9,114 matches
-
A doua zi, Iliuță, prefăcându-se obosit, i-a întins tatălui un ban, pe care îl ceruse de fapt mamei sale. Tatăl l-a luat și l-a aruncat în foc. Iliuță a privit nepăsător cum banul se topea. - Mă minți, spuse tatăl, nu e un ban muncit de tine! Pleacă și să nu te mai întorci până nu înveți cum se câștigă banii prin muncă! Timp de două luni, Iliuță a tăiat lemne uscate la oamenii din sat. Ajuns acasă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe acest Dumitru Cosmănescu un accident târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui Eminescu. Dar... ce interes ar fi avut să mintă? Amestecă el lucrurile în aceste amintiri târzii? în ipoteza că-l luăm în seamă o modalitate de a împăca afirmațiile lui cu cele ale specialiștilor care vor lua cuvântul mai târziu ar fi, totuși. Am în vedere ultimele cuvinte ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vechi”, iar apoi a fost tot timpul însoțit de cineva iar la Tătăraș, cum i-au recomandat medicii, n-a mai locuit. Trebuie spus că textul lui Scipione Bădescu din Curierul de Botoșani a făcut ocolul întregii prese românești (el mințea că Primăria Botoșanilor i-ar fi tăiat pensia de 120 lei lunar lui Eminescu, și cerea să se revină asupra deciziei). În 1887 Eminescu n-a publicat nimic în presă. Asta, dacă nu cumva Hanrieta, neatentă la cuvinte și gramatică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
totdeauna numai de familia Franck și Doctorul Isac. Cu durere trebuie să-ți mărturisesc că amândoi nu sunt români, și tocmai de la aceștia se va trage pensia lui Mihai.”. Observația este prilejuită de tristețea lui Eminescu pentru că V.G. Morțun îl minte și-i trimite tineri acasă pentru a-i lua acordul unei „Societăți Eminescu” al cărei scop nu-i înțelege. Doctorul Isac, care era și membru în consiliul comunal, devine cea mai apropiată persoană publică de Eminescu, medicul lui curant. 3
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ românesc și slujesc pe străin, în loc să slujească pe cei care i-au ales, mințindu-ne cu slogane perfide, împingându ne în mlaștina pieirii. Moartea unui neam începe cu deposedarea de pământ, care înseamnă Patrie. Mintea celor care ne conduc azi e puțină, și o folosesc, cât o au, pentru jefuire și distrugere a tot
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai convingător va suna "Credeți-mă", cu atât mai mare este minciuna. Dacă vorbitorul simte că n-o să-l credeți sau că ceea ce spune este de necrezut, își va începe, observațiile cu un "Credeți-mă". "Vorbesc serios" sau "V-aș minți eu pe dumneavoastră?" sunt alte versiuni pentru aceeași expresie. Minciuna finală sună cam așa: "Credeți-mă, vorbesc serios. V-aș minți eu pe dumneavoastră?" (Acordați-mi numai prilejul!. Una din cele mai des folosite expresii în orice conversație este " Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că ceea ce spune este de necrezut, își va începe, observațiile cu un "Credeți-mă". "Vorbesc serios" sau "V-aș minți eu pe dumneavoastră?" sunt alte versiuni pentru aceeași expresie. Minciuna finală sună cam așa: "Credeți-mă, vorbesc serios. V-aș minți eu pe dumneavoastră?" (Acordați-mi numai prilejul!. Una din cele mai des folosite expresii în orice conversație este " Sigur că... ". Ea are trei sensuri răspândite: "Trebuie să fii un prost ca să pui asemenea întrebări" (sarcastic); Sunt așa de bine informat
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Știu exact ce vrei să spui și nu-mi place atitudinea ta. ) REPORTERUL: Că veți întreprinde cercetări asupra miniștrilor dumneavoastră. JOE BROWN: După cum, probabil, bine știți (Eu sunt mai deștept), această idee a fost deja avansată, dar (contradicție) credeți-mă (Mint), voi face tot ceea ce este posibil ( După cinci minute am să uit tot ce am spus în cadrul acestui interviu) ca să dau ia iveală orice ilegalitate comisă de miniștri. Nu mai e nevoie să spun (N-aș vrea să se întâmple
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
când veți fi invitat. METAPROPOZIȚIE: Sper că vă place mâncarea chinezească. TRADUCERE: Veți fi servit cu mâncare chinezească, indiferent dacă vă place sau nu.* METAPROPOZIȚIE: Vă rog, nu vă deranjați pentru mine. TRADUCERE: Vă rog, nu vă deranjați pentru mine, Mint obișnuit să fiu tratat ca o cârpă. METAPROPOZIȚIE: Cu toții suntem implicați în această afacere. TRADUCERE: O să avem de împărțit criticele dacă nu reușim, iar dacă reușim, eu voi fi acela care va primi onorurile. METAÎNTREBARE: Ați avut probleme până ați
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Valori prin exemple, nu prin reguli. Se stabilesc cu fermitate valori fundamentale (principii și norme morale, idei în care cred părinții considerate importante pentru a orienta viața în sens pozitiv): despre ce este bine și ce este rău, despre a minți și a spune adevărul, despre a fi ordonat și curat, despre a iubi frățiorul sau surioara, despre a respecta adulții și bătrânii, despre muncă și despre cinste, etc. Copilul preia valorile de la adult prin imitație, prin observații „la obiect” și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
viitorul pe termen lung. 5. Doresc adesea ca oamenii să fie mai îndrăzneți. 6. Îmi place să ascult concerte simfonice. 7. Întotdeauna spun adevărul. 8. Prefer activitățile care au un caracter intelectual (studiul, dezbaterile, schimburile de idei, reflecția, jocuri ele minții, etc.) 9. De obicei, îmi place să termin ceea ce am început. 10. Mă simt repede descurajat în fața unei sarcini dificile. 11. Îmi plac oamenii care au talentul de a-și organiza propriile idei. 12. Reușesc să-mi mobilizez toate energiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
referă la existența unui așa numit „decalog”, alcătuit din zece restricții sau precepte morale. În buddhism, primele cinci îi vizează pe laici. Aceștia trebuie să nu ucidă nici o ființă (prăṇătipăta), să nu fure (adattădăna), să nu săvârșească adulter, să nu mintă (mṛșăvăda) și să nu se îmbete (sură-maireya-prămada-sthăna). Pentru călugări, două dintre aceste reguli sunt și mai severe. Anume, ei nu trebuie doar să nu comită adulter, ci să păstreze o castitate deplină (abrahmacarya) și să nu consume nici un fel de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
zece porunci, pe care Iisus le preia din tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie și contribuie la mântuirea crediciosului. Conținutul celor două „decaloage” nu este identic, dar există și prescripții comune: a nu fura, a nu minți și a nu ucide. Buddha propune o „împărăție” a spiritului, Nirvăṇa, care poate fi atinsă încă de pe pământ, dar nu e din lumea aceasta, și tocmai renunțarea la această lume, cu dorințele ei, ne ajută s-o dobândim. La fel
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu binișorul.) Este cineva,... cineva, pe care-l știți d-voastră bine,... așteaptă aici... ar voi să vă vorbească... dar numai d-voastră... De-aia eu l-am trimis pe conul Fănică la telegraf, pentru ca să rămâneți d-voastră singură... Am mințit... nu-i adevărat că-l cheamă miniștrii. Știu că o să mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască... să mă bată... Nu e mai-marele meu? Nu e stăpânul meu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mă ocărască, o să mă bată că l-am trimis la cai verzi pe păreți, dar lasă să mă ocărască... să mă bată... Nu e mai-marele meu? Nu e stăpânul meu, de la care mănânc pâne eu și unsprece suflete? L-am mințit, dar pentru bine d-voastră, coană Joițico... Îl primiți?... Da? Zoe: (care a stat pe gânduri și n-a ascultat tirada lui Pristanda) Pe cine să primesc? Pristanda: Pe cine pe cine?... Pe d. Nae Cațavencu... Zoe: (sărind din loc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
să te scap! Să schimbăm: dă-mi scrisoarea... Cațavencu: (dezolat) Madam! Madam! Peste putință... Zoe: Ce? Cațavencu: Scrisoarea d-voastră... Zoe: Ei? Cațavencu: N-o mai am!... Zoe: Nu se poate!... Cațavencu: N-o mai am!... Zoe: Minți! Cațavencu: Nu minț; n-o mai am!... Zoe: Nenorocitule! Ce ai făcut-o? Cațavencu: Am pierdut-o! Zoe: (dând un țipăt și uitându-se pierdută în toate părțile) A! De ce nu pot să te omor! Cațavencu: Omoară-mă, madam, omoară-mă, dar nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fiind mai mulți, și ăsta știa de momentul ăsta, și ăsta știa de momentul ălălalt, și ăsta știa... Și dacă cele trei date, ale lui x1, x2 și x3, nu coincideau... Înseamnă că sau x1 sau x2 sau x3 a mințit. Și se depista foarte ușor cine a mințit. Adică eu vorbesc matematic... din punctul meu de vedere... Era foarte ușor În privința asta. Și aceste foi cu demascările mergeau și erau citite, probabil, de către mai mulți. Și oricine din ăștia, din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ăsta, și ăsta știa de momentul ălălalt, și ăsta știa... Și dacă cele trei date, ale lui x1, x2 și x3, nu coincideau... Înseamnă că sau x1 sau x2 sau x3 a mințit. Și se depista foarte ușor cine a mințit. Adică eu vorbesc matematic... din punctul meu de vedere... Era foarte ușor În privința asta. Și aceste foi cu demascările mergeau și erau citite, probabil, de către mai mulți. Și oricine din ăștia, din cei mari, din locotenenți, din personalul care conducea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de... ne-a dus la plimbare” și pe data respectivă nu putea să te ducă la plimbare, pentru că tocmai atuncea Întregul lot În care erai și tu era la bătaie... era un neadevăr, și atuncea te lua că de ce ai mințit, de ce n-ai spus adevărul... și mâncai iar bătaie. Erau niște chestiuni foarte bine Încrângate, din punctul ăsta de vedere, Încât n-aveai cum să greșești... Adică nu puteai să greșești pentru că te prindea imediat... Și de la Gherla ați plecat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fi? N-am mai avut răbdare, m-am Întors acasă. Cum ajung acasă, mama mă Întreabă: „Ce cauți, puiule?”. Zic: „Am avut ceva hârtii și nu știu, nu le găsesc”. Zice: „Ascultă, de unde ai tu hârtiile alea?”. Eu n-am mințit-o pe mama În viața mea, n-am avut niciodată secrete față de ea. Și dom’le, Îi spun: „Păi, o fost domnu’ Faliboga duminică, i le-o dat lu’ tata și io l-am tradus”. Zice: „Să știi că l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau de respect, În general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de..., de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau de respect, În general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de..., de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care nu arăta nici inteligență, nici bună dispoziție, nici bonomie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
față de poporul român.” „Măi, tu ești fanatic! Mă, tu de unde ești?” „Din Maramureș.” „Au..., no, lasă!” Știa el de grupurile din Maramureș... Da’ nu-i port pică. A murit Crăciun... Știți că a murit? În sfârșit. Da’ eu l-am mințit pe prietenul meu, da’ și eu am fost convins că ne Împușcă... Da’ acuma ce să faci? Ori plângi, ori nu plângi, tot te-mpușcă. Și-ntr-adevăr, ne-a dus la Securitate... Cât ați stat la Securitate acolo? Am stat până
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
regim pentru că nu respectă libertățile omului...” Și m-au Întrebat despre revoluția din Ungaria și am spus că a fost revoluția unui popor dornic de libertate. „Îi revoluție pentru schimbare.” Deci să le arăt că sunt sincer și că nu mint... Pentru sinceritate am spus tot, știam că la ei nu poți fi condamnat pentru gândurile tale... Și următoarea Întrebare: „Ai discutat cu cineva aceste lucruri?”. „Cu nimeni.” „A auzit cineva că singur ai spus aceste cuvinte?” „Nu, nu m-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am văzut unul pe celălalt. Am terminat cu confruntarea și iaca anchetatoru’ ăla zice: „Tu poți pleca”. Apasă pă o sonerie, vine gardianul și-l ia și-l duce. „Ce v-am spus, domn’le locotenent? Dumneavoastră credeți că eu mint?” Și vine la mine și-mi trage două palme și zice către mine: „Mă, ce... aia a mă-tii, mă, toată lumea minte? Numa’ tu spui drept?”. Și m-am uitat direct În ochii lui și m-am gândit: „Mă, dacă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]