9,547 matches
-
al XIX-lea, comuna purta numele de "Domneștii de Sus", era reședința plășii Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Domneștii de Sus și Țegheș, totalizând 1412 locuitori și 296 de case. Comuna avea o școală mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Șabăr din județul Ilfov. Comună Crețești-Sintești era formată din satele Crețești, Copăceni-Sf. Ioan și Sintești, având în total 2636 de locuitori, care trăiau în 548 de case și 47 de bordeie. În comuna funcționau două școli mixte, două biserici, două mori de apă, două poverne și o mașină de treierat. Comună Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confundă cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
treierat. Comună Străini-Dobreni era formată din satele Vidra și Bragadiru (a nu se confundă cu actualul oraș Bragadiru, pe atunci comună "Bragadiru-Bulgaru", aflat mai la nord-vest), având o populație de 1546 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, o moară cu apă și o biserică aflată în satul Bragadiru. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Vidra a aceluiași județ, comuna Străini-Dobreni în aceeași compoziție cu 6000 de locuitori, iar comună Crețești-Sintești cu satele Creștești, Sintești și Sbircea
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
din satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordorenu și Ciorogârlă. La începutul sec. XX localitatea este menționată cu numele "Slobozia-Clinceni" având în compunere satele Slobozia (reședința), Clinceni, Ordoreanu și Olteni (Ciorogârla) totalizând 1981 de locuitori și 416 case. În comună funcționau 2 mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Slobozia, Clinceni și Ordoreanu). Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna rurală Măgurele făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov, și era formată din satele Dumitrana, Filipescu, Ghermani și Otetelișanu, totalizând 1351 de locuitori care trăiau în 285 de case. În comună funcționau o moară cu apă, două școli mixte și trei biserici — la Dumitrana, Ghermani și Otetelișanu. În plus față de acestea, acolo exista și un institutut de fete, o școală specială care, pe lângă curricula din școlile de stat, pregătea elevele în croitorie, gospodărie casnică
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
1900 ajunsese să aibă 80 de eleve (câte 16 în fiecare an). Tot atunci, pe teritoriul actual al orașului exista și comuna Vârteju-Nefliu, formată din satele Vârteju, Pruni, Nefliu și Chirca, cu 1191 de locuitori. În comuna Vârteju-Nefliu funcționau două mori de apă, o școală mixtă la Vârteju și două biserici la Nefliu și Vârteju. În 1925, cele două comune figurau cu aceleași compoziții în plasa Domnești a județului Ilfov. În 1950, comunele Măgurelele și Vârteju Nefliu au trecut în raionul
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Creața-Petrăchioaia, Gagu, Leșile, Merișasca, Surlari, Stoienoaia și Vânători, totalizând 1574 de locuitori ce trăiau în 356 de case și 2 bordeie. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu aburi, trei mașini de treierat cu aburi și cinci biserici. În 1925, comuna este consemnată în plasa Fierbinți a aceluiași județ, având în compoziție satele Creața-Petrăchioaia (reședință), Leșile, Stoienoaia, Surlari și Vânători, cu 1960 de locuitori. În 1950, comuna
Comuna Petrăchioaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300507_a_301836]
-
și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era formată, ca și astăzi, din satele Tunari și Dimieni, cu o populație totală de 1638 de locuitori, ce trăiau în 371 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o moară cu aburi, două mașini de treierat și 3 biserici (2 în Tunari și una în Dimieni). În 1925, comuna avea aceeași compoziție și făcea parte din plasa Băneasa a aceluiași județ, având 2416 locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
ochi negri strălucind sub fruntea bombată, cu sprâncene arcuite și gura cărnoasă, umbrită de o mustață subțire. Dornic să afle tot, aleargă în dreapta și-n stânga, oprește de nenumărate ori trăsura pentru că vrea să măsoare un pod, să ceceteze o moară de vânt sau să stea de vorbă cu oamenii de la joagar, cutreieră șantiere, îi întâmpină pe pescuitorii de balene care se întorc din Groenlanda, se apucă să cerceteze practica tipografică, urmează cursurile de anatomie ale profesorului Ruysch. Deși nu este
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
nod comercial, pe aici derulându-se un comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză, covoare. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate trei agenții bancare. Interesele sindicale erau reprezentate de Liga meseriașilor patroni și lucrători și de Asociatia functionarilor particulari. Fiind un centru important
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
un relief de dealuri și coline mai joase separate de văi largi. Lunca Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale:191 m Dealul Morii, 190 m dealul Movila Ulmi,188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul Bahluiului (Dealul Rușilor sau "Dealul Plângerii"), pe acest din urmă deal s-a ridicat o "cruce din marmură" în
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
km. Afluenții pe care Bahluiul îi primește în sectorul Belcești sunt Gurguiata, Izmana (Pârâul lui Tomiță; ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei ( La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști. Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren s-au efectuat plantații forestiere (Valea Morii, Satu Nou). În 1958 pe locul unde este azi pădurea Valea Morii vegetația spontană a fost defrișată și s-au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
au efectuat plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul domniei lui Petru Șchiopul Denumirea Belcești provine din cuvintele slave belci sau belâi ce înseamnă alb. Posibil ca denumirea
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Belcești, Ulmii Noi, Ulmii Vechi, Polieni, Liteni, Arama-Protopopu, Coarnele Caprei, Focurile și Munteni, având în total 5137 de locuitori. În comună funcționau cinci mori de apă și una de aburi, patru școli cu 231 de elevi (dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ și cu o populație de 5516 locuitori în satele
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
o formă de energie regenerabilă. La început energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
de la începuturile umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru măcinarea grăunțelor. Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța, au fost folosite atăt pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
Portugalia, circa 10% în Irlanda și Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% în România la începutul anului 2012. La aceeași dată în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind în Dobrogea. Morile de vânt persane aveau palete făcute din mănunchiuri de trestie, care se învârteau în jurul unei axe verticale și erau folosite la măcinarea grăunțelor. Ele au început să fie folosite de perși din secolul al VII-lea î.Hr. Primele mori de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
Dobrogea. Morile de vânt persane aveau palete făcute din mănunchiuri de trestie, care se învârteau în jurul unei axe verticale și erau folosite la măcinarea grăunțelor. Ele au început să fie folosite de perși din secolul al VII-lea î.Hr. Primele mori de vânt din Europa au fost construite în sec al 12-lea în nordul Franței și în sudul Angliei, ele s-au răspândit apoi în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
în sudul Angliei, ele s-au răspândit apoi în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele mlăștinoase pentru a le face locuibile de către Jan Leegwater și inginerii danezi care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Europenii au dezvoltat mori de vânt cu rotoare
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră pentru vopselele de pictat. Europenii au dezvoltat mori de vânt cu rotoare care se învârteau în jurul unor axe orizontale, spre deosebire de perși care mergeau pe principiul unor axe verticale. Morile de vânt europene tipice aveau patru palete, unele aveau cinci și ocazional mai existau și cu șase. Treptat multe
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]