85,387 matches
-
din efectiv, ceea ce nu este încă suficient. 5. ÎN CONCLUZIE Echiparea evreilor nu este la punct. Din întârzierea colectării, cât și din faptul că Centrala Evreilor nu a dat nici un răspuns adreselor M.St.M., concludem că Centrala Evreilor a căutat să întârzie într-adins această operațiune pentru a sili M.St.M. să treacă la desconcentrarea detașamentelor de evrei pe timpul iernii, din cauza lipsurilor în echiparea acestora. PROPUNEM: A se raporta DOMNULUI MAREȘAL că Centrala Evreilor nu și-a respectat obligațiunile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
astfel să moară de foame. Zilnic sute și mii de bărbați, femei sau copii, mișună prin ghetoul din Moghilău cerșind. 7. Tratamentul autorităților. În prezent am fost informat că se fac mari eforturi din partea autorităților să le vină în ajutor, căutând să impună la muncă, spre a-și câștiga existența. Plata de multe ori este în natură. Autoritățile de asemenea fac eforturi să le înființeze ateliere de cismărie, croitorie, tinichigerie, etc., dar lipsesc uneltele și mașinile necesare. Lagărul care s'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a. Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 111-112. Documentul nr. 366 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 945.972 din 7 Februarie 1943 NOTĂ Corpul 5 Teritorial raportează 1402 că evreii veniți în concedii din detașamente exterioare caută pe orice cale a nu se mai înapoia la unități, folosind cele mai ingenioase sisteme în acest scop. Astfel, parte din evreii dela Cercul Teritorial Putna, cu câteva zile înainte de expirarea concediului, au prezentat dovezi legale dela Institutul Antirabic din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că sunt bolnavi, atât la venire cât și la plecare, în sau din concediu, și cari în urma vizitei medicale sunt găsiți sănătoși, să nu mai beneficieze de concediu în viitor. 3. Medicul evreu al detașamentului, care prin diagnosticul său ar căuta să sustragă vreun evreu dela muncă, în cazul când la supravizita efectuată de medicii militari s'ar constata contrariul, atât medicul evreu cât și cel cari a simulat boala să fie internați în lagăr dați în judecată. Secția I-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin orice alt mijloc, prevăzut la articolul 1 din Legea Nr. 59 din 3.II.1943. Acei care nu vor înștiința Cercurile Teritoriale despre lipsa nemotivată dela lucru, cât și acei care nu vor trimite Cercurilor Teritoriale pe evreii chemați, căutând a-i reține prin orice mijloc (intervenție scrisă sau verbală, reținerea ordinului de chemare individual, etc.), vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru "instigare la nesupunere sau dezertare", după caz, conform art. 218 din Codul Penal. 2. Cercurile Teritoriale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
GENERAL ȘEF AL MARELUI STAT MAJOR 1421 *) Adnotări: "Biroul 10. Foarte urgent"; "10.III.1943. Pentru Domnul General Subșef"; Se va face o adresă către Comisia Interministerială, căci a rămas hotărât că delegați ai Marelui Stat Major nu au ce căuta. General ss. Arbore". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3709, f. 232. Documentul nr. 374 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 CONFERINȚA ORDONATĂ de DOMNUL MAREȘAL ION ANTONESCU în CONSILIUL de COLABORARE din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1943, dată în vederea executării acestei dispozițiuni 1499. DIRECTORUL DELEGAT AL OFICIULUI DE STUDII, DOCUMENTARE ȘI STATISTICĂ ss. T. Onișor 1500 *) Adnotări: +)"No. greșit, la acest No. este o corespondență dela Cercul Teritorial Bacău. Aprobarea de repartiție"; "Prestație în natură"; "Nica caută baza". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3709, f. 89. Documentul nr. 392 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 Nr. 423.500 din 25 Iunie 1943 MARELE STAT MAJOR Secția I-a către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Jandarmeriei, Guvernământul Transnistriei fie direct fie prin Inspectoratul Jandarmi Odessa. La comanda Sectorului I Etape este Locot. Col. Ștefan Ion1505, care deși mai nou în grad cu 4 ani decât Lt. Colonel Popovici M. Christache ambii ofițeri de rez. caută prin toate mijloacele să subordoneze Regiunea 2-a Internare, atât din punct de vedere administrativ cât și de comandament, intrând până și în atribuțiunile de conducere ale lagărelor de internare, dând directive și ordine care intră numai în atributul Regiunei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
poate forma la sediul Cercului în cauză, din medicul șef al Corpului Teritorial, medicul Cercului respectiv și un alt medic militar (activ sau de rezervă) din garnizoana cea mai apropiată. 3. În cursul deplasărilor la sediul Cercurilor Teritoriale, se va căuta să se lucreze printr-o singură deplasare în circuit, activând la mai multe Cercuri în același traseu. 4. După fiecare ședință, medicul șef al Corpului Teritorial va trimite rezultatul supravizitei direct fiecărui Cerc Teritorial interesat (tabel nominal), iar Biroului Evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
exterioare de muncă pe evreii care s'au făcut vinovați de sustragere dela munca obligatorie, ca simulanți. Concediul legal de 15 zile cuvenit acestora după 6 luni de muncă, poate fi suspendat în cazul când s'a dovedit că au căutat să se sustragă dela muncă prin obțineri de scutiri medicale nemotivate. 4. Medicii cari vor fi dovediți că au înlesnit sustragerea în mod intenționat dela munca obligatorie a evreilor, prin acordarea de scutiri și concedii medicale nemotivate, precum și acei cari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
toți acești indezirabili. Ministerul Afacerilor Interne va ordona razii pentru descoperirea Evreilor clandestini. Să se dea mai întâi dispoziții ca fiecare evreu să poarte talonul de participare la recensământul Evreilor. Să se facă apoi mai multe razii și să se caute pe cei clandestini. Ar fi încă 5000 în București și 2500 la Iași. Legea asupra muncii obligatorii a evreilor va fi prezentată de Marele Stat Major Domnului Mareșal cât mai curând și apoi va fi discutată în Consiliul de Miniștri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei la diferite lucrări pe care aceștia au fost puși să execute, am constatat că: evreii nu depun toată munca la efectuarea lucrului și în mod vădit arată rea voință, lucrează încet și de mântuială, iar lucrul nu sporește. evreii caută prin toate mijloacele să se sustragă dela lucru, fie prin intervenții directe, prin Comunități, fie prin Instituții și întreprinderi, unde aceștia sunt camuflați. Pentru a curma această lipsă de înțelegere din partea evreilor și sabotarea vădită, la care recurg numai pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesari economiei naționale; Evreii care nu fac parte din detașamentele autorităților și instituțiilor civile și militare (repartizați de M.St. Major), nu vor fi încadrați la A.P., ci vărsați cercului teritorial pentru a-i încadra în exterior de unde acești evrei caută să se sustragă. Vă rugăm dispuneți de urmare. D. O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu st/z 16.5 *) Adnotare: "371". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 4575
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nistru, înființări de lagăre sau zone de internare, nu scăpau observației oricărui neinițiat. Se știa de aceste operațiuni și se vorbea și pe străzile Bucureștilor, era cu atât mai necesar ca și Secția 2-a să le știe sau să caute să le afle. În atribuțiunile Secției intrând și siguranța contra-informativă a zonei din spatele armatelor, trebuia să ne informăm pe unde treceau coloanele, cum se efectuau transporturile, pentru ca acestea să nu influențeze siguranța operațiunilor. Dar Secția 2-a nu era informată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
infiltrate peste tot. * În ceeace privește sancțiunile ce s'ar fi aplicat organelor răspunzătoare de menținerea ordinei sau contra elementelor ce au comis crime, Secția 2-a nu a avut cunoștință decât de un incident. Din ordinul fostului Conducător se căuta un elev T.R. (îmi scapă numele dar se cunoaște la Tribunalul Poporului) care ar fi ucis 5sau 7 evrei și care trebuia trimis în fața Curții Marțiale spre a-și primi pedeapsa 1734. Cum nu se cunoștea unitatea căreia aparținea, dl.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Marțiale spre a-și primi pedeapsa 1734. Cum nu se cunoștea unitatea căreia aparținea, dl. Gen. Tătăranu a dat ordin atât Secției 3-a care de drept cunoștea dislocarea unităților cât și Marelui Pretor și Secția 2-a să-l caute. Astfel, Secția 2-a a dat numeroase ordine pentru găsirea și aducerea la M.C.G. a acestui grad inferior, dar chiar după găsirea lui, unitatea refuza sub diferite pretexte să-l trimită. În fine, a fost nevoie cred, să se trimită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către factorii de decizie, care pot avea și alte rațiuni decît cele epistemice (de pildă, costurile, oportunitatea politică etc.). b)Modelul centrat pe cunoaștere. În acest caz, există o soluție (o idee, o teorie, o strategie etc.) pentru care se caută o problemă căreia să i se aplice oportun. Exemplul clasic este cel al introducerii „instruirii programate” (Skinner) în practica școlară. Skinner era interesat, pur academic, de descifrarea „con diționării operante”, aplicațiile practice au sosit a posteriori și oarecum de la sine
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
porni în cercetare. Și alt tip se referă la temele impuse ca atare, într-o formulare de la care se pornește și care, bineînțeles, se referă la realitate, dar mijlocit. Așadar, sînt probleme impuse de fapte și probleme pentru care se caută fapte. S. discutăm două exemple, care nu sînt ipotetice, ci apelează la cercetări efective, la care unul dintre autorii acestor rînduri, Liviu Antonesei, a participat. Prima cercetare evocată se referă la „Formarea și perfecționarea cadrelor didactice”, cealaltă la „Relația dintre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
total la respectiva probă, care poate fi transformat în note școlare. Cea mai bună procedură de transformare a punctelor în note școlare este cea propusă de Ion Holban (1995). de fapt, formulează în termeni preciși, riguroși - întrebarea la care se caută răspuns prin cercetarea pe care intenționăm s-o întreprindem. Uneori, ea solicită practic să alegem între două sau mai multe posibilități de a răspunde la respectiva întrebare. Așa cum preciza același Dumitru Muster, „ipoteza este o legătură, o conexiune, o corelație
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
practic să alegem între două sau mai multe posibilități de a răspunde la respectiva întrebare. Așa cum preciza același Dumitru Muster, „ipoteza este o legătură, o conexiune, o corelație între faptele observate în procesele educative și pentru care trebuie să se caute confirmarea; ipoteza este, în fond, începutul de dezlegare a unei probleme”. Au dreptate cei care spun că o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată! Nu întodeauna ipoteza „sare în ochi”, nu mereu se conturează fără efort în fața cercetătorului. Se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ce trebuie studiate pentru ca cercetarea să fie credibilă; studiul de caz se poate referi chiar la un singur subiect. În situația studierii mai multor cazuri, nu se are în vedere o eșantionare, ca în cercetările cantitative, ci mai degrabă se caută „replici” ale unei realități. Interpretarea datelor se realizează în această situație prin raportare la teorie, nu la populație (Yin, 1994, apud Tellis, 1997). Yin identifică trei categorii de studii de caz, în funcție de scopul în care sînt utilizate: exploratorii, explicative și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre anumite fațete ale problemei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să sondeze poziția sovieticilor în legătură cu un proiect al neutrilor 90 -, eșuarea proiectului Gafencu de creare a unui "bloc balcanic", al neutrilor 91 și de lărgire a ariilor garanțiilor anglo-franceze din aprilie 193992 au fost factori care au determinat România să caute o ultimă soluție în apărarea integrității sale teritoriale: fortificarea înțelegerii balcanice 93. Izolarea internațională a României la începutul anului 1940 devenise un fapt împlinit, și acest lucru era semnalat de Gunther. Valoarea informațiilor sale a fost pe deplin sesizată la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
391. Departamentul de Stat a hotărît să nu scape situația de sub control și i-a atras atenția lui Schoenfeld, la București, să nu spună nimic pînă nu se va fi terminat procesul 392. Pe măsură ce comuniștii români își consolidau puterea, Groza căuta să înlăture și puținele focare de opoziție care mai rămăseseră, printre oponenți numărîndu-se și Gheorghe Tătărescu. Ca lider al Partidului Liberal și ministru de Externe, Tătărescu avea o anumită independență. În luna mai, acesta criticase metodele represive ale Poliției și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]