10,190 matches
-
practici, devenind din ce în ce mai transparente față de acționari, în mare parte datorită creșterii activismului acestora, dar și pentru că, fiind listate la bursă, erau interesate să aibă o imagine bună față de furnizorii de fonduri. Raportul Cadbury a fost elaborat în scopul prevenirii unor scandaluri financiare similare și al recâștigării încrederii publicului și investitorilor în practicile de guvernare ale companiilor. Seria de rapoarte începută de Sir Adrian Cadbury, în anul 1992, admitea nevoia constituirii unor comitete de audit, utilizarea pe scară largă a directorilor executivi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
altele, următoarele: conformarea cu Codul combinat; alegerea directorilor de către acționari la intervale nu mai mari de trei ani; revizuirea anuală a sistemelor de control intern; stabilirea unui comitet de audit constituit din cel puțin trei directori nonexecutivi. În anii 2001-2002 , scandalurile financiare ale companiilor din SUA au condus la votarea Legii Sarbanes-Oxley, numită astfel după numele celor doi senatori care au sponsorizat proiectul de lege. Abordarea adoptată de această lege pentru reglementarea companiilor este diferită față de principiile și stipulațiile din Marea Britanie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
corporative a generat și încă generează dezbateri aprinse la nivelul marilor corporații internaționale, dar și la nivelul conducerii organizațiilor naționale, de toate tipurile și mărimile, publice sau private, și este un subiect la modă. În iulie 2002, ca răspuns la scandalurile financiare, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda a emis Noua agendă a reformei guvernanței corporative , care identifică șapte piloni ai guvernanței corporative, și anume: directorii executivi; managementul de conducere; comitetele specializate; directorii nonexecutivi; auditorii interni; auditorii externi; acționarii. Multe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
mod adecvat cu resurse și personal competent, pentru a asigura managementului și comitetului de audit evaluări periodice asupra activității de administrare a riscurilor și asupra evoluției sistemelor de control intern. În SUA, în anul 2005, de asemenea, ca răspuns la scandalurile financiare din ultimele două decenii, au apărut mai multe modele ale guvernanței corporative, dintre care modelul K. H. Spencer Pickett , care identifică tot șapte piloni ai guvernanței corporative, pe care îi prezentăm în continuare: A. acționarii, directorii, managerii, supraveghetorii și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se poată concentra pe menținerea și dezvoltarea organizației. Teoria administratorilor a fost promovată de depozitari și extinde grupurile de interese, incluzând acționarii, forța de muncă, furnizorii, clienții, mediul în care operează și managementul. În 1990, în SUA, ca urmare a scandalurilor financiare din marile corporații, s-a format o comisie din principalele organisme de contabilitate, financiare și de audit în vederea dezvoltării unui cod de practică al conducerii corporative. Precizăm că, în acea perioadă, înțelegerea conducerii corporative era limitată la necesitatea de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
plus, agențiile de impozitare, incluzând Standard & Poor’s, au formalizat coduri privind guvernanța corporativă și, în prezent, monitorizează stabilirea indicatorilor privind cuantificarea guvernanței corporative pentru companiile cotate la bursă. În SUA încrederea în piețele de capital a fost zguduită de scandalurile financiare, fraudele fiscale și eșecurile guvernanței corporative. Din aceste considerente, problema recâștigării încrederii investitorilor în piețele de capital reprezintă o responsabilitate pentru toate piețele implicate. Realizând faptul că nu există soluții rapide, Ernst&Young a propus acest model de guvernanță
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
domeniile organizației și care vor putea fi administrate mai bine la nivel central. Din practică, se știe faptul că o combinare a câtorva riscuri minore dintr-o organizație poate avea consecințe majore. În acest sens, este suficient să observăm marile scandaluri financiare din ultimele două decenii. Dacă, în 1992, Raportul Cadbury definea guvernanța corporativă, „un sistem prin care companiile sunt îndrumate și controlate”, iată că, în 1998, vine Raportul Hampel 32, care nuanțează astfel: „buna guvernanță corporativă asigură că administratorii organizației
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
profesională adecvată tuturor categoriilor de personal ale organizației pentru a face față schimbărilor rapide din viața acestora. Deși acceptată necesitatea implementării acestor procese, totuși investitorii care mereu așteaptă câștiguri rapide nu au dus până la capăt această filozofie a administrării riscurilor. Scandalurile financiare care au apărut în ultimele decenii au susținut lipsa de direcție și de valori etice care trebuiau să reprezinte așteptatele semnale de alarmă în cadrul organizațiilor. Modelele clasice de guvernanță cu un consiliu de administrație selecționat pentru scopuri înalte, condus
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
precum globalizarea, tehnologia, restructurările, piețele în schimbare, competiția și reglementarea creează incertitudine. Riscul devine inerent ca urmare a evenimentelor globale care au loc în economie, în evoluția piețelor și în cererile consumatorilor; statutele, reglementările, codurile și îndrumarele Ca urmare a scandalurilor financiare, au fost dezbătute atât solicitări ale companiilor și celorlalte organizații privind completarea codurilor de guvernanță și a legislației, cât și o serie de constrângeri ale reglementărilor existente. Din aceste considerente a apărut necesitatea îmbunătățirii legislației generale sau specifice organizațiilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
vedere că guvernanța se referă la modul în care organizațiile se autoadministrează și cum își gestionează afacerile. În acest sens, cuvântul de ordine al COSO-ERM55 este: „Perioada de dezvoltare a cadrului de control a fost marcată de o serie de scandaluri și falimente în lumea de top a afacerilor în urma cărora investitorii, personalul companiilor și alți mandatari au suferit pierderi uriașe. Astfel, se observă necesitatea unei guvernanțe corporative și a unui management al riscurilor puternice, în conformitate cu noile legi, reglementări și standarde
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor care ar periclita aceste obiective;56 președintele și consiliul de directori Conducerea unei organizații, respectiv președintele și consiliul de directori, reprezintă forța acesteia deoarece acolo se iau deciziile-cheie și se elaborează strategii care vor deveni misiunea firmei/companiei/organizației. Scandalurile financiare uriașe, care au condus la dispariția unor firme cu reputație sunt un exemplu elocvent în acest sens: „Marile probleme ale Enron au constat în faptul că această companie avea un consiliu de administrație pasiv, o dorință nesănătoasă de a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care a auditat și în același timp a oferit consiliere firmei Enron, care era o firmă de audit foarte bine privită, înființată în urmă cu 80 de ani și care a dispărut brusc în agitația privind distrugerea unor documente în timpul scandalului Enron.”58 Mai mult, consiliul de directori are un rol-cheie în supravegherea procesului de management al riscurilor. COSO-ERM a oferit unele direcții în clarificarea acestui rol prin sugerarea următoarelor responsabilități de supraveghere:59 cunoașterea gradului în care managementul a stabilit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
desfășurate vor contribui la sprijinirea și întărirea funcției de audit intern în cadrul acestora, printr-o monitorizare în conformitate cu practica internațională recunoscută în domeniu. 4.4. Asigurarea supravegherii organizațiilor prin intermediul comitetelor de audit 5 4.4.1. Îmbunătățirea eficienței comitetelor de audit Scandalurile financiare din ultimele decenii au adus o umbră asupra funcționării guvernanței corporative în cadrul organizațiilor. În mod special, prăbușirea Enron în SUA a creat o criză privind încrederea în sistemul de raportare financiară. Publicitatea și implicațiile politice care au urmat căderii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
un franc-tireur. Recalcitranța sa nu este Întotdeauna autentică, dar opțiunea pentru retorica ei nu se poate să nu se fi făcut În absolută cunoștință de cauză. Așa se călește mitul. De la lansare Încoace, romancierul francez n-a Încetat să producă scandaluri, literare și nu numai. În 1995, de exmplu, ia ființă revista Perpendiculaire, din al cărei comitet redacțional face parte. Asta se Întîmpla, așadar, la un an după debutul său ca romancier, sub girul lui Maurice Nadeau. Revista, una de avangardă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tematică aleasă nu părea să cîștige o miză majoră În timp. După 1998, Însă, era clar că Încadrarea devenea restrictivă și că Michel Houellebecq Înțelegea să-și Încarce ficțiunile cu gloanțe cît se poate de adevărate. Astfel că, În urma unui scandal ce nu se poate spune că n-ar avea nimic În comun cu cel generat de Omul recent al lui Patapievici (nu Înțeleg să compar aici protagoniștii), scriitorul care trece de la 10.000 la 350.000 de exemplare vîndute este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
autori, printre care Baudelaire, Rimbaud, Barthes, Foucault, Deleuze sau Fukuyama. Despărțirea lui Houellebecq de revista care-l repudiază atrage retragerea sprijinului oferit revistei de editura Flammarion unde, se-nțelege, apăruse romanul discordiei. Scriitor de-acum notoriu, militant, el provoacă un scandal Încă și mai mare În 2001, cînd scoate pe piață Plateforme, un roman cu cronici foarte proaste - unele, cea din Lire de exemplu - sau foarte bune, dar, În orice caz, foarte multe. În Critique (imediat după apariție), Pierre Varrod nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
celebre, ca Alain Besanșon, Claude Imbert, Fernando Arrabal, Alain Finkielkraut, Monique Canto Sperber sau Dominique Noguez, alturi de critici germani, spanioli sau americani, simt nevoia să publice texte despre producțiile houellebecquiene, și nici unul n-o face exclusiv depreciativ. Un alt scandal, care nu face decît să-i cimenteze notorietatea, se produce În toamna lui 2001, cu ocazia nominalizărilor pentru cele mai importante premii literare franceze. În urma unor declarații publice, xenofobe, care nu făceau Însă decît să confirme xenofobia romanului (dintre care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Philippe Sollers. Literatura lor evocă cruzimea și energia instinctului, uneori autentic, alteori șarjat. Libertinii sînt, desigur, În același timp, niște dandy. Vor să epateze, cruzimea lor afișată este tocmai una din formele de manifestare a acestei voințe de epatare, de scandal, de exploare a frontierelor pe care umanul le are În comun cu animalul. Este o literatură În același timp psihologizantă și marcată de teza, existențialistă, a divorțului dintre lume (societate, doxa) și individul aflat În plin conflict Între inconștient și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a fost direcția aleasă de cronici favorabile cărții, ca aceea publicată În Libération de Thomas Clerc - „Măreția Vieții sexuale...”. Mai sînt și altele, ai căror autori apelează la referințe comune, ca Sade, Bataille, Sollers; la cuvinte ca tabu, transgresare, nuditate, scandal: toată panoplia, cunoscătorii “ideologiei franceze” o știu foarte bine, nu mai insist. Se prea poate să fi apărut și cronici extrem de defavorabile Îndrăzneței scrieri, dar ele lipsesc din dosarul de presă care mi-a ajuns În fața ochilor. Cu o excepție
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rezervor identitar. Identitatea pur și simplu umană este astăzi mai ștearsă decît cele de orientare sexuală, naționalitate sau religie (mai ales cînd ocurențe ale lor sînt În criză sau În minoritate), iată de ce cartea lui Catherine Millet nu produce un scandal, și nu provoacă pe-atît pe cît ar fi făcut-o dacă de exemplu autoarea și-ar fi situat hotărît naratoarea Într-una dintre mulțimile menționate. Iată și cum, astfel, ea evită un clișeu. Viața sexuală a Catherinei M. aparține literaturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a absurdului kafkian, la Marie N’Diaye (singura inovatoare În limbaj, posesoarea unei sintaxe proprii, dar prea conformistă), există o scriitură numită fast-food, crudă și cu veleități autenticiste, comercial-șocantă totodată (multa literatură tînără, descinsă parcă din romanele de succes și scandal ale lui Michel Houellebecq). și, nu În ultimul rînd, există o scriitură a memoriei (la care participă și celelalte enunțate mai sus), o literatură a fluxului conștiinței, a interiorului trupesc și sufletesc, o literatură cît se poate de umanistă În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
narațiune modernă, alertă, cu fraze scurte și adecvate, care mențin textul viu. Meditația asupra forței (oarbe, nocive) a iubirii este continuată în romanul Buruieni de dragoste (1936), o prelucrare a unui episod autobiografic notoriu în epocă - o relație, eșuată în scandal public, cu o scriitoare. Accentul reconstituirii nu cade pe dezvăluirea unei mistificări literare (de care era bănuită fosta prietenă), ci pe drama omului care are nefericirea de a se îndrăgosti de cine nu trebuie și de a nu se putea
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
de publicație culturală programul de sală al unui spectacol de balet montat la Opera Română de balerinul Gabriel Negri, pe muzica lui Debussy. O campanie de presă trivială, cu resorturi obscure, împotriva spectacolului, acuzat de erotism invertit, atrage într-un scandal, rămas faimos, și numele principalilor „criterioniști”, nu doar colaboratori la caietul de sală, dar și propagatori prin revistă ai „imoralității”. Mircea Vulcănescu și Al. Cristian Tell au altercații contondente cu agresorii. Ziarele „Credința” și „Naționalul nou”, în care colegi de
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
al Teatrului Național din Craiova (1930-1935). A fost, în egală măsură, perioada de apogeu a carierei de om de teatru, dar și cea mai nefastă, activitatea sa provocând atacuri furibunde în presa locală, boicotul actorilor, anchetarea sa de către justiție, acest scandal fiind una din cauzele desființării teatrului craiovean. Pornit la drum cu intenții „serioase” - poezii melancolice, piese istorice, proză tristă, drame, chiar cu accente tragice la început (Floare de nalbă, 1908, mult apreciată de M. Dragomirescu și de E. Lovinescu, Noaptea
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
imagina o societate perfectă și un om perfect; 2Ă Fenomenele morale sunt în mod natural neraționale; 3Ă Moralitatea este în mod incurabil ipotetică; 4Ă Moralitatea nu poate fi universalizată; 5Ă O societate înclinată spre uniformitate și acțiune disciplinată este un scandal; 6Ă A fi pentru Celălalt cu răspundere morală e un punct de plecare și nu un produs al societății; 7Ă Relativitatea cadrelor etice nu atinge relația interpersonală etică fundamentală. De aceea, nici nu trebuie să fim derutați de multitudinea codurilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]