11,011 matches
-
situat la est de satul Mlenăuți care formează și hotarul dintre comuna Hudești și comuna George Enescu. Este flancat din trei părți de vii. în trecut, pe acest deal a existat o pădure rară de stejari. Toponimul este de origine slavă (dumbravă-pădure tânără și nu prea deasă). Dealul Gicol-este unul dintre cele mai înalte dealuri din partea locului. Pe panta de nord a dealului sunt curenți de aer reci tot timpul anului, chiar dacă este și mijlocul verii. în timpul iernii, zăpada este spulberată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lunca Prutului lângă satul Baranca, care este alimentată cu apă când se revarsă Prutul. Când scade apa oamenii prind peștii rămași. Răstoaca se mai numește pârâul care izvorăște din Livadă și se varsă în Pârâul Carierei. Apelativul este de origine slavă, dar toponimul este de formație românească. Răculeni (La Răculeni)-cot din satul Vatra în care locuiesc mai multe familii ce se numesc Racu. Rădii (în Rădii)-teren deluros cu tufișuri mici și rare. Se folosește pentru pășunatul vitelor fiind în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
III, căsătorește soldații împotriva voinței împăratului lor. Este întemnițat, iar aici vindecă fiica oarbă a temnicerului. În ziua execuției 14 februarie trimite fetei un bilet semnat "de la Valentin al tău". Versiunea oficială a Bisericii vede aici doar prezența iubirii întru Slava și Gloria lui Dumnezeu pe pământ. Interpretează numele martirului într-un registru exclusiv sacru: "Numele de Valentin vine de la valorem tenens adică "cel ce perseverează în sfințenie" sau de la valens tiro, (soldat valoros)"1. Astăzi, Valentine's Day nu prea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
face uz când de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a ațâța revolte militare și a alcătui societăți secrete, nedându-se înapoi nici de la mijloace și mai drastice, îi permit a se servi de popoarele slave din Peninsula Balcanică ca de niște auxiliari adesea prețioși. În caz de izbândă a Rusiei, nu încape îndoială că ele se vor trezi, pe neașteptate și fără a fi fost întrebate, supuse ale țarului drept-credincios, iar până atunci vor fi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
al lui Tito, unde a declarat că este necesar să se amâne soluționarea chestiunii interzicerii bombei atomice „până în clipa când vor fi soluționate toate celelalte probleme care încordează relațiile internaționale”. „Partizanii păcii” din Franța observa indignați cum „titoiștii ridică în slavă cu mult zel America imperialista”. Un asemenea personaj ar fi declarat într-o revistă de cultură pariziana că Statele Unite reprezintă „o țară bogată, cu un capitalism tânăr și dinamic, cu un nivel de viață ridicat, o țară care se bucură
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
românesc la Iugoslavia, că dorința pornită din partea locuitorilor de etnie sârbă”. Semnalul urma a fi dat de Congresul Frontului Antifascist Slav din 9 mai 1945, interzis însă de autoritățile de la București. Activitatea să urma să continuie în cadrul Uniunii Culturale Democratice Slave. La sfârșitul anului 1946, ministrul adjunct de externe Velebit, „agent notoriu al IntelligenceService” ar fi discutat cu Dusan Iovanovici, șeful delegației în Comisia Dunăreana despre apropiată anexare de către Iugoslavia a Clisurii (porțiunea de sud a județului Caras, limitrofa cu Dunăreaă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și prea rapid în criticarea U.R.S.S.” La rândul său, noul conducător de la București, Nicolae Ceaușescu, manifestă reticența față de țara vecină, de altfel prietena, din cauza faptului că Belgradul avea o cu totul altă relație cu sovieticii, pornită de la moștenirea comună slavă și de la o istorie bogată în ceea ce privește susținerea de către ruși a luptei antiotomane sârbe. Chiar dacă Tito se temea de Kremlin, mai ales în urmă experiențelor din anii titoismului, simțea că poate avea o legatura acceptabilă cu rușii. În chip oarecum bizar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
apoi spaima revine în forță și obiectul ăsta casant și contondent care se plimbă prin gura mea își regăsește locul, iar eu înghit în sec cu teama că m-aș putea îneca în propria mea salivă împuțită. Și nu strănut. Slavă Domnului, nu strănut. Iar efortul de a supraviețui acestor secunde interminabile mă vlăguiește, iar dorul de a mesteca un miez de nucă devine o durere a simțurilor. Închid ochii și simt cum o lacrimă tulbure mi se scurge din ochiul
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
că e absurd să transport până la București o grămadă de cioburi, dar nu mai spun nimic și aștept să decolăm. La zece seara ajung acasă. Deschid pungile cu grijă, scot obiectele prețioase din hârtiile în care le-a învelit vânzătorul. Slavă Domnului, sunt intacte. Pun ceașca pe pervaz, lângă bonsai. Ce noroc că am pervazul mare. Bonsaiul nu zice nimic. Ar putea să-și arate puțin bucuria, să dea din coadă, ceva de genul ăsta. Nu comentează în nici un fel. Îmi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fie o femeie, partenerul de voiaj, dar lucrurile s-au aranjat altfel și acum nu avea de ales. Au călătorit liniștiți timp îndelungat după care cerul senin până atunci se întunecă neașteptat de repede. Un vârtej puternic îi ridică în slavă cu o repeziciune nemaiîntâlnită. Nu a durat mult și un nou val al suflului, mai puternic decât cel de la început, i-a purtat în toate direcțiile. Se țineau cu forță unul de altul, aproape îmbrățișați, ca într-un dans satanic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dar, conform spuselor părinților lui, familia era de origine română din Basarabia. Convorbirea cu el a fost, încă de la început, numai în limba română. Îmi plăcea pronunția lui colorată de amestecul tonalității portugheze cu dulcea limbă moldovenească, nealterată de influențele slave, mai ales ruso-sovietice. Cum ați ales Ciprul pentru a contacta Ambasada României? Partenerul meu de afaceri este cetățean libanez. El mi-a vorbit de facilitățile în afaceri ale noului guvern român, el m-a îndemnat să venim împreună la Nicosia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
puțin. La mine a fost transpirație, mai ales aici, unde nu-ți dă nimeni un pahar cu apă dacă nu-l meriți. Când ați învățat lecția dură a străinătății nemiloase? — Pe parcurs. Dar nu am învățat-o pe pielea mea, slavă Domnului. După Toulouse, totul s-a legat, au venit una după alta Covent Garden, Palais Garnier, Staatsoper, Scala, Metropolitan. Tot ce trebuia era ca eu să fiu în fiecare clipă superpregătită. Mai bună decât cei de aici. — Care sunt lucrurile
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
tocurile uite atât, mănuși până la cot, tot timpul fuste și rochii lungi, pălării de soare, iar, dacă nu aveai blană, nu erai divă! Eu nu puteam să le sufăr, dar am avut toate vizoanele pământului! Le-am dat pe toate, slavă Domnului! Abia aștep tam să trec la doudou-urile astea moderne umplute cu fulgi! Cum ieșeam din spectacol, trebuia să schimb mirajul scenei cu mirajul divei. Aveai, n-aveai chef, trebuia s-o faci. Ieșeai, dădeai autografe cu orele, trebuia să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cosmogonic, pe care o redăm în continuare: Acest mit cosmogonic, în diferite variante, a fost deja publicat de Tudor Pamfile , Elena Niculiță-Voronca , Simeon Florea Marian și Ion-Aureliu Candrea . Deopotrivă, savantul bulgar Iordan Ivanov a publicat câteva variante prezente în lumea slavă, ajungând la concluzia că sunt mituri de origine bogomilică. Cartojan remarcă două motive mari care structurează acest mit, anume motivul apelor primordiale de pe fundul cărora va fi luată „sămânța de pământ” și motivul creației lumii prin conlucrarea a două ființe
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
sau a lui Kirillov, dar este o vină și pentru aceasta va fi pedepsit. Jurnalul de scriitor, dincolo de aspectul său polimorf, este străbătut de o idee centrală, prezentată de autor cu patos și cu spirit profetic. Este ideea evidențierii ideii slave, a sublinierii rolului deosebit pe care Rusia - a treia Romă - va trebui să-l joace într-o istorie universală în care Europa, cu ideile ei catolice și sociale, este pe cale de a se prăbuși. în viziunea lui Dostoievski ar exista
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
în perfectă armonie, spre acel scop final care le-a fost tuturor predestinat”. Bineînțeles că formulat astfel idealul marilor popoare este același, fie el evreu, francez, rus, german, fie el condus de ideea catolică, protestantă sau ortodoxă. Deși împlinirea ideii slave pare a lua formă politică, Dostoievski subliniază că ea va fi în realitate o „ instaurare a adevărului lui Hristos, adevăr care s-a păstrat în Orient” și care „va fi un ultim cuvânt al ortodoxiei, în fruntea căreia de multă
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
cu siguranță fiecare din ele avea alta culoare. Însă nu asta era important pentru noi, ci faptul că ne calmam. Astfel mătușa putea face mâncare și pentru ceilalți, deși stătea permanent cu ochii pe noi. Așa am crescut noi mari, slavă Domnului, am ajuns să facem și armata, să ne întemeiem și familii, să avem și moștenitori,la care să le lăsăm " averile" agonisite,nici așa nu sunt multe. Din nefericire, după ce am ajuns la pensie, am venit la Iași, unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
iar cele vechi sunt ignorate ori radiate din istorie.Cu ce scop? Pentru ca noii “eroi” care apar cu prilejul unor evenimente noi să-i pună în umbră pe cei vechi, să se poată afirma cei noi.Avem astfel de exemple slavă Domnului, nu ducem lipsă nici în zilele noastre. Acum, în noile condiții, s-a făcut posibilă pe pământul României întâlnirea cititorului cu marii înaintași uitați oarecum intenționat.In speță cu cei trei Mareșali ai României,a căror cunoaștere a activității
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-i întreabă câte ore a dormit "când și ce a mâncat "dacă-i este cald sau frig,cum este tratat de șefii lor atunci când vre-un iresponsabil comite o nelegiuire în zona lui de responsabilitate și sunt astfel de cazuri,slavă cerului. Fiecare gândește și zice că aceasta-i este meseria și pentru asta-i plătit.Este foarte adevărat acest lucru,dar nimeni nu știe ce risc implică aceste plimbări în miez de noapte. Nu cred că sunt prea mulți conaționali
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
politice și mizeria condiției sale sociale, între independența sa de drept și neputința sa de fapt. Aceeași persoană este împărțită între suveranitatea sa politică și subordonarea sa economică. Să o punem în evidență pe una înainte de a o ridica în slăvi pe cealaltă"69. Nu mai există o "societate bună" care trebuie protejată de clasele urbane periculoase, ci o singură societate, care trebuie protejată și apărată pentru a putea să progreseze pe calea democratică. Această nouă dispoziție va avea drept efect
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
confruntat, în decursul timpului, cu diverse tipuri de diviziuni, care i-au marcat evoluția și i-au pecetluit destinul istoric. Dincolo de diviziunea geografică (Europa mediteraneană, de vest, de nord, de est), a existat o diviziune etnică (Europa latină, germanică sau slavă), care a caracterizat feudalismul timpuriu, apoi o diviziune religioasă (Europa catolică, ortodoxă, protestantă) și ideologică (Europa capitalistă sau comunistă). Nici un alt continent nu a avut o evoluție asemănătoare, atât de zbuciumată și, totuși, atât de creatoare în istorie. Începând din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cultura și civilizația ei, astfel încât aceste trei noțiuni pot fi uneori înlocuite. Dacă astăzi Europa înseamnă cultură și civilizație, este important de observat că, poate într-un mod paradoxal, ea s-a format din barbarie, din năvălirile popoarelor germanice și slave și a trebuit să lupte greu pentru a supraviețui în istorie, fiind după expresia lui Marc Bloch o „citadelă asediată sau mai bine spus invadată” (Braudell, 1994, 15). La începuturile ei, lumea europeană a fost „o lume frământată, chinuită înăuntru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
tipurile de proprietate existente în diferitele provincii prusace - informații ce urmau să stea la baza formulării unor propuneri legislative concrete. El se arată în mod deosebit interesat de ceea ce considera ca fiind rămășițe ale formelor arhaice de organizare a populațiilor slave, stabilite cu secole în urmă pe teritoriile provinciilor din sudul și estul Prusiei (Dennison și Carus, 2003, 563-566). Remarcând felul în care modalitățile de funcționare și organizare comunitară sunt rezultatul unei evoluții istorice proprii, unice, Haxthausen susține necesitatea respectării particularităților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca în felul acesta să aducem o contribuție atât la prezentarea unor aspecte ale satului rusesc, așa după cum reies din descrierea făcută de Haxthausen, cât și la o mai bună cunoaștere a satului devălmaș românesc, precizând locul acestuia în lumea slavă înconjurătoare. Structura societății rusești Haxthausen își începe studiul referitor la Rusia cu o serie de afirmații cu caracter general referitoare la populațiile slave. El face distincția între slavii din apusul Europei (polonezi și locuitori ai Boemiei) care, supuși secole de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Haxthausen, cât și la o mai bună cunoaștere a satului devălmaș românesc, precizând locul acestuia în lumea slavă înconjurătoare. Structura societății rusești Haxthausen își începe studiul referitor la Rusia cu o serie de afirmații cu caracter general referitoare la populațiile slave. El face distincția între slavii din apusul Europei (polonezi și locuitori ai Boemiei) care, supuși secole de-a rândul influenței ideilor și obiceiurilor germanice, au sfârșit prin a le asimila, modificându-și în consecință felul de a fi și instituțiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]