9,079 matches
-
4.Kräutner, H.G. - Munții Poiana Rusca - Colecția Munții noștri, Editura sport-turism, 1984; 5.Chirica, Nicolae, Răceanu, Victor, Sub cerul purpuriu al Hunedoarei, Hunedoara, 1976; 6.Universitatea București, Institutul de Geografie - Geografia României, tratat, Editura Academiei, 1987. 7. Ilinca, Nicolae, Masivul Poiana Ruscai - Colecția „Carpații României”, Editura Vinea, 1994 8.http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicații/bibliotheca/chunedoara/cadru%20geografic.htm 9. http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicații/cărți/ch/capitol 1.htm 10. Răceanu,Viorel, Brâncoveanu, Ioan - Documentar privind satul Cinciș, Întreprinderea Poligrafica
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovăni și trunchiuri de copaci clădesc baricade peste care apă formează cascade și vâltori. Pentru înaintare se folosesc tehnici alpinistice și bărci de cauciuc. Prima sală, ușor alungita are în partea superioară
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
Prima atestare documentară a satului Petrești este făcută la 15 septembrie 1583. Domnul Moldovei, Petru Șchiopu, prin hrisovul său a poruncit: „...am dat și am miluit sfîntă mănăstire Galata, un sat anume Petreștii, în ținutul Cîrligului supt bucovină și cu poieni buni de fîneță și cu locuri de prisăci în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
Timișoara și Brașov, cu implicare directă în organizare și susțineri de lucrări științifice. În anul 2003 la Simpozionul științific al ECCS a fost premiat alături de colectivul Catedrei de Construcții Metalice Timișoara. Împreună cu același colectiv a organizat în septembrie 2006, la Poiana Brașov, România, în calitate de vicepreședinte, reuniunea anuală a ECCS, cu participarea a 29 de țări. La această reuniune s-a acordat României, Președenția ECCS pentru un an de zile că recunoaștere științifică internațională. Are 6 brevete de inovator în domeniul siderurgiei
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
Depresiunea Ponoraș sau satul Zece Hotare. IV. Damiș-Poiana-Ponorul Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la dreapta și coboară ușor spre cătunul Poiana. Depășește bifurcația ce urcă în dreapta spre catunul Fântânele și după ce lasă în urmă câteva case pe stânga, inclusiv Peștera Ministerului și școala primară, drumul se desparte în două: înainte se continuă spre Roșia, iar la stânga începe un drum de căruțe
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
ai familiei Iancu au fost Ioan (1822-1871) și Avram. Având o situație materială bună, Avram Iancu a urmat școala primară în satul natal, în crângul Târsa, unde l-a avut învățător pe Mihai Gomboș fiind apoi mutat de părinți la Poiana Vadului și Câmpeni, absolvind la vârsta de 13 ani. Aici l-a avut dascăl pe Moise Ioanette. Gimnaziul l-a urmat începând cu anul 1837 la Zlatna, absolvind în anul 1841. S-a înscris apoi la Liceul Piarist din Cluj
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri sud-est de orașul Abrud, pe Valea Buciumului. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit vicecenturionul Dionisie Popovici. În această
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca și Poieni din raionul Adâncata) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca și Poieni din raionul Adâncata) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
() este o localitate componentă a municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania, România. Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicarii sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentara a acestui loc datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicarii sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentara a acestui loc datează din 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în Poiana a avut loc primul concurs de schi. Până în preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În 1951, la , au loc "Jocurile Mondiale Universitare de iarnă". Cu această
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
au loc "Jocurile Mondiale Universitare de iarnă". Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi. Poiana Brașov dispune de 12 părții de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi. Poiana Brașov dispune de 12 părții de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m), terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiana se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal. Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din părții cu toate gradele de dificultate. Turism Hărți Presa Imagini Video
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana (astăzi un cartier al orașului Rovinari), Gorj - d. 28 martie 1957, București) a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 și în perioada 1939-1940. Gheorghe Tătărăscu a deținut și alte portofolii ministeriale; a fost martor al acuzării în procesul
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
s-a căsătorit cu Aretia Piteșteanu, familie înrudită, la rându-i, cu neamuri boierești de viță veche din Țara Românească. Aretia era o femeie cu stare și binevăzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei, și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
Berca". Prima participare în Divizia C este consemnata în ediția 1968/69 (locul 10). La finalul ediției 1993/94 reușește să promoveze în Divizia B, dar este penalizata de Federația Română de Fotbal cu 8 puncte pentru aranjarea unor meciuri, Poiana Câmpina fiind apoi promovată. A reușit să ajungă de două ori în faza optimilor de finală în Cupă României (1993/94; 1998/99). După o lungă evoluție în Divizia C, la finalul ediției 2005/06, echipa retrogradează în Divizia D
FC Petrolul Berca () [Corola-website/Science/313020_a_314349]
-
Regiunii viticole există un numar de 8 podgorii (Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Ștefănești, Sâmburești, Drăgășani, Dealurile Craiovei, Severin și Plaiurile Drancei), în cuprinsul cărora se disting 32 de centre viticole din care trei centre viticole independente (Segarcea, Tg. Jiu și Poiana Crușetu). Producția de vinuri este destul de diversificata. Cu exceptia podgoriei Sâmburești, profilata preponderent pe producerea de vinuri roșii, toate celelalte podgorii produc o gamă largă de vinuri în principal albe, începând de la cele de consum curent, până la cele superioare îndreptățite la
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
flăcărilor și s-a reușit salvarea doar unei părți din mobilier. În vara anului 1990, "coliba lui Hunding", a fost reconstruită din nou, într-un loc mai aproape de Castelul Linderhof. Sihăstria lui Gurnemanz Sihăstria lui Gurnemanz se află într-o poiană din pădure, în parcul castelului Linderhof. Ea a fost construită în vara anului 1877 din ordinul regelui, urmându-se instrucțiunile de scenografie, scrise de Richard Wagner pentru opera Parsifal. Construcția sihăstriei a creat probleme serioase, deoarece regele a vrut să
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
în județul Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Buceș. Rezervatia naturală reprezintă o masă uriașă de calcare așezată pe cumpănă apelor dinspre Râul Crișul Alb și Arieș. Muntelui Valcan are o suprafață de 5 ha, acoperită de păduri, pășuni și poieni. Din punct de vedere geologic, muntele este un recif calcaros zoogen-coraligen, cu o textura în bancuri masive stratificate, de culoare galben-cenușie, cu resturi aglutinate de un ciment calcaros recristalizat. În fragmentele desprinse din pereții "Vâlcanului", se pot observa resturi fosile
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
Vărbilău este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Coțofenești, Livadea, Podu Ursului, Poiana Vărbilău și Vărbilău (reședința). Lucrările cartografice care au tangență cu zona în studiu, sunt de fapt și cele mai vechi cercetări ale regiunii. Astfel, pot fi amintite: harta lui Specht (1790 - 1791), harta lui Valestinli (1797), harta lui Preffa Pazzini
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
pe teritoriul actual al comunei era organizata și comuna Livadea, cu satele Livadea și Podu Ursului, având 749 de locuitori și 138 de case; comuna avea 8 mori pe râul Vărbilău și o biserică fondată în 1867. De asemenea, comuna Poiana de Vărbilău, formată și ea doar din satul de reședință, avea 638 de locuitori și 150 de case; ea avea o moară pe râul Vărbilău, o școală mixtă cu 36 de elevi (dintre care 6 fete) și o biserică fondată
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
6 fete) și o biserică fondată la 1864 de locuitori. De asemenea, satul Coțofănești făcea parte din comuna Mălăești, iar Bughea de Sus făcea parte din comuna Bughiile din plaiul Teleajen al județului Prahova. În 1925 Anuarul Socec consemnează comunele Poiana Vărbilău și Vărbilău în aceeași plasă. Comuna Vărbilău avea 2229 de locuitori, iar Poiana Vărbilău avea 700. Comuna Livadea a fost temporar desființată, satele ei fiind transferate comunelor Ștefești (Livadea) și Cosminele (Podu Ursului). În 1931, comuna Livadea a fost
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
făcea parte din comuna Mălăești, iar Bughea de Sus făcea parte din comuna Bughiile din plaiul Teleajen al județului Prahova. În 1925 Anuarul Socec consemnează comunele Poiana Vărbilău și Vărbilău în aceeași plasă. Comuna Vărbilău avea 2229 de locuitori, iar Poiana Vărbilău avea 700. Comuna Livadea a fost temporar desființată, satele ei fiind transferate comunelor Ștefești (Livadea) și Cosminele (Podu Ursului). În 1931, comuna Livadea a fost reînființată în aceeași compunere. În „Monografia județului Prahova”, scoasă de Nicolae Pavel și Nicolae
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]