8,935 matches
-
lui călătorii peste fruntarii, a ținut prelegeri și conferințe în multe universități și institute de învățământ și cultură din Europa. Întreprinzând în 1930 o călătorie în Statele Unite ale Americii, a conferențiat la mai bine de douăzeci de universități. Având și vocație organizatorică, învățatul și-a valorificat-o deplin de îndată ce a început să dispună de mijloace. Deschiderii cursurilor de vară la Vălenii de Munte i-au urmat realizări precum înființarea de biblioteci în închisori, întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Universitatea din București, cu lucrarea Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în același an. Debutează în 1957, cu versuri, la „Oltenia liberă”. A publicat poezie, proză, traduceri, studii de istorie literară în „Ramuri”, „Tribuna”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Vocația poetică a lui S. își găsește expresia în câteva volume: Întoarcerea Euridicei (1970), Desen sonor (1978), Aripi în timp (1994). În versuri de factură clasică (prin motive, prozodie) sunt convocate mituri și imagini care definesc universul rustic. „Exilat” de aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
și un exercițiu pe care S. îl parcurge cu aplicație, reușind să pună în lumină valențe poetice ignorate, până în acel moment, ale autorului sonetelor pentru Bianca Milesi. Eseurile care au urmat monografiei despre Asachi sunt marcate, ca orientare tematică, de vocația lirică a lui S.: Structuri erotice în poezia română (1745-1870) (1982) și Neliniștea esențelor (1996), ambele premiate de Uniunea Scriitorilor. După moartea lui Marin Sorescu S. a pus în circulație atât scrierile de tinerețe ale fratelui său: Versuri inedite (2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
les décisions pour 1'ensemble des compétences qui peuvent le mieux être mises en oeuvre à leur échelon" ("autoritățile locale au responsabilitatea de a lua decizii pentru acele competențe care pot fi cel mai bine implementate la nivelul lor"). Așadar, vocația regiunii era de a dezvolta perspective de planificare pe termen lung și de a avea responsabilitate primară pentru următoarele zone politice: planificare economică, perfecționare, școli de formare profesională, managementul liceelor (lycées) și colegii agricole. Sarcina departamentului va fi de a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
imagini ale lui Eminescu, dar geniul eminescian este oferit doar de întregul creației. În această perspectivă, ignorarea uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Nicolae Iorga, are dimensiuni extrem de reduse, nereușind să ofere o imagine reală asupra complexității fenomenului publicistic eminescian. Anul 1910 înregistrează reeditarea edițiilor Păucescu și Vălenii de Munte, la editura Minerva din capitală. După ce în 1905 I. Scurtu atrage atenția asupra vocației poetului pentru publicistica politică, A.C. Cuza își propune editarea unui volum de Opere complete, care să pună în lumină genialitatea de "cugetător, în atâtea domenii" a lui Eminescu. Apărută la Institutul de arte grafice din Iași, în 1914, ediția este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași", Curierul de Iași avea la intrarea lui Eminescu în redacție un format de patru pagini și trei apariții săptămânale. Activitatea desfășurată la Curierul de Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea statutului de gazetar profesionist de către Eminescu. În schimbul unei remunerații modice, poetul coordonează partea oficială a publicației și alcătuiește pagina politico-literară, realizând cronica politică, economică și teatrală. Din cele patru pagini ale Curierului, doar una este dedicată informațiilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de adevăr și spiritul critic care guvernează redactarea articolelor. Pasiunea cu care jurnalistul își comunică concepțiile politice, verva cu care intră în polemică cu alte publicații ale timpului oferă imaginea unui om angajat, extrem de receptiv la problemele epocii și cu vocația scrisului jurnalistic. Indiferent de ținuta și caracterul publicațiilor la care colaborează de-a lungul vieții, Eminescu imprimă acestora pecetea inconfundabilă a stilului său. Cultivând o jurnalistică de atitudine, gazetarul angajează opinia publică în dezbaterea celor mai importante evenimente ale realității
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și satirele lirice ale poetului reflectă aluviunile activității jurnalistice: "Întâlnirea epidermică a jurnalismului și a poeziei maschează structura lor profundă comună, adresarea directă din înălțimea tribunei, eventual de la altitudinea morală a unui amvon imaginar, tensiunea dialogală și aplecarea pragmatică"356. Vocația retorică, sensibilă în spațiul creației literare, își găsește manifestarea deplină în cadrul articolelor jurnalistice, având ca scop susținerea concepției social-politice a gazetarului. Limbajul publicistic eminescian are o cadență interioară care își trage sevele din perechile de rime care punctează textele, din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cititorului, de a demonta demersul argumentativ al adversarilor, de a ridiculiza obiceiurile clasei politice românești sau de a-și manifesta dezacordul față de modul de gândire și de acțiune al oamenilor politici ai vremii. Formă a comunicării oblice, ironia favorizează desfășurarea vocației artistice a jurnalistului, contribuind în același timp la discreditarea adversarilor de polemică. În acest sens, titlul articolului "Cum se jertfește un redactor", din 9 iulie 1876, anunță tonul ironic al jurnalistului la adresa unui redactor de la Curierul intereselor generale: "Redactorul Curierului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cu manifestări discursive variate, resuscitând potențialul semantic al semnelor verbale și îmbogățindu-l cu valențe noi, în funcție de finalitățile discursive ale gazetarului. Ironia, unul dintre instrumentele retorice predilecte ale jurnalistului Eminescu, vine să îmbogățească caracterul polisemic al limbajului publicistic, favorizând desfășurarea vocației artistice a gazetarului. Semnificațiile mesajului jurnalistic sunt influențate și de topografia articolelor în economia paginii de ziar. Pe această linie de interpretare, vecinătatea textuală a rubricii intitulate "Revista presei străine" influențează semantica editorialelor semnate de Eminescu în Timpul, favorizând lectura contrastivă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reangajat la Radiodifuziunea Română, pentru a transmite și a analiza, în cadrul emisiunii „Cronica parlamentară”, dezbaterile din prima instituție legislativă postdecembristă. Director general adjunct al Televiziunii (1993-1996), membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune (1995-1999), pentru Ș. exercitarea vocației jurnalistice s-a dovedit mult mai fructuoasă decât insistența în etalarea cu orice preț a talentului literar. A fost distins în 1994 cu Premiul „Pamfil Șeicaru” pentru întreaga activitate în presă. Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
ci un mod sinuos al posibilității și uneori chiar al abandonului sensului: "scriem poate mai puțin pentru a materializa o idee, decât pentru a duce la bun sfârșit o misiune ce-și conține propria fericire. Scriitura are un fel de vocație a lichidării; [...] scriitorul însuși nu o poate percepe ca temelie, ci mai degrabă ca abandon necesar"284. În această situație, scriitorul este un "experimentator public", condus nu de dezideratul conținuturilor, ci de cel al formelor. Scriitura devine propriul său proiect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
autoritară întrucât vine din partea unui admirator și apologet al noutății franciscane; după patru ani de experiență (1216-1220), își păstrează poziția entuziastă în această privință; ba mai mult, își exprimă îngrijorarea înaintea pericolului exaltării tinerești și necontrolate ce ar putea atrage vocații nepotrivite mișcării franciscane. Am urmat pasajul din HUYGENS (op. cit., 123-133), care prezintă la începutul scrisorii trei grupuri de destinatari: papa Honoriu, maestrul Giovanni de Nivella, superioara mănăstirii din Aywières; acest indiciu presupune că Iacob din Vitry redacta mai multe exemplare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
împreună cu mine au fost trimiși în Germania, și o compar cu starea actuală de înflorire și glorie a Ordinului nostru, rămân uimit și preamăresc în inima mea milostivirea divină, simțindu-mă constrâns să înalț către voi această voce apostolică: «Prețuiți vocația voastră, fraților: nu sunt mulți cei înțelepți trupește care au dat formă Ordinului nostru cu înțelepciunea lor, nu sunt mulți cei puternici care au pretins să-l salveze prin forță, nu sunt mulți cei nobili care au avut grijă să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe fiii voștri iubiți. Ei, care au renunțat la atât de multe și mari lucruri, chiar și la ei înșiși, dorind să împărtășească viața Ordinului nostru, așa cum citesc și ascultă lucruri minunate despre alte ordine, la fel să găsească în vocația acestora un motiv de edificare ce nu este mai prejos decât a celorlalți și, astfel, să aducă mulțumiri continue dulcelui Isus, care i-a chemat. Iată de ce vă transmit dumneavoastră, părinte preaiubit în Domnul, aceste conversații, pe care sunt bucuros
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ai cerut mereu să te pedepsesc aici pe pământ și să te fac să-ți ispășești pe deplin păcatele, eu ți-am trimis această suferință, mai ales pentru că ai părăsit fervoarea ta inițială și nu ai făcut, după cum trebuia, conform vocației tale, roade vrednice de pocăință (cf. Mt 3,8), și fiindcă ai fost prea indulgent cu cei bogați, atunci când le dădeai pocăința». Sfântul Petru a adăugat: În plus, trebuie să știi că ai păcătuit în mod grav judecându-l pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu trebuie să ne chemăm învățători? (cf. Mt 23,8). Eu spun că Regula nu interzice studiul fraților culți, ci acelora care nu știu carte și fraților laici. Într-adevăr, vrea ca fiecare, conform îndemnului Apostolului, să rămână în acea vocație la care a fost chemat (1Cor 7,20-24), astfel că nimeni nu trebuie să treacă de la starea laicală la cea clericală, și nu vrea ca cei care sunt clerici să devină laici refuzând studiul; dacă nu ar fi fost așa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
2722), orientat în întregime, prin predicarea sa, spre eliminarea noilor filisteni. Chiar dacă au fost folosite imaginile lui Abraham și ale lui Iob (BF I, p. 43, nr. 3: FF 2723), prin intermediul unor referiri atente la textele pauline, menționările referitoare la vocația lui Francisc îl lăsau să apară, în lumina Apostolului Neamurilor,drept un misionar și predicator de la Orient la Occident. Un om, așadar, orientat în totalitate spre mântuirea fraților, angajat pe deplin în activitatea pastorală prin intermediul «unei predicări făcută cu simplitate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ieșind în mod spiritual din pământul său, din neamul său și din casa tatălui său, pentru a merge în pământul pe care Domnul i-l arătase (Gen 12,1) prin divina sa inspirație. Pentru a alerga mai repede spre răsplata vocației cerești (cf. Fil 3,14) și pentru a putea intra mai ușor pe ușa cea strâmtă (Mt 7,15), a renunțat la bagajul bogățiilor pământești, conformându-se Celui care, din bogat ce era s-a făcut sărac pentru noi, le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Lucrează pentru o companie foarte mare de produse cosmetice și stabilește distribuitori pe tot teritoriul Statelor Unite. Spre deosebire de sora ei, Îi place la nebunie să vândă. Are excelente abilități de comunicare și este pasionată de servicii. Consideră că vânzările reprezintă o vocație profesională și Își face treaba cu un singur gând În minte Ă să satisfacă nevoile clientului. Este foarte sociabilă și-și folosește talentul acesta pentru a stabili rapid legăturicu clienții. Îi place concurența asociată cu vânzările și abia așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu orizont interdisciplinar Eminescu și cultura indiană, Iași, 2004, (traducere de Mirela Talașman și prefață de Traian Diaconescu) și, în 2007, India și Occidentul (traducere de Mirela Aioanei, prefață de Gh. Vlăduțescu și postfața de Traian Diaconescu) dau seama de vocația și prestigiul european al autorului. 3. Cartea magistrului Demetrio Marin despre relegarea lui Ovidiu, scrisă cu o jumătate de veac în urmă, este reprezentativă pentru judecarea motivelor care au schimbat destinul marelui poet latin. Cercetările din ultimile decenii (ne referim
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
acoperă bine gîndul iute și profund. Este gospodarul unei familii risipitoare, cel care-i apără reputația și-i chivernisește bunurile spirituale. Versurile nu mai au cursivitatea și frumusețea scrisorilor. Suferă și el de boala familiei, dar, e limpede, n-are vocație erotică. Strîmtorat și temător, nu se lasă tîrÎt de pasiuni și, În genere, temperamentul lui este cuminte, ponderat, n-are nebunia lui Alecu. N-a trăit, cu toate acestea, mult (1784-1825), iar poeziile lui sînt În număr de opt, Între
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i de model Înaintea posterității, Înălțați virtutea prin tragediile voastre și flagelați numai și numai viciul, iar nu pe om, În comediile și satirele voastre, și veți deveni suveranii tuturor politicilor. Ocupați-vă cîți simțiți În voi darul de sus, vocația preoției, ocupați-vă de vera teologie, de vera morală, de știința educațiunii, Însurați-vă și deveniți părinți de familie, simțiți amorul conjugal și patern În inimile voastre; simțiți durerea părinților cînd Își pierd copiii, și a copiilor cînd Își pierd
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fundamentul) are rolul de a pregăti obiectele pentru poezie. În limbaj modern: Înainte de a intra pe scenă, obiectul trece prin cabina cosmeticianului. Iese, de aici, mărit, Înălțat, cu un sensibil apetit pentru vastele perspective. A se lăsa „perspectivat”, a căpăta vocația proiecției, propensiunii, iată calitatea cea mai importantă a unui obiect. Introdus În poem, obiectul este lăsat deoparte pînă ce tema morală se consumă. Poemul trece, În acest timp, de la regimul grandorii, de la tonul Înalt, de o pasionalitate lipsită de căldura
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]