90,454 matches
-
pentru a constitui „Alianța social democrată”. Declarația ei după eșecul ei din alegerile pentru conducerea PSD din 1994 „Minn tími mun koma!” (Va veni și timpul meu!) a intrat în uzul popular. Între anii 1994-2003 Johanna Sigurðardóttir a fost membră activă a opoziției în Althing, făcând parte din mai multe comisii parlamentare. După alegerile din 2003, unde a candidat din partea cirscumcriptiei recent formate a Rejkjavikului de sud, a fost realeasă în parlament și ca vicepreședintă a acestuia. În urma alegerilor parlamentare din
Jóhanna Sigurðardóttir () [Corola-website/Science/314815_a_316144]
-
reprezintă cea mai veche atestare a unei limbi indo-europene. Fazele prin care a trecut limba hitita sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita. Verbele în limba hitita sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,mi” și conjugarea ,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive. Hitita este cunsocută ca având un sistem verbal mai simplu decât alte limbi indo-europene, precum sanscrita sau greacă antică. Verbul avea următoarele sufixe: -,-ahh-” care înseamnă ,ceea ce înseamnă cuvântul de bază” sau ,a duce la
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
-conjugarea hi: -singular 1: -haharu (-haru) -singular 2: -hut(i) -singular 3: -aru -plural 1: - -plural 2: -dumat(i) -plural 3: -antaru Substantiv verbal: -war Infinitiv: I: -wanzi ÎI: -anna Supin: -wan Participiu: -ant Originile conjugării mi merg către terminațiile active ale limbii proto-indo-europene *-mi, *-și, *-ti.Despre conjugarea hi, Jay H. Jasanof este de părere că derivă din sistemul proto-indo-european al verbelor cu ,i-” la prezent și cu *ē/é la apofonie. are cinci vocale scurte: a,e,i,u
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
grupe pentru „Navrom” și o grupă pentru IPO; la secția electrică - 2 grupe pentru „Navrom”. În anul 1973 prin Decretului Consiliului de Stat nr. 502 din 29 august, Institutul de Marină Civilă Constanța se unește cu Școala Militară de Ofițeri Activi de Marină și formează Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” Constanța. 1990-2004 La data de 6 februarie 1990 a fost emisă Hotărârea Guvernului privind înființarea Institutului de Marină Civilă, semnată de prim ministrul în funcție la acea dată, domnul Petre
Universitatea Maritimă din Constanța () [Corola-website/Science/314855_a_316184]
-
studenților la arte și arhitectură, prin slujbele religioase (duminicale și din zilele de sărbători calendaristice sau familiale: nunți, botezuri), oficiate la bisericile de lemn din Bezded (județul Sălaj) și Dretea (județul Cluj), Muzeul "ASTRA" a devenit o instituție vivantă deosebit de activă și atractivă în tot timpul anului, un adevărat "museum vivum", un obiectiv turistic de valoare internațională. Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat, de la plimbările cu lotcile pe lac, la cele cu trăsurile și săniile trase de cai, pe aleile
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
unui adevărat sistem național de cercetare, valorificare, consolidare, catalizare și transmitere a manifestărilor circumscrise patrimoniului cultural imaterial. Întreg acest program a fost realizat în deplin consens cu Recomandările UNESCO (din anii 1989 și 1999) privind încurajarea salvării și stimularea prezervării active a valorilor culturii naționale, reprezentând tradițiile culturii populare, începând cu meșteșugurile artistice. Programul TEZAURE UMANE VII. Recuperarea tradițiilor trebuie făcută în spiritul lor, însă, în forme moderne de expresie, adaptate cerințelor actuale ale comunității rurale. Ideea de recuperare include ideile
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
a intrat în contact cu profesorul Constantin Moisil, căruia îi va dedica mai târziu un articol elogios. Îndrumările și încurajările primite l-au adus curând pe tânărul inginer și colecționar Octavian Luchian în rândurile Societății Numismatice Române, fiind ales membru activ în ședința din 17 ianuarie 1932. După stabilirea sa definitivă în București, a desfășurat o activitate numismatică intensă, susținând numeroase comunicări pe teme variate și publicând studii remarcabile. A fost ales membru în Comitetul de Conducere al S.N.R. în 12
Octavian Luchian () [Corola-website/Science/314984_a_316313]
-
dioceză de sine stătătoare. Frontierele diocezei erau reprezentate de dioceza de Utrecht în nord, de cea de Köln în est, de cele de Trier și Reims în sud și de cea de Cambrai în vest. Dioceza a jucat un rol activ în creștinarea francilor, aceasta încheindu-se dupa martirul Sfântului Lambert la Liège, la începutul secolului VIII. Episcopii ce i-au urmat lui Lambert au pus bazele unei catedrae în locul martiriului acestuia, capitala diocezei mutându-se treptat spre Liège. Spre sfârșitul
Principatul episcopal Liège () [Corola-website/Science/314978_a_316307]
-
h era mai mare decât cea a elicopterelor utilitare și de atac contemporane din anii 1960. Elicopterul Chinook este printre puținele aeronave ale epocii respective, precum C-130 Hercules și UH-1 Iroquois, care este încă în producție și în serviciul activ, fiind fabricat în peste 1,179 de exemplare. Principalele sale roluri sunt transportul aeropurtat al trupelor, al pieselor de artilerie și reaprovizionarea. În spatele fuselajului se află o rampă de încărcare foarte lată, precum și trei cârlige pentru transportul cargoului extern. Elicopterele
CH-47 Chinook () [Corola-website/Science/314982_a_316311]
-
din familia unui avocat. Tatăl ei, Josef Martin Bacon (1820-1885), a fost, printre altele, delegat la Reichstag. Unul dintre frați, Dr. Josef Bacon (1857-1941), a fost medic de oraș și inițiatorul muzeului istoric din Sighișoara. Mama, Therese Bacon, a fost activă pe plan feminist când încă nici nu prea exista o astfel de mișcare în forme organizate. Mama a fost aceea care a introdus-o pe Marie în mișcarea feministă la începutul anilor 1890. Marie a părăsit orașul natal în 1873
Marie Stritt () [Corola-website/Science/314964_a_316293]
-
pasionat de aviație, poate datorită influenței pe care a avut-o asupra lui o demonstrație aeriană, pe care a văzut-o în anul 1913. Fiind interesat de aviație, a făcut un studiu independent asupra teoriei zborului. De asemenea, era membru activ la un club local de planoare. Tot în acea perioadă o escadrila de hidroavioane era staționată în Odesa și tânărul Koroliov era interesat de activitatea ei. În anul 1923 a devenit membru al Societății de Aviație și Navigație Aeriană din
Serghei Koroliov () [Corola-website/Science/314467_a_315796]
-
Este tradus din rusă. Majoritatea termenilor sunt folosiți numai pe teritoriul Rusiei, altele sunt internaționale). Variante: "Mobric" — mobber-începător și "Mobster" — mobber cu experiență (aceste noțiuni se folosesc foarte rar). Flashmob, ca regulă, se organizează cu ajutorul internetului. În fiecare țară (FM activă) există o comunitate individuală pentru a evita neînțelegerile și conflictele în privința modului și locului desfășurării acțiunilor. Locul, timpul și acțiunea poat fi alese de către organizatori sau conform votărilor. Acțiunea este realizată în locuri publice (excepție fiind mob-haus). Instrucțiunele pot fi
Flashmob () [Corola-website/Science/314480_a_315809]
-
risc determinanți din mediul de viață și muncă. III. Programul național de securitate transfuzională Obiectiv: Asigurarea cu sânge și componente sanguine, în condiții de maximă siguranță și cost-eficiență. IV. Programele naționale de boli netransmisibile 1. Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat Obiective: Reducerea poverii cancerului în populație prin depistarea în faze incipiente de boală prin intervenții de screening organizat. Structură: 1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolau la
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
naționale de boli netransmisibile 1. Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat Obiective: Reducerea poverii cancerului în populație prin depistarea în faze incipiente de boală prin intervenții de screening organizat. Structură: 1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolau la populația feminină eligibilă în regim de screening; 2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal*1); 3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân*1). NOTĂ: *1
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
depistarea în faze incipiente de boală prin intervenții de screening organizat. Structură: 1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolau la populația feminină eligibilă în regim de screening; 2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal*1); 3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân*1). NOTĂ: *1) Subprogramele prevăzute la pct. 2 și 3 vor fi implementate ca proiecte-pilot în conformitate cu Planul multianual privind activitățile de prevenire/depistare precoce a cancerului
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
organizat. Structură: 1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolau la populația feminină eligibilă în regim de screening; 2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal*1); 3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân*1). NOTĂ: *1) Subprogramele prevăzute la pct. 2 și 3 vor fi implementate ca proiecte-pilot în conformitate cu Planul multianual privind activitățile de prevenire/depistare precoce a cancerului, parte integrantă a Planului național integrat de control al cancerului
HOTĂRÂRE nr. 206 din 25 martie 2015(*actualizată*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2015 şi 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265210_a_266539]
-
metodologice: 53^1. Intră sub incidența prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal și se deduce la calculul profitului impozabil diferența dintre valoarea soldului inițial al filtrelor prudențiale calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente în sold la data de 31 decembrie 2011 și valoarea sumelor înregistrate la data de 1 ianuarie 2012 în soldul creditor al contului 58171 «Rezultatul reportat din provizioane specifice» aferente activelor existente în sold la data de 31 decembrie
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente în sold la data de 31 decembrie 2011 și valoarea sumelor înregistrate la data de 1 ianuarie 2012 în soldul creditor al contului 58171 «Rezultatul reportat din provizioane specifice» aferente activelor existente în sold la data de 31 decembrie 2011. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d^1) din Codul fiscal, sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudențiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se impozitează în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
unei activități economice a persoanei juridice române care efectuează transferul sunt identificate pe baza criteriilor de identificare a totalității activelor și pasivelor, prin care se apreciază caracterul independent al ramurii de activitate prevăzute la pct. 86^2. Nu se consideră active și pasive aparținând unei activități economice elementele de activ și/sau de pasiv aparținând altor activități economice ale persoanei juridice române care efectuează transferul, activele și/sau pasivele izolate, precum și cele care se referă la gestiunea persoanei juridice respective. ---------- Pct.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
și, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar; 3. să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber; 4. să fie plasate în regim de antrepozit vamal; 5. să fie plasate în regim de perfecționare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import; 6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern; 7. să fie admise în apele teritoriale: - pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producție, în scopul construirii, reparării, întreținerii
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Codul fiscal nu se aplică în cazul regimurilor vamale suspensive care nu se regăsesc la alin. (1) lit. a) al aceluiași articol, cum sunt cele de admitere temporară cu exonerare parțială de drepturi de import, transformare sub control vamal, perfecționare activă în sistemul de rambursare. (2) În sensul art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 7 din Codul fiscal, prin ape teritoriale se înțelege marea teritorială a României, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 17
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
În sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, precum și operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparațiile ori lucrările de întreținere a acestor active, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziția unei alte persoane; nu sunt considerate bunuri de capital
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
lit. a) din Codul fiscal. În situația în care casarea activelor corporale fixe care sunt bunuri de capital în conformitate cu prevederile art. 149 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal este realizată în conformitate cu prevederile unui act normativ care impune casarea respectivelor active, nu se efectuează ajustarea prevăzută la art. 149 alin. (4) și (5) din Codul fiscal. Demolarea unor construcții, achiziționate împreună cu suprafața de teren pe care au fost edificate, nu determină obligația de ajustare a deducerii inițiale a taxei pe valoarea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România, cu excepția situațiilor în care prin ordin al ministrului finanțelor publice nu se impune o asemenea obligație. Registrul bunurilor primite nu trebuie ținut în cazul bunurilor care sunt plasate în regimul vamal de perfecționare activă. Acest registru va cuprinde: ... 1. denumirea și adresa expeditorului; 2. un număr de ordine; 3. data primirii bunurilor; 4. descrierea bunurilor primite; 5. cantitatea bunurilor primite; 6. data transportului bunurilor transmise clientului după expertizare sau prelucrare; 7. cantitatea și descrierea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]