10,013 matches
-
cititorului încă de la primele cuvinte, țesând în jurul acestuia nevăzute pânze diafane și copleșitoare, cu ingrediente din contiguitatea sacrului (ceara, mierea, ambra, moscul etc.). Cartea este unitară, prin tematică și prin stil, iar fiecare poem, asemenea alveolelor în care își depun mierea albinele, condensează o imagistică densă, în construcția căreia poetul apelează, pe larg, la vizual, auditiv și, în egală măsură, la olfactiv, încât, prin aportul acestora, sinesteziile sunt frecvente: O pânză subțire, străvezie, un parfum ireal (...)// Lumina putrezind în tuburi de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
trebuie ocrotită într-un regat de ceară. În acest context, e prezentă și reiterarea sacrificiului christic, dar aluziv, amplificând, de asemenea, imaginea iubirii ca sentiment nepereche, cu obârșie demiurgică: Culorile de fulgere se aprind / Curgând pe noi prin cuiele de miere...; De cât am mers cu spinii toți în rană / Zăpezile sunt roșii de atâta coborât...; ...se odihnește fulgeru-n granit / Adumbrind răpita spinilor coroană. Legată de dragoste este și obsesia zidirii - Mitropolii de iarbă vor răsări deodată / Din trupurile noastre secundelor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
efectul fiind nebănuit și inefabil: Sunt suspendat de clipa ce pleoapa mi-o doboară / Ca îngerul damnării sub pasu-ți de fecioară..., însă împlinirea dorită e posibilă doar în vis, fiindcă acolo înrudirea cu sacrul e mai clară: Mă împlinești ca mierea în cuibar de ceară... O ordine astrală se împletește pe parcursul versurilor cu ordinea umană, o influențează sau, paradoxal, pare a o lua drept model, când aceasta din urmă e dominată de iubire, definită în multe feluri în volumul de față
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sfios...; Zăpada caldă gata să-și reia fiorul / Se aprinde-n pleoape la-nceput de veac...; Zăpezile stelare ne-mbracă-n așteptări; Incendiază rana zăpezile stelare...; De-un timp zăpada, iată, ia foc în calendare / Nisipul în clepsidră-i de miere și absint...; Zăpada pleoapei e de-acum nuntire...; Păcatul nins îți tremură-n priviri... - cu trimitere la stări de spirit, sentimente, martoră, și, în același timp, pavăză contra prozaicului, pe care îl escamotează sau căruia măcar îi atenuează urâțenia. De
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
acest context, al absenței dialogului, libertatea e o robie, implicând o mai mare responsabilitate de a fi, cu atât mai mult cu cât se apropie ceasul al doisprezecelea, care-l face să se simtă stup prădat nainte să fi fost miere, vegheat de soarele orb în rolul lui Oedip, cu nostalgia originilor fruste, curate, de unde i-au pornit, atâtea câte sunt, norocul, tăria, pentru ca într-un Catren să sintetizeze drama omului de a fi om: Între definiția plăcerii de-a te
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
deabia după aia îți trece. Și, de asemenea, Am auzit c-o să-ți dea voie în vacanța de vară și tu o să-ți înhami două-trei albine la suflet ca să te aducă direct la noi în bucătărie, unde va mirosi a miere întinsă pe pâine cu unt. Iar, pentru că, odată cu sedimentarea vieții, acolo, în pântecul mamei, viitorul poet se familiariza și cu gândul morții, acesta avea să-i puncteze nu numai existența, ci și creația, legate indisolubil prin firele sufletului și transpuse
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
subiectivă, acordată la propria ei trăire: astfel, lupta unui țânțar cu o viespe capătă proporții cosmice, primul devine o „minunată gazelă cambrată“, în vreme ce viespea se convertește într-un „tigru furios“. De asemenea, stafidele din nord au „gust de vin și miere“, sunt „fecioare caste, cu părul bălai, soprane“, bananele devin livide de teama devorării, iar leul ce împodobește somiera urmărește adormit dansul haotic al muștelor din odaie. Pentru Katherine Mansfield, autoare de jurnal, dar și de proză scurtă, această viziune augmentativă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fi, dacă va fi sănătos, dar n-a primit răspuns. Vom trăi și vom vedea. Trebuie să avem răbdare, cum ne spune părintele Cleopa. Ca în majoritatea cazurilor, sunt la Frasin, într-o cameră mare și goală, cu parchetul ca mierea. Într-un colț al camerei, pe o suprafață destul de mare, un morman de fecale, iar bunica intră pe ușă cu încă o căldare plină s-o arunce pe deasupra. Eu, într-o cămașă de noapte largă umplută și ea cu aceeași
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Alegeți apoi un titlu potrivit. 3.Scrieți o compunere cu început dat: „Stelele păliră, pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată (Emil Gârleanu, Fricosul) Alegeți un titlu potrivit. Fetica Tudor Arghezi Ce duh ai și ce putere. Să-mpletești ceară cu miere. De la floarea din grădină. Ostenită de albină? Tu aduni de pe meleaguri. Pentru stupi și pentru faguri. Pulberi, rouă, stropi și leacuri, Poate că de mii de veacuri. Ca din lână, ca din ace. łeși rețeaua de ghioace. De celule-n
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din grădină. Ostenită de albină? Tu aduni de pe meleaguri. Pentru stupi și pentru faguri. Pulberi, rouă, stropi și leacuri, Poate că de mii de veacuri. Ca din lână, ca din ace. łeși rețeaua de ghioace. De celule-n care pui Mierea dulce și un pui. Scule, numere, cântare Au spus la măsurătoare Că-ncăperea cea mai mare În găoaca cea mai mică E ghiocul tău, fetică. Ești, pe lumea de sub cer. 4. Explicați printr-un cuvânt sensul expresiilor: umbra. Iepurașul împietri
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Dar mor de foame. Nu se poate... Am tot dreptul la porția mea!. Poftim mătura, fă curățenie pe sub cei doi faguri... Eu? Eu cu mătura?... Dar n-am muncit niciodată. Ei, vezi?... Asta-i pricina... Noi muncim și noi mâncăm... mierea nu pică din cer... Nu te trimite nimeni să alergi prin flori... Dar de curățat, de reparat, de aerisit, de adus apă la pui, de luptat cu dușmanii noștri din afară, mă rog, se găsește de lucru... Si cine a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru către zări de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
șervetului de cânepă. Restul alimentelor mi le procuram singur din pădure: ciuperci, pe care le frigeam pe jar, zmeură, afine, mure, alune. Câteodată, găseam în scorburile copacilor, după ce vâram în ele frunze umede scoase din foc, ca să împrăștie fum, și miere de viespi. Mai mâneam și "glojdani", niște plante dulci-acrișoare, mai înalte de obicei decât iarba, mere pădurețe și cartofi furați din câmp, copți în cenușă fierbinte. De la "palat", mai făceam o sută de pași până în dreptul cimitirului de pe Delături. Acolo
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ținând seama de asta, nici că ar fi putut găsi o parteneră mai potrivită (deși e drept că nu prea a avut de ales) decât Dorothy Winshaw, cu care a fost cununat în primăvara anului 1962. Își petrecuseră luna de miere într-un hotel din Lake District, cu vedere spre Derwent Water; și exact în acel hotel, douăzeci de ani mai târziu, George s-a pomenit bând singur, într-o seară de iunie rece și umedă. Întunecată de alcool, mintea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
asigură el. Un regim alimentar bogat în zaharuri întârzie dezvoltarea creierului. Au dovedit-o băieții noștri. Zâmbi. După cum știe orice general, secretul câștigării războiului este demoralizarea inamicului. Masa se încheie cu pudding din pâine, mere și gutui, în suc de miere și ghimbir. Merele erau ca întotdeauna din livada lui Dorothy. INGREDIENTE: Amidon modificat, sirop de glucoză uscată, sare; aromatizatori, glutamat de monosodiu, sodiu 5-ribonucleotidă; dextroză, grăsime vegetală, praf de roșii, proteină vegetală hidrolizată, extract de drojdie, coadă de bou uscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mult decât căsătoria. Mark și lady Frances au plecat de la petrecere la începutul serii și au zburat cu avionul la Nisa: de acolo, un taxi i-a dus la vila lui Mark de pe Riviera, unde și-au început luna de miere. Au ajuns curând după miezul nopții și au dormit până la prânz a doua zi, când lady Frances a împrumutat una dintre mașinile lui Mark ca să se ducă să-și cumpere țigări din satul cel mai apropiat. Parcursese doar câțiva metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Îndrăgostit fata dumneavoastră era elvețian cumva? — Da. Provenea dintr-o familie foarte bună din Vevey. Urma să devină inginer. Acolo s-au Întâlnit, În Vevey. Se plimbau mult. — Știu cum e În Vevey. Am fost acolo În luna noastră de miere. — Serios? Trebuie să fi fost foarte frumos. Habar n-aveam c-o să se Îndrăgostească de el, vă dați seama. — E un loc foarte frumos. — Da, nu-i așa că-i adorabil? Unde ați stat? — La Trois Couronnes. — E un hotel vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ai lui - a șoptit bătrânul. Poate că îi așa, poate că nu - și-a spus părerea Toaibă. Da’ ce, aista arăta a rănit ieșit de pe patul spitalului? N-ai văzut cum îi lucea obrazul? Parcă o mâncat numai lapte și miere. Toaibă nu mai găsea argumente să-l contrazică pe bătrân. După o vreme, acesta a redeschis vorba: Acușica ajungem la Iași și una-două sunt acasă. Tu unde mergi, sergentule? Apoi eu merg tocmai la capătul de sus al țării și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
era așa de grea ca acum. Coborî din nou glasul: Capito era avar și, când avea oaspeți, le dădea ce era mai rău. — Flavius Valens? - bucătarul-șef înălță capul, uitând o clipă de fazanul prăjit pe care îl ungea cu miere. Ce caută Valens aici? — Poate că vrea o audiență la guvernator, zâmbi Lucilius. Dar cine nu știe că la ora asta guvernatorul doarme? Bucătarii, ajutoarele lor și sclavii se îngrămădiră la fereastră. Nu puteau să audă ce le spuneau Valens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Capito... Nu știți că voia să-l trădeze pe împăratul Galba? — Nu voia să-l trădeze... Era avar, era infam, e adevărat... Dar nu avea nici o intenție să se răzvrătească împotriva lui Galba - bucătarul-șef ungea din nou fazanul cu miere. Valens este un intrigant. A încercat să-l ațâțe împotriva lui Galba, dar Capito nu a căzut în cursă. — Atunci de ce l-au ucis? întrebă Listarius. — Nu înțelegi? L-au ucis ca să nu-i dezvăluie lui Galba că Valens și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
preparase mai înainte. Adăugă prazul, indiferent la privirile curioase cu care bucătarul-șef îi urmărea mișcările. Trase cu urechea la discuția celorlalți. — Eu sunt mulțumit că Galba e împăratul nostru. Va reinstaura ordinea la Roma - paharnicul amestecă cu grijă vinul, mierea și mirodeniile. Galba va fi salvarea noastră... Poate că e gutos, dar guta nu afectează creierul, iar creierul lui Galba este al unui adevărat împărat. Am fost cu el în Germania Superior și am învățat să-l respect și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a lungul scării ce urca din templu până la o terasă. Pe câmpia învăluită încă de negura nopții se zăreau apele Danubius-ului. Soarele nu răsărise, dar cerul avea deja nuanțe purpurii. Antonius se întinse. Un oficiant îi dădu o lingură de miere; în clipa aceea soarele se ivi la orizont. Se auzi muzica suavă a anciilor. Antonius îl văzu deodată pe micul satir ce ieșea cântând din ochiul albastru pictat pe peretele templului în care coborâse în infern și apoi înviase. Melodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
aceea soarele se ivi la orizont. Se auzi muzica suavă a anciilor. Antonius îl văzu deodată pe micul satir ce ieșea cântând din ochiul albastru pictat pe peretele templului în care coborâse în infern și apoi înviase. Melodia aceea, dulceața mierii și vederea luminii reprezentau întoarcerea la viață, renașterea sa ca om purificat, incoruptibil, păstrător al valorilor etice ale Imperiului. Orice trădare din partea lui avea să fie pedepsită. Adepții cultului mithraic ieșeau din hipogeu. Valerius Mucrus își scoase masca și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
bucata de pânză peste față. — Dă-mi să mănânc ceva. Ce-ai luat cu tine? — Nimic. — Nimic? — Când mergi la Velunda trebuie să ai stomacul gol. — Dar în traistă ce ai? — Ofrande - Listarius îi arătă lui Vitellius două prăjituri cu miere și susan. I le voi oferi Velundei. Sunt pentru Zeiță. Dă-mi-le mie. Ești nebun, ăsta-i un sacrilegiu! Băiatul se dădu înapoi; Vitellius nu reuși să ia prăjiturile. — O să-i pun pe cei din escortă să te jupoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
acesta nu-l atacă. Se îndepărtase deja și dispăru repede printre copaci. Gâfâind, fără să se uite la femeia însângerată ce zăcea la rădăcina frasinului, Vitellius se aplecă și, continuând să strângă într-o mână pumnalul, luă o prăjitură cu miere și susan, pe care o văzu pe malul pârâului, în zăpadă. Vârî prăjitura în gură, trecu apa dintr-un salt și o porni șchiopătând prin pădure, spre escorta sa. Se opri, căci i se păru că inima avea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]