9,149 matches
-
importantă temelie de gîndire a polarelor în tensiune. în modernitatea tîrzie, curentele relativiste preferă să anuleze această tensiune, dizolvînd-o într-un discurs de toleranță confuză, fără articulare, a diversității. Pe de altă parte, se întăresc totuși anumite ipostaze ale tensiunii productive între poli : raportul între stat și o societate civilă puternică, dialogul între religie și laicitate sau, poate mai surprinzător, dialogul între creștinism și alte religii. Chiar funcționarea democrației cere, în fiecare moment, un efort de articulare a opuselor. Există, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
permiteau maselor să-și exprime direct opinia asupra unor chestiuni importante de factură constituțională. Și mai important a fost, poate, faptul că a susținut forme comunitare de participare populară în guvernele locale, furnizarea de servicii sociale și desfășurarea de activități productive. Într-adevăr, Constituția Bolivariană din 1999 susținea faptul că "adunările de cetățeni" puteau lua decizii cu efecte legale, care le înlocuiau pe cele ale guvernelor locale, regionale sau ale celui național (Álvarez, 2003: 154). Deși acest aspect s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
puseu supurativ expectorația poate ajunge până la 500 ml pe 24 ore; de obicei oscilează între 100-300 ml pe 24 ore. Secrețiile acumulate în timpul nopții sunt eliminate dimineața și la schimbarea poziției, când tusea este mai frecventă, chintoasă, cu un caracter productiv mai accentuat. Bolnavul își face așa numita „toaletă bronșică matinală”. Uneori, schimbarea bruscă a poziției duce la un drenaj brusc al segmentelor bronșiectatice, luând aspectul unei vomici. Sputa se colectează pe 24 ore într-un pahar de colectare unde se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
și le mențin suscită un interes progresiv în domeniul clinic, ar fi injust să nu evocăm lucrările lui Eysenck. Termenul de „personalitate”, atât de des folosit atât de către specialist cât și de oricine altcineva, s-a dovedit, până în prezent, puțin productiv în clinică. Dimensiunile personalității Eysenck a fost preocupat, chiar de la început, de „dimensiunile personalității”. El este unul dintre rarii comportamentaliști care, în afară de Pavlov, s-a consacrat studiului tipologiei. Miza este totuși importantă, deoarece se pune problema de a examina rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
plan social. „Socialul este activitate, faptă”; „societatea este realitate vie, ea trăiește întrucât se manifestă”. Ori tocmai voința socială are în constituția sa intimă mișcarea, manifestarea, ea fiind „eminamente activistă”. Abilitățile intuitive ale fondatorului Școlii de la București s-au dovedit productive și în „transferul” de sociabilitate asupra voinței sociale, demonstrând existența unei legături intime între caracterul social de activitate al acesteia și constituția sa psihică. Modelul gustian al voinței sociale combină, în chip original, morfologia sa cu funcțiunea morală primordială pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mic decât pragul sărăciei totale". (Evaluarea sărăciei, România, 2003, vol. I, 7) „În opinia autorilor, rata mare a persoanelor ce lucrează în mediul rural este rezultatul tehnologiei scăzute, ceea ce face ca populația rurală să se angajeze în activități slab productive și generatoare de venituri scăzute. O mare parte a populației rurale nu are nici o posibilitate decât să se angajeze în activități de subzistență slab productive.” (Chircă și Teșliuc 1999, 11) Studiile arată că sărăcia scade semnificativ pentru indivizii ce au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este rezultatul tehnologiei scăzute, ceea ce face ca populația rurală să se angajeze în activități slab productive și generatoare de venituri scăzute. O mare parte a populației rurale nu are nici o posibilitate decât să se angajeze în activități de subzistență slab productive.” (Chircă și Teșliuc 1999, 11) Studiile arată că sărăcia scade semnificativ pentru indivizii ce au peste două hectare per capita (Chircă și Teșliuc, 1999, 16) Pentru a ține sub control vârstele indivizilor, vom face analizele pe trei grupuri distincte - primul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nevalorizantă, pesimistă, neimplicată, conflictuală, ineficientă, neprofesionistă, delăsătoare, înceată, hiperbirocratică, neinteresată de oameni etc. adjective neutre din punctul de vedere al încărcăturii emoționale: interesantă, sistematizată, obiectivă, necesară, medie, profesionistă, mulțumitoare etc. adjective pozitive, afirmative, aprobatoare: novatoare, echilibrată, utilă, activă, înțeleaptă, primitoare, productivă, dinamică, flexibilă, transparentă, receptivă etc. Cele două grupuri aveau în componență manageri, asistenți sociali, psihologi etc. și s-au constituit ca două grupuri experimentale: Tabelul 5. Structura grupurilor experimentale în funcție de apartenența membrilor Apartenența Grupul 1 Grupul 2 Numărul total 30
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de conducere și sistemul condus<footnote C. Popescu-Bogdănești, Sistemul informațional al firmei în mediul concurențial, Editura Tribuna Economică, București, 1999. footnote>. Schematic, legăturile și funcțiile acestor sisteme sunt prezentate în figura. Modelul sistemic al întreprinderii Sistemul operațional reprezintă sediul activității productive a întreprinderii. Această activitate constă în transformarea resurselor sau fluxurilor primare, fluxuri care pot fi financiare, de materiale, de personal, de active și, în fine, fluxuri informaționale. Privitor la cele informaționale, acestea cuprind, din categoria informațiilor, numai pe acelea care
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cât și datorită productivității ridicate a personalului, care în timpul economisit realizează valoare mai ridicată. Cu acest raționament, care nu are sorți logice de a fi combătut, se poate afirma că orice activitate organizată în cadrul unei societăți prin specializarea participanților este productivă, creatoare de valoare și dacă nu este concretizată în bunuri materiale.<footnote Jim Blythe, Comportamentul consumatorilor, Editura Teora, București, 1998. footnote> Din cele mai vechi timpuri, încă în lumea antică, serviciile au fost tratate ca fapte de comerț, constituind „obiect
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o subdiviziune administrativă care facilitează sau asigură realizarea unei activități considerată importantă, organizată la nivelul unei întreprinderi și la nivel macroeconomic național sau mondial și se poate constitui ca ramură economică (transporturi, comunicații etc.). Serviciile se adresează mai ales procesului productiv, dar nu sunt excluse ca ajutoare indispensabile vieții colectivelor omenești, cum ar fi: furnizarea de energie termică sau electrică, sau transport de persoane etc. Din motive operaționale de clasificare și evidență, în România prin servicii se înțeleg activitățile prin care
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
creșterii productivității. În consecință, pe piață apare frecvent cerere tot mai îngustă pentru servicii specializate, care la rândul lor dau posibilitate extinderii timpului folosit pentru activități de înaltă calificare. Constatând că uneltele, mașinile și aparatele, care se folosesc în procesul productiv, sunt tot mai complexe, mai tehnice, mai productive, necesită pentru funcționarea lor o calificare pe aceeași măsură. Pentru dezvoltarea tehnologică este necesară cercetarea științifică fundamentală și aplicativă, care se constituie într-un important set de servicii necesare dezvoltării social-economice, dar
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cerere tot mai îngustă pentru servicii specializate, care la rândul lor dau posibilitate extinderii timpului folosit pentru activități de înaltă calificare. Constatând că uneltele, mașinile și aparatele, care se folosesc în procesul productiv, sunt tot mai complexe, mai tehnice, mai productive, necesită pentru funcționarea lor o calificare pe aceeași măsură. Pentru dezvoltarea tehnologică este necesară cercetarea științifică fundamentală și aplicativă, care se constituie într-un important set de servicii necesare dezvoltării social-economice, dar și serviciile casnice sau administrative de furnizare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
elemente comune care permit, cu toată diversitatea lor, utilizarea unor criterii de grupare, pentru a stabili tehnici și metode manageriale și de marketing specializate. Uneori, localizarea serviciilor se urmărește după sfera producției materiale sau nemateriale care dă naștere la servicii productive și neproductive, o abordare discutabilă, dacă acceptăm că la realizarea PIB-ului participă toate sferele activității social-economice. Această preocupare se concretizează în clasificarea adoptată prin consens la nivel internațional și preluată în cadrul macroeconomic național, ca o necesitate a circulației și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
atomice și cele compuse ale „actorilor” din marja unui domeniu devin predicate suficiente (atomice sau moleculare) ale politicii guvernamentale sustenabile, adică elemente componente ale mulțimii MCS. Să observăm faptul că, din perspectiva predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, cel mai „productiv”, în sensul de cel care are cel mai larg impact asupra predicatelor suficiente de sustenabilitate a politicii guvernamentale este stabilitatea financiară, iar din perspectiva capacității de a „culege” impactul predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, predicatul cel mai productiv, dintre
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
mai „productiv”, în sensul de cel care are cel mai larg impact asupra predicatelor suficiente de sustenabilitate a politicii guvernamentale este stabilitatea financiară, iar din perspectiva capacității de a „culege” impactul predicatelor de suficiență din afara politicii guvernamentale, predicatul cel mai productiv, dintre predicatele de suficiență a sustenabilității, este cel de continuitate. Prin urmare, mulțimea predicatelor suficiente pentru o politică guvernamentală sustenabilă va fi următoarea: 1.10. Stabilirea condițiilor necesare Așa cum am arătat anterior, odată ce condițiile de suficiență sunt verificate, o politică
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de legătură. Fibroblastele reprezintă celulele, cheia, la sintetizarea colagenului și a substanței de legătură intercelulară. Cercetările lui Dunphy au atras atenția asupra importanței substanței fundamentale și colagenului în procesul de vindecare a plăgilor care se desfășoară în două etape: etapa productivă (de substrat) care începe după accident și durează aproximativ 5 zile, timp în care sunt elaborate mucopolizaharidele și proteinele solubile , precursori ai colagenului; etapa colagenică care durează până la terminarea procesului de vindecare. Acest proces este influențat negativ de carențele vitaminice
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar, dar în același timp concurent și antagonist între aceste instanțe care au, fiecare în parte, o logică proprie: dialogica. Principiul de recursie înseamnă că procesele generatoare sau regeneratoare trebuie concepute ca niște bucle productive neîntrerupte, unde fiecare moment, componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al XV-lea, dezvoltările orașelor, burgheziei, capitalismului, statelor naționale, tehnicii, cunoștințelor, științei vor fi deopotrivă produse
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la fel de performantă precum munca unui angajat care, în condiții de lucru similare, se încadrează în timpul de lucru. * Cel mai bine muncesc angajații care știu să echilibreze timpul de lucru cu cel petrecut în afara locului de muncă. * Un angajat este mai productiv (muncește mai bine), dacă între viața lui personală și cea profesională există un echilibru. * Echilibrul este dat de durata (cât) și calitatea (cum) timpului petrecut la locul de muncă, respectiv în afara acestuia (în familie etc.). Când angajatul petrece prea mult
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în mod cert principiul egalității șanselor susținînd ideea promovării celui mai bun. Însă fiziocrații făceau caz de preocupări mai comune și probabil mai răspîndite. Dacă aceștia reneagă prejudecata mercantilă conform căreia educația i-ar deturna pe muncitori de la activitățile lor productive, o fac dintr-un motiv nu mai puțin utilitar. Din punctul lor de vedere, instruirea populară trebuie să fie îndreptată exclusiv spre ameliorarea randamentului muncitorilor. Ba încă, ar trebui să se extindă. Acest obiectiv nu înseamnă însă a difuza în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
in cadrul fiecărui tip de ecosisteme si asigurarea conectivității intre aceste ecosisteme. În spatiile acestei “matrice” foarte bine dimensionata trebuie sa se distribuie ecosistemele antropizate, ecosistemele urbane si rurale, complexele industriale si rețeaua rutiera astfel încât sa nu fie depășită capacitatea productiva si de suport a ecosistemelor naturale si seminaturale care reprezintă principalele producătoare de resurse si servicii necesare vieții. Astfel înființarea de arii protejate si managementul eficient al acestora este o necesitate deoarece: • ariile protejate sunt exponente ale ecosistemelor naturale si
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
le are de Îndeplinit organizația. Fiecare categorie de personal din structura unei organizații, deși are ca bază de calcul volumul de muncă necesar, folosește metode diferite. Este cunoscut, În general, că În structura de personal a unei firme cu profil productiv se regăsesc următoarele categorii de angajați: muncitori (personal de execuție) direct și indirect productivi; personal operativ, administrativ și de conducere, În care sunt incluși și funcționarii. Această structură Însă nu este limitativă, În funcție de profilul activității, organizarea acesteia și nevoile de
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
are ca bază de calcul volumul de muncă necesar, folosește metode diferite. Este cunoscut, În general, că În structura de personal a unei firme cu profil productiv se regăsesc următoarele categorii de angajați: muncitori (personal de execuție) direct și indirect productivi; personal operativ, administrativ și de conducere, În care sunt incluși și funcționarii. Această structură Însă nu este limitativă, În funcție de profilul activității, organizarea acesteia și nevoile de analiză, structura personalului putând avea și o altă configurație. Determinarea volumului de muncă și
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
au ajuns, din diferite motive, la stadiul de ineficiență și se impune ca măsură de supraviețuire restructurarea lor. Prin această variantă, angajații aflați la o vârstă avansată sunt obligați să solicite pensionarea. Aceste situații apar Îndeosebi În cazul automatizării proceselor productive sau restrângerii activității. 2. Reducerea programului de lucru - este o măsură Întâlnită tot mai des, mai ales În țările Uniunii Europene, aceasta fiind văzută ca o soluție de minimizare a pierderilor, efectul fiind dat de reducerea numărului săptămânal al orelor
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
productivității muncii față de perioada de referință sau față de program (obiectivul stabilit). Atunci când lipsește un program clar al firmei, calculele se realizează pentru perioada curentă față de perioada de bază (referință). În analiza asigurării cu personal este necesar ca pentru personalul direct productiv și de deservire, dinamica să fie urmărită În corelație cu evoluția productivității muncii, operându-se astfel o modificare relativă, folosind următoarea formulă de calcul: EMBED Equation.3 (2.5) În care: EMBED Equation.3 = economia relativă de personal; EMBED Equation
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]