8,577 matches
-
determinată de pompa ventriculară din circuitul respectiv (ventriculul stâng pompează sângele prin arterele, capilarele și venele din circulația sistemică, până în atriul drept). Astfel, sistola ventriculului stâng determină un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
lichidului interstițial, care este în relație de schimb cu plasma la nivelul capilarelor sanguine, prin difuziune dar și în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul toracic, ce transportă limfa din restul corpului. Sunt lipsite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact cu sânge venos (sânge din venele sistemice, care față de cel “arterial’ conține puțin O2 și mult CO2). Răspunsul acestor receptori poate fi foarte rapid, rata lor de descărcare putând urmări chiar și micile modificări ale gazelor respiratorii din sânge în cursul ciclului respirator. Chemoreceptorii periferici sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin arterele pulmonare și ramurile lor până în capilarele pulmonare, unde se realizează schimbul de gaze între sânge și aerul alveolar (hematoza pulmonară), fapt ce asigură eliminarea de CO2 din organism și saturarea cu O2 a sângelui ce va ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și va fi apoi pompat de ventriculul stâng spre întregul organism. Pe lângă această funcție respiratorie esențială, parenchimul pulmonar mai îndeplinește pentru organism și funcții de apărare antitoxică și antimicrobiană, precum și funcții metabolice speciale. 19.1. Schimbul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a se realiza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc formând patru vene pulmonare mari care se varsă în atriul stâng. Funcția principală a circulației pulmonare este de a asigura curgerea sângelui spre bariera alveolo-capilară pentru a se realiza schimbul gazos, și apoi returul venos al sângelui oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor și venelor pulmonare poate fi considerabil mai mică decât presiunea alveolară. Când plămânii se umplu cu aer, aceste vase sanguine mari sunt menținute deschise prin tracțiunea radială a parenchimului elastic pulmonar care le înconjoară. Presiunea efectivă din jurul lor este scăzută, putând fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
chiar mai mică decât presiunea din jurul întregului plămân (presiunea intrapleurală), datorită faptului că structura relativ rigidă a vaselor sanguine (ca și în cazul bronhiilor) este înconjurată de parenchimul pulmonar mai ușor distensibil. Prin tracțiunea radială exercitată de parenchim arterele și venele sunt destinse în cursul expansiunii toraco-pulmonare. Comportamentul capilarelor și a vaselor mari de sânge este diferit în ceea ce privește vasele alveolare și extra-alveolare (fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
fig. 81). Vasele alveolare sunt expuse la presiunea alveolară și includ capilarele și vasele mari din colțul pereților alveolari. Calibrul lor este determinat de relația dintre presiunea alveolară și presiunea din interiorul lor. Vasele extra alveolare includ toate arterele și venele care irigă întreg parenchimul pulmonar. Calibrul lor este afectat major de către volumul pulmonar (efectul de distensie descris mai sus). Vasele pulmonare foarte mari din vecinătatea hilului se găsesc înafara parenchimului pulmonar, fiind de fapt expuse la presiunea intrapleurală. Balanța hidrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel renal însă, aranjamentul vaselor de sânge are o semnificație funcțională aparte, de aceea trebuie prezentată într-un grad mai mare de detaliu (fig. 92). Artera renală se divide
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Vasele interlobare emit arterele arcuate, care au o traiectorie curbă la limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
limita dintre zona medulară și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
translocația bacteriană și priming-ul neutrofilelor, costul este crescut. Contraindicații: tract digestiv funcțional, infecții active(cel puțin până la controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată pentru nutriție parenterală. Modalități de administrare : vene periferice(se pot administra glucoză 510%, lipide, aminoacizi și până la 2.000 de calorii pe zi), vene centrale(se pot administra soluții hiperosmolare : glucoza 20-50%, soluții concentrate ionice și până la 4.000 de calorii zilnic, pot fi utilizate pe termen
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
controlul sursei și începerea antibioterapiei), acces venos inadecvat, lipsa posibilității de a instala o linie venoasă separată pentru nutriție parenterală. Modalități de administrare : vene periferice(se pot administra glucoză 510%, lipide, aminoacizi și până la 2.000 de calorii pe zi), vene centrale(se pot administra soluții hiperosmolare : glucoza 20-50%, soluții concentrate ionice și până la 4.000 de calorii zilnic, pot fi utilizate pe termen lung). Tipuri de soluții utilizate: există la ora actuală soluții de aminoacizi, hidrocarbonate, lipide; la soluțiile de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
rezecate în bloc împreună cu colecistul. Excizia căilor biliare extrahepatice pentru tumorile aflate în stadiul II nu a demonstrat îmbunătățirea supraviețuirii [22, 23]. STADIILE III și IV (T4N0-1M0, Orice T N0-1M1) O terapie chirurgicală curativă pentru stadiul III (T4 - tumora invadează vena portă, artera hepatică sau organe multiple extrahepatice) sau IV (metastaze la distanță) este rar posibilă. Chirurgii japonezi folosesc proceduri chirurgicale extensive care includ rezecții vasculare, rezecții de cale biliară principală, hepatectomii extinse și hepatopancreatoduodenectomie [24-26], dar aceste proceduri sunt asociate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
ghidarea rezecției hepatice. Pediculii vasculari ai segmentelor IVb și V sunt în general ligaturați în parenchimul hepatic, dar pediculii segmentului IVb pot fi disecați și ligaturați în fisura ombilicală înainte de disecția parenchimului. Pot apărea sângerări majore din ramurile distale ale venei hepatice medii iar acestea trebuiesc atent controlate chirurgical. O atenție sporită trebuie avută pentru a nu leza pediculul principal al sectorului anterior drept și pediculul segmentului VIII. Dacă segmentectomia IVb/V se dovedește a fi insuficientă, poate fi necesară o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
El considera că Legiunea era "o mișcare a răzvrătiților", care se infiltrase pînă și în Statul Major. În continuare, Iorga aducea pe tapet arborele genealogic al familiei Zelinschi, trăgînd următoarea concluzie: Codreanu nu avea nici o picătură de sînge românesc în venele sale! Răspunzînd la o scrisoare a unui tînăr român simpatizant al Legiunii, Iorga declara: "Ca și dumneata, și eu vreau o îmbunătățire rapidă și radicală, numai metodele noastre și sub comanda cui ne aflăm diferă. Dumneata ești alături de un om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un eveniment extraordinar, fără egal În istoria modernă. Nu a fost un război cu alte state, o revoluție sângeroasă sau o catastrofă naturală. Un mare stat industrial - o superputere militară - pur și simplus-a prăbușit: autoritatea i s-a scurs din vene, iar instituțiile s-au evaporat. Destrămarea nu a fost totuși lipsită de violență, cum s-a văzut În Lituania și În Caucaz; În unele republici independente s-au mai desfășurat lupte și În anii următori. Dar, În linii mari, cea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
citotanatologie și-l asumă și Jacotot E. și colab. (2000Ă. Noi folosim romanescul tanatologie celulară (Paul I., 1995Ă. Indiferent de termen, începuturile tanatologiei moderne pot fi văzute în lucrările lui Kerr și Willie asupra degenerescentei hepatocitelor ca urmare a ligaturării venei porte. Ei au descris două tipuri morfologice TANATOLOGIA 11 distincte de moarte celulară: necroza sau moartea accidentala, rapidă, care duce la explozia celulei și necroza de încrețire / shrinkaje necrosis/ un proces asemănător căderii frunzelor în timpul toamnei, numit cytoptoză și apoi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]