9,417 matches
-
sterilizează timp de treizeci de minute, apoi se țin în pături până a doua zi. ZACUSCA DE PATLAGELE VERZI 1 kg ceapă, 3 kg pătlăgele, 1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă. După ce s-a înmuiat bine, se adaugă pătlăgelele tăiate în rondele groase și gogoșarii tăiați în felii mari, apoi se adaugă restul de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
DE VINETE CU ARDEI 5 vinete, 5 cepe mari, 15 ardei grași, 10 gogoșari, 1 kg roșii, 1,5 l de ulei, conservant, sare Vinetele se coc, se curăță și se lasă să se scurgă de zeamă, ceapa se taie mărunt și se înăbușă în ulei, până se înmoaie bine, apoi se adaugă roșiile fierte și strecurate, ardeii și gogoșarii copți și tăiați mărunt cu cuțitul sau tocați prin mașina de carne. Când sosul este scăzut, se adaugă vinetele tocate ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare Vinetele se coc, se curăță și se lasă să se scurgă de zeamă, ceapa se taie mărunt și se înăbușă în ulei, până se înmoaie bine, apoi se adaugă roșiile fierte și strecurate, ardeii și gogoșarii copți și tăiați mărunt cu cuțitul sau tocați prin mașina de carne. Când sosul este scăzut, se adaugă vinetele tocate ca pentru salată, se sărează după gust și se mai fierbe timp de 15 minute, se adaugă conservantul și se mai lasă timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
20 de minute. ZACUSCA DE VINETE CU GOGOSARI 500 g roșii, 2 vinete mijlocii, 4 gogoșari, o ceapă mare, 500 ml ulei, o lingură de zahăr, sare, piper și foi de dafin. Gogoșarii și vinetele se coc și se toacă mărunt, apoi roșiile se opăresc, se curăță de pielițe și se taie mărunt. Ceapa se înmoaie în ulei, după care se adaugă gogoșarii, vinetele, roșiile și celelalte componente. Când uleiul iese deasupra, zacusca este gata. Se toarnă fierbinte în borcane încălzite
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vinete mijlocii, 4 gogoșari, o ceapă mare, 500 ml ulei, o lingură de zahăr, sare, piper și foi de dafin. Gogoșarii și vinetele se coc și se toacă mărunt, apoi roșiile se opăresc, se curăță de pielițe și se taie mărunt. Ceapa se înmoaie în ulei, după care se adaugă gogoșarii, vinetele, roșiile și celelalte componente. Când uleiul iese deasupra, zacusca este gata. Se toarnă fierbinte în borcane încălzite, iar acestea se dau la cuptor legate cu celofan timp de jumătate
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sare, zece aspirine, 100 g zahăr și 1 l de ulei. Punem uleiul în oală, iar peste el așezăm zarzavatul în straturi - păstăi tocate, morcov ras, roșii tocate sau rase, ceapa tocată fin, gogoșarii tăiați cuburi, țelina și pătrunjelul, tocate mărunt. Peste fiecare strat presărăm puțină sare. Punem capac la oală și lăsăm să fiarbă la foc mic timp de o oră. Apoi adăugăm un pachețel de delicat, zahărul și aspirinele pisate. Amestecăm și punem în borcane pe care le legăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g unt, 100 g cacao, 100 g coniac sau rom, 2 pachețele de vanilie, coaja de la o lămâie și esență de migdale Blatul - se bat spumă cele 10 albușuri cu 500 g zahăr, apoi se adaugă 200 g nucă tăiată mărunt cu cuțitul, 250 g nucă măcinată, coaja de la lămâie, două linguri de făină și sare. Compoziția se împarte în două sau trei părți, după dorință. Se coc în tavă tapetată cu ulei și hârtie, la foc potrivit, apoi se lasă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și praful de copt. Compoziția se pune în tavă tapetată la copt, timp de treizeci de minute, apoi se lasă blatul la răcit. Mandarinele din compot se lasă la scurs, câteva bucăți se păstrează pentru ornat, iar restul se taie mărunt. Bomboanele se sfărâmă și se amestecă cu brânza de vaci, smântâna și zeama de lămâie. Se adaugă mandarinele și 500 g frișcă amestecându-se ușor. Blatul se taie pe jumătate; punem o jumătate pe platou și însiropăm cu suc de la
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
CU CAFEA 250 g margarină, 4 ouă, 300 g zahăr, un praf de copt, 250 g făină, 3 linguri de cacao, o ceașcă de cafea tare. Coacem blatul, iar peste el punem frișcă bătută, presărată cu alune prăjite și tăiate mărunt. Prăjitura se face în tavă pătrată. PRĂJITURĂ CU CARTOFI 400 g făină, 200 g cartofi fierți, 200 g zahăr, 170 g untură, unt sau margarină, o linguriță de bicarbonat, 2linguri de cacao, coaja de la o lămâie, puțină sare Se face
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tavă tapetată cu unt și făină. După ce s-a copt, turnăm lapte îndulcit cât este nevoie. Glazura se face bătând patru albușuri cu un pahar de zahăr, adăugând gem și servind la masă. PRAJITURA CU MORCOV 300 g morcov ras mărunt, o cană de zahăr, ½ de cană de ulei, o cană de borș, o esență de rom, o linguriță de bicarbonat stins, 2 căni de făină Se amestecă toate la un loc, se pune în tavă tapetată la copt. După ce s-
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de lichior, coaja rasă de la 3 portocale, 30 g fistic mărunțit La final, rezultă douăzeci și patru de flori de marțipan. Prăjiți migdalele în cuptor câteva minute, fără a le lăsa să se rumenească. Lăsați-le la răcit, apoi le tăiați mărunt sau le dați prin mașina de nuci. Puneți zahărul într-o cratiță și turnați apă cât să-l acopere, apoi lăsați-l să se topească la foc mic. Adăugați migdalele, mestecând continuu, adăugați câteva picături de suc de lămâie și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
topit, după aceea se sting cu un pachet de margarină, 3 linguri de apă și 3 linguri de făină. Se amestecă bine un minut pe foc și 5 minute fără foc pe masă, apoi adăugăm 2 căni de nucă tăiată mărunt, după care se așează compoziția între 2 foi de napolitană. Dăm la rece, timp de 2-3 ore. NUGAT (1) 7 albușuri se bat spumă cu telul, apoi se pun 250 g zahăr pudră și vanilie și se freacă bine timp
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Crema - 6 gălbenușuri se bat spumă cu 600 g zahăr, o vanilie și 3 linguri de ness. Totul se bate pe baie de aburi, iar când este rece, se amestecă cu 300 g unt și 5 bucăți de rahat tăiat mărunt. Peste napolitana presată, se toarnă crema cu rahat, iar deasupra se așează o glazură rece. PRĂJITURĂ REGINA MARIA Blatul I - 4 gălbenușuri, o lingură de apă, 5 linguri de zahăr, un praf de copt, 5 linguri de cacao și 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de stafide, 300 gr. de nuci prăjite, 100 ml de lapte praf, 200 gr. de zahăr, vanilie, 200 gr. de ciocolată de cacao pentru glazură ( ciocolată menaj ). Se bate frișca spumă cu zahărul, se adaugă ciocolata topită, stafidele, nucile tocate mărunt, vanilia, laptele praf și umplem coșulețele. Topim ciocolata cu cacao, adăugăm trei linguri de ulei, apoi glazurăm coșulețele. DULCEAȚĂ CU SUC DE PORTOCALE 600 ml de suc de portocale, 1,2 kg. de zahăr, 1 kg. de căpșuni tăiate felii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din vitamine; * când se fierb cartofii pentru piure, se adaugă și doi căței de usturoi ca să iasă piureul mai gustos; * pentru a avea la supa de pui o culoare mai frumoasă și gust mai plăcut, se adaugă un morcov ras mărunt și călit în ulei; * la supele de vită și pasăre, ca să nu se acrească, se aruncă apa după primul clocot, se clătește carnea și se pune din nou la fiert, supa rămânând astfel mai limpede și degresată; * supele și sosurile
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
într-o sinteză a literaturii în secolul XX, punea sub semnul unui "Elogiu al sărăciei"61 un tip de roman care implică o scriitură epurată intenționat de mijloace literare. Sunt, de pildă, ficțiunile lui Pierre Michon (Vies minuscules) despre viețile mărunte ale unor fermieri sau poștași, eșuate de la început, nu prin înfrângere, ci prin insignifianța traseului de viață în care se angajează. Față de această lipsă de semnificație a biografiei, orice stilizare ar fi emfatică, și prin exces, și prin deficit: Compagnon
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simbolică: Moscova, Munchen, Paris, Riga... Pentru că achiziția unei piese de colecție înseamnă mai mult decât o operațiune de cumpărare, e parcurgere, explorare și cucerire a unor teritorii: Colecționarii sunt indivizi cu instinct tactic; atunci când cuceresc un oraș străin, cel mai mărunt magazin de cărți vechi poate lua forma unui fort, papetăria cea mai îndepărtată poate să întruchipeze o poziție cheie. Câte orașe nu s-au deschis astfel în fața mea în cursul campaniilor în care porneam la cucerirea cărților 5. În al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lor sensibile, se opun memoriei transmise prin narațiuni care constituie obiectul cunoașterii istorice și care evocă viața numai după pierderea irecuperabilă a trăitului. De o parte stau resturi - insignifiante, anonime, fragmentare - dar purtând încă amprenta și puterile vieții ("toate acele mărunte și felurite manifestări ale vieții sociale, toate acele producțiuni folositoare sau fantastice ale activității omenești"70); de cealaltă parte se găsesc marii eroi, evenimentele și întâmplările memorabile, dar ireversibil dispărute. Să observăm însă aici și o altă implicație a legăturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e răspunsul la sărăcia culturii române, la absența - specifică unei culturi minore - a unei estetici și a unui patrimoniu de obiecte frumoase. Această viziune utopică se dezvoltă pe fondul unei opoziții politice între popoarele mari și popoarele mici. Acumularea faptelor mărunte în care se specializează arheologia ține, prin regimul ei de semnificație, de situația statelor fără "putere". Zice-ni-se-va oare că acest rol de spicuitor de fapte accesorii este modest, umilit, înjositor? Zice-ni-se-va că acolo unde istoria tună cu glasu-i de aramă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care primește excesele lui Pumnul, el însuși avea să comită mulți ani mai târziu același păcat, descriind pasiuni devoratoare, "chemări" pentru autori nesemnificativi precum Ioan Popovici-Bănățeanul sau Victor Vlad-Delamarina. "Era în el o putere impulsivă spre literatură" scria Maiorescu despre măruntul poet dialectal 3. În numai câteva decenii, numărul mare de "interiorități" a înlocuit numărul mare de practicieni. Și aceasta reflectă ce s-a schimbat în atmosfera epocii: corpul social a devenit străveziu și lasă să se vadă ce e înăuntru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literară, trebuie să o facem în domeniul pasiunilor colective, date tuturor, nu în cel al chemărilor exclusiviste. Înainte să vorbim despre vocația excepțională care a articulat biografia lui Eminescu, trebuie să acordăm atenție vocațiilor modeste, care se puteau atribui autorilor mărunți sau chiar anonimilor. Culturile emergente nu sunt numai o sumă de instituții inventate de la zero, teatru, limbă, literatură; ele sunt și o eliberare a dorințelor, instrumentul prin care viața oamenilor e îmbogățită cu noi "apeluri" și cu noi misiuni. În
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
82, sau la George Crețeanu funcționarea ca procuror, apoi ca deputat și, în fine, ca înalt funcționar în Ministerul de Justiție 83. Dar nu numai funcțiile publice superioare, în măsură să influențeze evoluția statului național sunt semnificative, ci și cele mărunte. Același Gr. Pop reține la N.T. Orășanu "ca funcționar public a servit 4 luni în Ministeriul Justiției la 1852 și 9 luni ca Comisar al colorei Roșia în capitală la 1866-67 [...]. Astăzi trăiește ca funcționar la regia monopolului tutunurilor"84
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij, Humanitas, București, 2003
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau preuțești, afară de colaci, care erau ale slujbei lui"... Despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de fum și cu picioarele în usturime", săracul își lua lumea în cap. Revenind pentru a explica zicerea „trei moși pe groși", Gh. Ghibănescu scrie: „Grosul polonez era o monedă măruntă de argint, cam aproape de valoarea leului; și foarte multe monede de acestea se găseau în țară la noi, mai ales în Moldova în tot decursul secolelor al XV-lea și al XVI-lea". Și detaliază: „Pe lângă moneda de argint și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]