8,847 matches
-
rezultat al unei "opțiuni". Deoarece, ca început al cunoașterii nu se poate afla o formă vidă, dar nici un conținut de cunoaștere ne-format, ci mai degrabă o unitate sintetică. Elementele obișnuite de cunoaștere (empiric și rațional, a priori și a posteriori, sensibil și categorial, observațional și esențial etc.), instanțele "naturale" ale sale (de fapt, judicative: subiectul și obiectul) dobândesc valabilitate prin această unitate sintetică, exprimată satisfăcător tocmai de enunțul S este P; cel puțin așa arată lucrurile din perspectiva istoriei cunoașterii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
preluat, pe unele păstrându-le, pe altele transferându-le către epistemologie. Din primul grup fac parte, printre altele, probleme legate de originea premiselor din structura demonstrațiilor și argumentărilor: sunt acestea enunțuri de experiență sau noetice, sunt a priori sau a posteriori, sunt analitice sau sintetice etc.? Din al doilea grup fac parte probleme care angajează natura relațiilor dintre "subiectul" rațional și obiectul nonrațional, dintre forma logică și obiectul ei real sau reel. De unele dintre aceste probleme s-a ocupat însuși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi ceva în absența celui empiric. 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma "logică" a cunoștinței veritabile este judecata sintetică a priori. Dar, potrivit lui Kant, există mai multe tipuri de judecăți: analitice, sintetice, a priori, a posteriori, analitice a priori, sintetice a posteriori, sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile de funcționare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma "logică" a cunoștinței veritabile este judecata sintetică a priori. Dar, potrivit lui Kant, există mai multe tipuri de judecăți: analitice, sintetice, a priori, a posteriori, analitice a priori, sintetice a posteriori, sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile de funcționare a facultăților de cunoaștere, la sarcinile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a priori. Așadar, el a căutat, fără ocolișuri, tipul de judecată (nu de noțiune sau de raționament) corespunzător cunoștinței veritabile. Întrucât nici unul dintre cele patru tipuri de judecăți acceptate în clasificările logicii generale analitice și sintetice, a priori și a posteriori nu acoperă, luat singur, toate însușirile unei cunoașteri veritabile, Kant ajunge la ideea despre judecata sintetică a priori; doar aceasta poate fi purtătoarea celor trei însușiri. Problema care se ivește în demersul său este legată de posibilitatea unei asemenea judecăți
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Ńigări pe zi, dublează riscul de apariŃie a cataractei comparativ cu nefumătorii, dar fumatul unui număr mai mic de Ńigări nu influenŃează riscul de apariŃie a cataractei. Foștii fumători au prezentat un risc crescut de apariŃie a cataractei subcapsulare posterioare. 61 3.5.3. Oftalmopatia Graves Oftalmopatia Graves, afecŃiune asociată hipertiroidiei este favorizată de fumat, prin creșterea producerii de citokine inflamatorii: IL1, IFNγ și TNFα (226Ă. 3.5.4. Glaucomul Rezultatele unei metaanalize au arătat creșterea riscului pentru glaucom cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
caracterul unei voci care comandă, apără sau interzice. Când se aplică acțiunilor trecute, ea se traduce prin sentimente de bucurie (satisfacție) sau de durere (regret, remușcare, căință). Conștiința morală dovedește că judecata sau evaluarea acțiunilor noastre este fie anterioară, fie posterioară sentimentelor morale. Ea reprezintă proprietatea pe care o are spiritul uman de a surprinde și de a simți valoarea morală și de a explica acest sentiment prin intermediul judecăților normative. Pentru P. Foulquie și R. Saint-Jean, conștiința morală constituie facultatea de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se desfășoară în timp, are nevoie de o anumită perioadă. Pornind de la această proprietate, putem considera că dacă avem o relație de covariație, despre care avem temeiuri să presupunem că este o relație cauzală, fenomenul anterior este cauza, iar cel posterior, efectul. Cel mai adesea însă, pentru sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preferințele după cumpărare. Preferințele anterioare cumpărării se dovedesc mai vagi, mai puțin cristalizate decât preferințele exprimate după actul cumpărării, care sunt mai structurate și mai stabile. Totodată, preferințele anterioare cumpărării prezic mai slab alegerea propriu-zisă decât prezice alegerea preferințele cristalizate posterior acesteia. Preferința apare, în acest caz, mai mult ca o justificare a cumpărării, un efect decât o cauză (Secord și Backman, 1964). • Independența teoretică. Atunci când nu putem face presupoziții rezonabile nici asupra succesiunii și nici asupra procesului de producere, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adesea, conștiința reală, pe care o depistăm complementar cu fenomenul social de explicat, poate fi interpretată în această perspectivă. Fenomenul social de analizat s-a constituit prin mecanisme spontane, nonconștiente; conștiința care îi însoțește existența este o luare de cunoștință posterioară și supraadăugată (Zamfir, 1971). Instituțiile sociale din societățile arhaice, cristalizate de-a lungul a multe generații, odată constituite se reflectă în conștiința colectivității sub formă mitologică sau, mai târziu, sub forma unor explicații teoretice speculative, ideologice. Ca ilustrare pentru modul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoria behavioristă a lui Skinner, Marx consideră că procesul de determinare reală a comportamentului uman, deși spontan, practic, este prezidat de o conștiință anume: o conștiință practică, reală a colectivității active. Pentru Marx, conștiința nu este doar un epifenomen, conștientizare posterioară, cu funcții explicativ-justificative. Diferența dintre cele două straturi ale conștiinței sociale o găsim și în lucrările sociologiei fenomenologice. Astfel, într-o influentă lucrare ce promovează sistematic punctul de vedere al fenomenologiei, Peter L. Berger și Thomas Luckmann (1967) lansează ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și posibilitatea utilizării mai eficiente a resurselor umane, din crearea unor sisteme productive mai integrate, mai motivate uman, din satisfacerea unor cerințe mai clar exprimate ale muncitorilor. Există însă și o structură secundară de interese: diferențele de interese sunt oare posterioare și derivate, în raport cu un anumit mod de organizare socială? Structura de interese este într-o oarecare măsură un dat anterior opțiunii pentru o alternativă sau alta de organizare socială, invariantă în raport cu aceasta, dar, într-o anumită măsură, și un rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În care ei sunt implicați. Fiecare generație se produce fără să se cunoască și se definește În raport cu celelalte Într-o referință/opoziție permanentă. Conștiința, formarea și definirea unei generații se confundă cu Îmbătrânirea sa și imaginea care este desemnată a posteriori aparține deja trecutului. Fiecare generație care atinge existența socială nu are alt sprijin decât generația precedentă, prin care ea se va defini sau, mai precis, În contra căreia se va defini, pentru că identificarea presupune diferențierea. În al treilea rând, amprenta timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestea sunt numele Duhului, mari și suprafirești și nu cuprind nici o exagerare ... A existat, a preexistat și a coexistat cu Tatăl și cu Fiul mai înainte de veci, încât, chiar dacă vei concepe ceva (ca existând dincolo de timp, vei găsi că este posterior Duhului”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 19, în PSB, vol. 12, p. 63) „... Care de la Tatăl purcede ...” „Tatăl e originea și izvorul Fiului și al Duhului Sfânt (...); nu se poate concepe în Ei un înainte sau un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
propriu-zise: fundamentarea nevoilor de consum; fundamentarea necesarului de consum; determinarea modalităților de asigurare; evaluarea și selecționarea furnizorilor; elaborarea politicilor de asigurare materială; • achiziționarea propriu-zisă: activități de alegere a furnizorilor; activități de negociere; activități de contractare și lansare de comenzi; • activități posterioare achiziționării propriu-zise: recepția cantitativă și calitativă; activități de plată etc.; • activități paralele achiziționării: operații de depozitare; operații de recuperare, recondiționare, valorificare. Relațiile care se stabilesc în procesul asigurării resurselor materiale în domeniul public sunt relații pe care le putem caracteriza
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
este determinată de gravitație și poziția corpului în momentul aspirării. Din moment ce majoritatea pacienților aspiră în timp ce sunt în ortostatism sau în decubit dorsal, abcesul pulmonar se localizează tipic în segmentele bazale ale lobilor inferiori, segmentul superior al lobului inferior sau segmentele posterioare ale lobilor superiori [35]. Tabloul clinic Abcesul pulmonar primitiv este la majoritatea bolnavilor un abces bronhogen de aspirație. În anamneza acestor pacienți se pune în evidență destul de frecvent existența surselor endogene de germeni anaerobi și a condițiilor care favorizează aspirația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
faza de formare arată, atât pe radiografia simplă cât și pe tomografia clasică o opacitate omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3-5 cm. Abcesele pulmonare primitive sunt unice în 60-80% din cazuri și au ca localizare electivă segmentele posterioare (dorsal superior și inferior) și segmentul axilar superior [9, 10]. Abcesele pulmonare sunt mai frecvente pe dreapta decât pe stânga. În faza de supurație deschisă, semnul radiologic caracteristic este imaginea hidroaerică intrapulmonară. Aspectul clasic este imaginea cavitară cu contur gros
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Alteori aceste opacități sistematizate se găsesc în lobul mediu și lingulă, îndeosebi la copii. Foarte rar e1e se găsesc în lobul superior. Triunghiul paracardiac corespunde unei condensări retractile a lobului inferior în întregime sau numai unui segment al acestuia: anterior, posterior sau intern. Această imagine este evidentă la dreapta. În partea stângă imaginea este parțial mascată de umbra cordului. Pe radiografia de profil această opacitate se situează retrocardiac;- mai rar întâlnim opacități neomogene, cu noduli și hipertransparențe rău conturate situate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
mese copioase, bogate în grăsimi și alcool, rezistentă la calmante, se poate însoți de stare de șoc, vărsături, ileus dinamic, meteorism abdominal; în pancreatita cronică simulează durerea de tip ulceros sau biliar; în neoplasmul pancreatic este profundă, continuă, cu iradiere posterioară, în punct fix. Examenul fizic general în suferințele pancreatice cronice obiectivează: scădere ponderală precoce până la cașexie, topirea maselor musculare, sindrom anemic, melanodermie, tegumente cu tulburări trofice, icter obstructiv. METODE DE EXPLORARE 1. Metodele radiologice reprezintă mijloace importante de explorare a
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
anatomice și staza biliară). Explorări paraclinice 1. Ecografia abdominală este investigația de primă intenție deoarece este o metodă neinvazivă, ieftină, sensibilă pentru diagnostic, reproductibilă, care poate fi utilizată și în complicații. Semnul caracteristic este imaginea reflectogenă cu con de umbră posterior (Fig. 18). 2. Alte metode imagistice au indicații speciale:colangiografia este o metodă sensibilă pentru LB de căi biliare. Cel mai frecvent se utilizează colangiografia endoscopică retrogradă care permite și extragerea calculilor coledocieni (Fig. 19A). - ecoendoscopia se utilizează rar în
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
prin cefalee, amețeli, astenie, diminuarea capacității de concentrare, tulburări de memorie, tulburări de vedere. În anemiile severe, leucemii, paraproteinemii se poate ajunge până la comă. Pot apare parestezii, amorțeli, modificări de reflexe osteotendinoase sau diverse sindroame neurologice (de cordon lateral sau posterior etc ca în anemia megaloblastică). Manifestările psihice sunt nespecifice. - cardiovasculare - cel mai frecvent se manifestă prin variate grade de dispnee cauzată de deficitul de transport a O2 către țesuturi din cauza scăderii hemoglobinei (Hb) sau a creșterii vâscozității sângelui (poliglobulie). O
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
uităm ofrandele din produse vegetale (minḥâ) adică cereale, grâu, ulei etc., oferite în dar divinității (Ez 16,18-19), dar care puteau constitui, în parte, și „tributul” pentru templu. Documentarea biblică cu privire la ofertele vegetale provine, în special, din epoca exilică sau posterioară (Lev; Num 28-29; Ez 44-46), însă există probe arheologice care dovedesc practica ofrandelor de tip minḥâ și în perioada preexilică, precum deja menționatul „unghi de cult”, locus 2081, de la Meghido (cf. Cap. 4, p. 54) unde a fost găsită o
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
nu reflecte întocmai fenomenul religios al profetismului atestat în Israel și Iuda în perioada preexilică. În mod asemănător, atunci când se dă credit detaliilor istorice din povestirile din mai sus amintitele cărți profetice (acelea care în canonul ebraic sunt numite „profeți posteriori”), poate duce la ambiguități destul de mari nu numai de ordin istoric, ci, mai înainte de aceasta, cu privire la corectitudinea terminologică. E suficient să amintim aici că cuvântul „profet” nu există în limba ebraică, fiind un derivat grec, iar conceptul actual este influențat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
va baza pe următoarele elemente: consistența (solidă, lichidă, mixtă), ecogenitatea, aspectul structurii (omogenă/neomogenă sau heterogenă), delimitarea față de parenchimul hepatic învecinat (capsulară, imprecisă), model circumscris/difuz/extensiv, elasticitatea (prin comparație cu parenchimul hepatic învecinat considerat indemn), efectul de întărire acustică posterioară, relația cu organele sau structurile învecinate (amprentare, dislocuire, invazie), vascularizația (prezența acesteia, caracterele Doppler și CEUS). Se mai adaugă substratul pe care se dezvoltă afecțiunea tumorală (dacă ficatul este normal sau există elemente de restructurare a parenchimului hepatic) și contextul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
crescut mult datorită utilizării extinse a tehnicilor imagistice, mai ales a ultrasonografiei. Se dezvoltă în general pe ficat normal, sunt unice sau pauciloculare, au demarcație netă, prezintă ecogenitate crescută (hemangioame, hiperplazie focală benignă) sau absentă, cu efect de întărire acustică posterioară (chistele), sunt delimitate net sau prezintă capsulă (chistul hidatic), nu sunt vascularizate sau prezintă model circulator caracteristic, sunt destul de elastice, dislocuiesc structurile hepatice proprii și chiar organele învecinate (în cazul dimensiunilor foarte mari) dar nu invadează vasele hepatice proprii. Starea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]