8,989 matches
-
dr. Virgil Răzescu, dr. Liliana Grădinaru, dr. Viorica Botezatu, prof. dr. Ștefania Kory Calomfirescu, dr. Cezar Popescu, dar și mulți colaboratori care întăresc sentimentul de breaslă. Revenirea lor cu noi și noi intervenții în revista care le place și o slujesc, dovedește atașament, dragoste și interes dar și respect pentru cei care îi așteaptă să le apară și să le citească materialele, din revista pe care o cumpără ei și familiile lor. Legată de tradițiile culturale ale Bârladului, revista și scriitorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr (3/2007) Maria Gunea, bibliotecară, își intitulează reportajul închinat profesoarei Grecu Ioana, cu ocazia pensionării, “Un copac cu flori”, din care se desprind mesaje de mulțumire și recunoștință de la foștii elevi, crescuți, educați și redați societății ca s-o slujească. Profesoarei de biologie Grecu Ioana îi trimite vorbe frumoase fosta elevă Cătălina Ciulei, ea însăși astăzi profesoară de biologie; fosta în Italia, care dornică să-i oprească timpul în loc, spune: “Stai oră! Miracol în timp Oprește-ți rotirea o clipă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
duh și înțelepciune strânge în jurul ei elita preoțimii bârlădene și calcă cu cinste și demnitate pe urmele Bârladului cultural, care atâția ani de-a rândul a avut multe de spus culturii 398 românești. Revista Păstorul Tutovei împlinește un comandament istoric, slujind o cauză care este nu numai a „asociației preoților" din jud. Tutova, ci a întregului șir de generații care au ostenit să ridice Bârladul pe culmile unei spiritualități culturale recunoscute, așa cum spune părintele Dumitriu Bârlad, directorul excelentei reviste tutovene. Numărul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de generații care au ostenit să ridice Bârladul pe culmile unei spiritualități culturale recunoscute, așa cum spune părintele Dumitriu Bârlad, directorul excelentei reviste tutovene. Numărul pe ianuarie și februarie este închinat memoriei pr. Ioan Negoiță, acel care cu mult sârg a slujit altarul și catedra. Colaboratorii acestui număr: Pr. Gr. A. Dumitriu-Bârlad Pr.I. Gh. Chirvasie, Pr. Corneliu Grumăzescu, prof. G. Ursu, Aurel Gh. Stino, Marin Predescu, Marieta Creangă, G. Bezviconi, Pr. C-tin Beldie, Pr. I. Olaru, Alexandrescu Galex, Mureșanu etc. etc.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
singura adevărată și că cei de altă credință greșesc, că munca este demnă și că profitul este nedrept, că familia este sacră și că divorțul este un eșec... Judecățile de valoare se inspiră dintr-un larg evantai de principii care slujesc drept criterii opiniilor, credințelor, convingerilor și alegerilor. valorile devin norme când impun sau reglementează conduitele, prescriind o linie de acțiune. Normele tind să conformeze comportamentele și angajamentele la valorile declarate. Dacă patria dumneavoastră este inviolabilă, trebuie să fiți patriot și
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
decât câtorva autori (ideologii ca materialismul, deismul etc.). Nu reținem decât valorile care s-au generalizat și au fost asimilate în moștenirea europeană. 1. Rațiunea. Am văzut încrederea atribuită acestei fa-cultăți încă din Evul Mediu. Dar în acea epocă, rațiunea slujea credința și urmărea să introducă rigoarea în gândirea teologică. Acum, ea devine un instrument universal. Toate problemele au o soluție rațională. Rațiunea vrea să alunge molimele spiritului, superstițiile, prejudecățile, ignoranța, arbitrariul, fanatismul. Ea analizează critic valorile politice și religioase ale
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
avem de-a face cu judecăți de valoare. Există un obiect, respectiv dictatura și tinerii delincvenți, iar aceștia sunt calificați, judecați drept execrabil și respectiv scuzabili. Dispunem de o gamă aproape inepuizabilă de principii, precepte, calificări, sentințe morale, maxime care slujesc drept criteriu opiniilor, convingerilor, credințelor, alegerilor, judecăților. "Execrabil", "scuzabil" sunt aprecieri formulate plecând de la sistemul de valori al autorilor lor, conținând principiile, maximele, calificativele, concepțiile morale în chestiune. Să ilustrăm ceea ce tocmai am scris printr-un exemplu ce ne aparține
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mașinării din ce în ce mai perfecționate, să elaborăm tot felul de tehnologii care să ne îmbunătățească existența. Există totuși și alte căi, în afară de știință, pentru a ajunge la cunoaștere. Vom explora patru, pe scurt, după ce vom caracteriza calea științei. Tabelul 3 ne poate sluji drept rezumat și ghid. Tabelul 3 Demers Obiect Dovadă Știință Realul Cunoașterea lui așa cum e el Dragoste Celălalt Darul Credință Lumea de dincolo Încrederea Artă Frumosul Emoția estetică Morală Binele Pacea conștiinței Coloana din stânga indică demersurile (căile) care conduc la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cărora trebuie să le facem față sunt zămislite de posibilele și imposibilele noastre? Să acceptăm că, de fapt, ne confruntăm cu posibilele și imposibilele noastre în interiorul cărora locuim? TRANSFORMAREA EVENIMENTELOR NEAȘTEPTATE ÎN FAPTE AȘTEPTATE "În clipa aceea, tînărul preot care slujea liturghia sună pentru înălțare. Doamna de Rênal coborî fruntea, ascunzîndu-și astfel pentru o clipă, capul sub cutele șalului. Julien n-o mai recunoștea atît de bine; el trase un foc de pistol înspre ea și n-o nimeri; cînd trase
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nu pună preț pe lumea pămîntească. Individul conceput astfel este un "individ în afara lumii"87. Să ne oprim, spre exemplu, la problema sclaviei. "Robilor, ascultați de stăpînii voștri pămîntești, cu frică și cutremur, în curăție de inimă, ca de Hristos. Slujiți-le nu numai cînd sunteți sub ochii lor, ca și cum ați vrea să plăceți oamenilor, ci ca niște robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu." (Epistola către Efeseni, VI, 5-6). Primii creștini acceptă sclavia dar nu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
va fi favorizată de conjunctura politică de după război, când este numit președinte al Tribunalului Poporului (1945-1946), procuror general (1948-1952), președinte al Tribunalului Suprem (1954-1967), șef al Colegiului de Jurisdicție la Curtea Superioară de Control Financiar (1973-1979). În perioada 1945-1967 a slujit cu zel noua putere politică, dând sentințe dure și nedrepte, în urma cărora au fost încarcerați și chiar executați cei considerați dușmani ai regimului comunist. Istoria îi reține numele îndeosebi în legătură cu rolul avut în 1946 în instrumentarea procesului intentat lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
ci se instituie în adevăr către care tinde ființa umană în general și pentru care rațiunea face îndelungate și repetate eforturi. Totuși, arată Heidegger, dacă între creația speculativă (= gîndire) și creația poetică (= poezie) există o înrudire prin faptul că valorifică ("slujesc") limba, atribuindu-i valențe ontologice, între ele există un abis și rămîn total despărțite 149. Limbă populară și limbă literară Cei vechi credeau că limbile populare sînt o degradare în raport cu cele literare, ca și cum nu ar fi putut constata că limbile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
culturale, se pune implicit și problema unei renovări lingvistice, căci, în evoluția culturală, ideile noi se asociază întotdeauna cu mijloace lingvistice noi. Transformările culturale nu necesită însă modificări corespunzătoare în toate compartimentele limbii, astfel încît fonetica, morfologia și sintaxa pot sluji foarte bine diferite etape ale culturii sau chiar culturi diferite fără nici un impediment și, în consecință, se poate afirma că, de obicei, limba urmează numai în lexic schimbările din planul culturii, iar aceste modificări lexicale pot duce la situații foarte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
îi preciză lui Gavriel: Să nu crezi că Lumina nu știe ce s-a întămplat, băiete. Știe tot. Doar va lăsat să alegeți ca să nu aveți ce să îi reproșați. Ția îngăduit să ai parte de copilul tău căci ai slujit cultului său iubirea. Dar de ce nu spune nimic? Încă nu, încă nu. După douăzeci de ani: Cititorii lui Dumas cred cu tărie că vor înțelege așteptarea. Ne aflăm tot aici sus împreuna cu Angel și Gavriel care zboară printre nori
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
gânditori ai secolului al XVIII-lea considerau că rolul legilor și al statului este de a asigura condițiile necesare conviețuirii oamenilor, desfășurării normale a vieții sociale, prin asigurarea respectării drepturilor și libertăților umane. În viziunea lor, statul se subordonează societății slujind-o prin crearea cadrului de drept necesar activității libere a oamenilor și a grupurilor sociale. Din nefericire secolul următor, raportul dintre stat și societate va căpăta și alte interpretări, dintre care unele vor avea consecințe nefaste pentru soluționarea problemei libertății
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se poate realiza decât într-o societate rațională bazată pe egalitate, echitate și dirijare deliberată. Acest principiu conduce însă la o subordonare a idealului libertății față de idealul egalității și echității, precum și la o subordonare a societății față de stat; în loc de a sluji societatea, adaptându-se opțiunilor indivizilor și grupurilor sociale, rezolvând problemele lor sau cel puțin lăsându-i să-și rezolve constrângerile fără constrângeri autoritare, statul dictează societății în numele misiunii superioare ce i se atribuie, aceea de a crea o organizare rațională
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
din poemele închinate naturii. Aici răzbate, pentru prima oară, interesul pentru mitologia dacă. Înstrunându-și lira pentru a cânta „iobagul ș-a lui lanțuri de aramă” (după caracterizarea eminesciană din Epigonii), bardul se lasă tot mai incitat de tematica națională, slujind, cu multă energie combativă, cauza Unirii. Influențat în versificație de ritmul poeziei populare, dar mai ales de metrica poeziei franceze, nu e, însă, lipsit de inventivitate, el contribuind la îmbogățirea formelor strofice din lirica vremii. A evoluat de la poezia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
cu barbarii pentru acapararea tronului imperial. Așezați pașnic în Imperiu în calitate de coloni-soldați și soldați-mercenari, ulterior în cete și triburi întregi, germanii au primit statutul de "federați", pe baza unui tratat (foederus). Cei dintâi au fost vizigoții (376-377): primeau pământ și slujeau în armata romană sub comanda propriilor șefi. Așezarea lor va accelera destrămarea Imperiului Roman de Apus, deschizând perspectiva constituirii "regatelor barbare" și trecerii la feudalism, proces însoțit de formarea popoarelor și limbilor din Europa occidentală. În acest fel, Imperiul se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
-lea, migrația triburilor germanice va avea urmări hotărâtoare pentru configurarea viitoarei Europe. Așezate pașnic în Imperiu în calitate de grupuri coloni-soldați și soldați-mercenari, ulterior cete și triburi întregi se vor așeza în calitate de "federați", pe baza unui tratat (foederus). Ei primeau pământ și slujeau în armata romană sub comanda propriilor șefi. Așezarea lor va accelera destrămarea Imperiului Roman de Apus, deschizând perspectiva constituirii "regatelor barbare" și trecerii la feudalism, proces însoțit de formarea popoarelor și limbilor din Europa occidentală. După prăbușirea Imperiului Roman de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
nazist 629 a fost, înainte de toate, ideologia, "nazificarea" fiind în mare măsură facilitată de abolirea monarhiei după Primul Război Mondial. Frick, ministrul de interne al Führerului, explica rațiunile aplicării Kulturanation de către Nazional-sozialistiche deutsche Arbeitspartei (NSDAP): "Pentru național-socialiști, drept este ceea ce slujește poporului german. Nedrept este ceea ce-i aduce necazuri"630. Partidul național-socialist german al muncii se prezenta, în anul acaparării puterii, ca o adevărată mișcare de tineret 631, și publica săptămânalul Völkischer Beobachter, viitor cotidian. Tineretul era prezent nu doar în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă pădurile acestea" ("aurores [qui] chargent ces forêts"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau potir verres"), decît la extinderea realului pînă la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întregului. Astfel cercetarea matematică majoră primește o organizare și orientare învecinate cu aceea a funcțiunii poetice, care, apropiind prin metaforă elemente disjunte, desfășură structura identică a universului sensibil. La fel, prin fundarea axiomatică sau grupal-teoretică, matematicele asimilează doctrinele diverse și slujesc scopul ridicat de a instrui de unitatea universului moral al conceptelor. În acest chip ele încetează de a mai fi o laborioasă barbarie ci, participînd la desăvîrșirea figurii armonioase a lumii, devine umanismul cel nou". Decelăm o firească justificare a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
răi plouă primejdiile; foc și pucioasa și un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte"; versete din Cartea înțelepciunii care evocă pedepse, " Ca să învețe că prin ceea ce păcătuiește cineva, prin aceea se și pedepsește" (Înțel. 11, 16), "făptura, slujindu-Ți Ție, Celui care ai făcut-o, se încordează pentru pedepsirea celor nedrepți" (Înțel. 16, 24), "risipiți au fost, și înspăimîntați amarnic și tulburați au fost de năluciri" (Înțel. 17, 3). Sînt amintite amenințările înspăimîntătoare care figurează în Eclesiast, " Dinții
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
matricea în care, cu bunele și negativele ei, literatura este cuprinsă și în care se va dezvolta în continuare. "Numai prin studiul istoriei gîndirii și culturii vestice, în fluiditatea ei dinamică, cu cauzele ei, cu defectele și aberațiile ei, putem sluji cel mai bine tradițiile multiculturale și, mai ales, pe cele non-vestice". Cunoașterea științelor umaniste, a istoriei lor este cu adevărat o atitudine benefică, de a susține diversitatea, iar literatura de departe este cel mai fertil teren pentru înțelegerea opțiunilor multiculturale
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
zugrăvească patimile sufletului, retorica a fost învățată (furată)! de la ochii preacinstitei doamne. Erosul provoacă, așadar, nu numai poezia, dar și prozodia". Pentru Conachi și comilitonii săi erosul este cauza și temeiul poeziei. În fapt, cel care a scris Visul amoriului, "slujind iubirea, înțelegea să slujească poezia" (E.S.). Sînt rezumate de către Eugen Simion regulele stihurghiriei și noima prozodiei propuse de Conachi: "Retorica poeziei se confundă, la 1820, cu retorica erosului. Figurile erosului exprimă disponibilitățile și formele sensibilității omului. Gîndirea, reveria, fantezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]