursele naturale ale subsolului sunt în general rare și în cantități mici.Astfel în albia Pescenei se găsesc
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
răspândit este cel brun-roșcat de pădure,caracteristic etajului de stejar,fiind foarte bun pentru cultura pomilor fructiferi,viței de vie și fânețelor.Humusul se formează repede fiind acid și ușor solubil.Cu o răspândire mai limitată sunt solurile aluvionare de luncă ce se întâlnesc în văile dintre dealuri-având fertilitate ridicată,locuitorii le folosesc pentru culturi(grădini,zarzavaturi etc.) Puțin răspândite sunt solurile nisipoase,argiloase aflate pe pantele dealurilor,versanții dealurilor cât și la poalele acestora.Există și sluri hidromorfe formate în
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]