85,346 matches
-
salvat, Alexa Candale, hotărît să dezerteze, moare lovit de un glonte în frunte. "Nedreptatea soartei îl scoase din fire" pe David Pop (ibidem, 255). Lui David Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de un glonte în frunte. "Nedreptatea soartei îl scoase din fire" pe David Pop (ibidem, 255). Lui David Pop îi e zdruncinată astfel încrederea în dreptatea sorții și din nou refuză orice gînd: "Ce să-și mai chinuiască creierii cu gînduri cînd soarta e atît de vicleană? Îi părea rău că s-a frămîntat degeaba atîtea nopți și zile" (bidem, 255-256). În locul soartei pune datoria și "somnul conștiinței îl domină iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
iarăși pe David Pop, aflat pe front față în față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
ferește să gîndească, cel de-al doilea străbate adevărate vămi interioare, rătăcindu-se într-un labirint problematic. David Pop reduce toate situațiile exterioare la necesitatea exercitării datoriei; el nu are nici un răspuns propriu la provocările istoriei. Înlătură orice fel de gînd, pînă la aplatizarea totală a minimei sale rațiuni; are o conștiință adormită și de aceea pare că nu are deloc. Autorul însuși îl numește la un moment dat somnambul. Întreaga evoluție dramatică a nuvelei ne arată cît de greu se
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Italia, la Palermo, anul trecut la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa. Y. K.: Râsul poate deveni uneori periculos fiindcă actorii încep, în mod inconștient, să vândă anumite trucuri, să aștepte acest râs, să mizeze pe el. L. R.: Aveți de gând să reveniți la Cehov? Y. K.: Lucrez acum împreună cu studenții mei piesele lui Cehov, dar ei le montează, eu doar încerc să-i ajut, fiindcă eu nu știu cum să montez Cehov, de fiecare dată mă izbesc de un univers cu totul
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
cu vestita familie Bundy s-a difuzat în România acum cîțiva ani. Astăzi e în reluare. Cînd îl prindeam, atunci, mă amuzau Al Bundy și familia lui de tot rîsul. Astăzi, cînd prind vreun episod, de fiecare dată cad pe gînduri. Bundy nu mai îmi pare un personaj comic, ci de-a dreptul tragic. Eșecurile repetate, necontenitele încercări de a-și depăși condiția, capacitatea de a visa la cai mov pe pereți, cît și inepuizabila sa energie, care rămîne aceeași, în pofida
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
fost timpurii și haotice. Încă din clasele primare am descoperit universul fascinant al ficțiunii și am pătruns în el cu frenezia unui explorator, animat de o curiozitate nepotolită. Mă întrebi dacă citeam cu creionul în mînă. Pare o glumă: nici gând de așa ceva, îmi alegeam lecturile după capul meu, parcurgeam paginile în viteză, sărind fără căință peste ce mă plictisea, grăbit să aflu "ce" se întîmplă, să ajung la deznodămînt. Eram în vîrsta fericită a plăcerii pure, cînd citești fără a
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
reprezentată, dacă memoria nu mă înșeală, de prof. G. Dem. Loghin, un seminar al tinerilor regizori la Sinaia, în scopul dezbaterii noilor modalități de punere în scenă. De dimineață, o zi banală ca oricare alta, am trecut pe la minister, cu gând s-o văd pe Constanța Crăciun. Nu venise încă, am intrat atunci la Ion Pas, ministrul adjunct și șeful meu direct. Am stat de vorbă câteva minute, m-a sfătuit, cum o făcea totdeauna "să nu sar peste cal" și
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
predau un curs săptămânal la masterat, "doar" o meserie. E mult mai mult decât atât, e un angajament existențial. L-am asumat din începuturi cu dăruire și responsabilitate. Am devenit ceea ce sunt grație unui dialog care se prelungește - "se sparie gândul"! - de nu mai puțin decât 53 ani, cu sute, cu mii de tineri. Sper că au învățat câte ceva de la mine, eu am învățat multe de la ei. Nu-mi doresc decât să duc mai departe, cât va fi cu putință, această
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
înstăriți pentru a mai suporta un tun pus la cale în Palatul Victoria. Asta dovedește cât de bine își cunoaște supușii. Incapacitatea de-a plăti întreținerea la bloc a majorității locuitorilor prosperei Românii ar fi trebuit măcar să-l pună pe gânduri pe dl Năstase în privința solvabilității cetățeanului. Faptul că s-a hotărât să vâre cu forța pe gâtul primăriilor catastrofalele centrale termoelectrice dovedește că premierul știe ceva-ceva - ba poate chiar prea mult. Printr-o mișcare șmecheră, ar dori să transfere acum
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a subiectivității. Această concepție definește subiectul în termenii unei interiorități care și-ar afla expresia organică în gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură intrinsecă este percepută ca o sursă de semnificație, ca o interioritate invizibilă pe care o exterioritate vizibilă o
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
l-a cunoscut îndeaproape. Textul a fost scris în iarna 1827-1828. Ilustrațiile la text aparțin lui Mircia Dumitrescu și le-am preluat din volumele de opere ale lui Hölderlin, B.P.T., Ed. Minerva, 1977. De multă vreme mi-am pus în gînd să împărtășesc lumii cîte ceva despre trecutul lui Hölderlin, despre viața lui de acum, sau mai degrabă viața lui înjumătățită de umbră, și mai ales despre îngrozitoarea legătură cu acest trecut; am fost îndemnat nu o dată la asta de prietenii
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
de ani de singurătate nu au vrut să adaste decît cîteva clipe, fie pentru că au fost cuprinși de milă, fie pentru că vederea unei asemenea jalnice ruine a spiritului i-a zguduit profund, fie pentru că s-au mulțumit destul de repede cu gîndul că, oricum, nu s-ar putea vorbi firesc cu el și că n-ar merita să i se dea atenție stării psihice a acestui om rătăcit. în ceea ce mă privește, n-am considerat pierdută nici o oră închinată lui, i-am
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
zărești în mijlocul camerei o figură uscățivă care se înclină pînă la podea făcînd neîncetat plecăciuni și vădind maniere care ar fi pline de grație dacă n-ar avea ceva spasmodic în ele. îi admiri profilul, fruntea înaltă și grea de gînduri, ochii dragi stinși, însă nu lipsiți de suflet; vezi cum pustiitoarea boală psihică a lăsat urme pe obraz, pe gură, la nas, iar deasupra ochilor a săpat o cută dureroasă, și observi cu tristețe mișcare convulsivă care, pornind uneori de la
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
o întrebare. Ceea ce și face: se aud cîteva vorbe cu rost, dar la care, de cele mai multe ori, oaspetele nu poate răspunde. Hölderlin însuși nu așteaptă cîtuși de puțin un răspuns, dimpotrivă, se tulbură dacă străinul se silește să-i urmărească gîndurile. Dar despre asta vom vorbi mai tîrziu, cînd vom ajunge să relatăm propriile noastre întrevederi cu el. Deocamdată, îi vom schița doar portretul exterior. Străinul va fi gratulat cu "Maiestatea Voastră", "Sfinția Voastră", "Preacinstite Părinte". De fapt, Hölderlin este foarte
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
nu face altceva decît să smulgă iarbă. Odată îmbrăcat, nu vrea s-o ia niciodată înainte. își înfundă pălăria pe cap, dar și-o ridică ușor cînd întîlnește un copil de doi ani, doar dacă nu este prea adîncit în gînduri. Merită amintit și lăudat faptul că localnicii care îl cunosc nu rîd niciodată de el, ci îl lasă să treacă liniștit, zicîndu-și în sinea lor: "Ah, cît de ager și de învățat a fost acest domn și acum cît e
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
singur cu mine. Conz se străduia să-i amintească lucruri din trecut, dar degeaba. Odată i-a zis: "Domnul consilier aulic Haug, de care cu siguranță vă amintiți, a scris de curînd un foarte frumos poem." Iar Hölderlin, dus pe gînduri, ca de obicei, și neatent la ce i se spunea, a răspuns: "A făcut o poezie?" Conz a rîs din toată inima. Apoi ne-am întors acasă și, pe stradă, Hölderlin și-a luat rămas bun de la domnul Conz sărutîndu-i
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
doar și poate, că se simțea cel mai bine în aer liber. Vorbea singur mai puțin, ceea ce era pentru mine o dovadă că mintea i se lumina; căci eram încredințat că monologul acela nesfîrșit era doar urmarea unei rătăciri a gîndului lui și a neputinței lui de a se concentra. Dar despre asta vom mai vorbi. I-am adus lui Hölderlin tutun de prizat și de fumat, lucru care l-a bucurat mult. Cu o priză puteam să-l fac să
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
fi putut să-i dăruiesc și lui această desfătare. Dar n-am îndrăznit să încercăm. Poate că muzica îi lăsa o impresie prea puternică ori se isca neobrăzarea studenților. Pe scurt, am plecat împreună de la căsuță. Hölderlin era adîncit în gînduri și nu rostea nici un cuvînt. Cînd am ajuns în oraș, s-a uitat la mine ca și cum atunci s-ar fi deșteptat și a spus: "Concert." Fără doar și poate, la asta se gîndise tot timpul. Muzica încă nu l-a
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se producă în capul unui adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge să confunde Mircea cu Reconstituirea ! Probabil cu gîndul la acel cititor ingenuu, Sergiu Nicolaescu dă și o lecție de cinema: "Ar fi elementar să se știe că un film este realizat de un regizor după un scenariu de la care nu are dreptul să se îndepărteze". Fals. L-a
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
a fost fericit deloc la Craiova, nici el și nici directorul sau, Emil Gîrleanu. Conform regulilor locului "au fost mîncați de vii", trebuind să plece, să fugă. Blaga se definea că ardelean, spunînd: "A fi ardelean înseamnă a duce un gînd pînă la capăt!" Îmi place enorm această definiție mai ales acum, după ce am rezistat timp de 20 de ani în "acidul sulfuric" al Craioveiă. Cum bibliografia reconsiderării operei și personalității lui I. D.Sîrbu crește cu fiecare an (pe lînga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
hoț de împărat...”. O istorie subliniată în puține cuvinte. Și un sentiment de vină pentru noi, cei care uităm, cei care nu mai suntem capabili să cinstim, să ne cinstim eroii și faptele lor. E oare atât de vetust acest gând, atât de nemodern, e oare naționalismul acesta al iubirii o pată atât de urâtă pe sufletul nostru candid și dăruit poftelor și intereselor de fiecare zi? Ce e urât în gestul americanilor care și-au pus în muzee pipa, pălăria
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
scrisorile sale, Cioran este apoape același pe care-l cunoaștem din aforismele sale, desigur cu unele excepții. Fiind profesoară de filozofie, v-ați putut imediat da seama de acele pasaje care nu fac parte din ceea ce s-ar putea numi "gîndurile cioraniene"... Mă miră puțin faptul că întrevedeți în aceste scrisori o asemănare cu aforismele. Eu nu le-am receptat ca atare. Ce-i drept, se întîmplă însă, din cînd în cînd, ca Cioran - neputîndu-și realiza idealul unei relații amoroase intensive
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
de avertismentele care s-au făcut imediat auzite de la Paris, dar care au rămas pînă acum, din fericire, lipsite de consecințe juridice. Destinul acestui roman senzațional, nesperat, nu este așadar lipsit de o trenă de peripeții care ne trimit cu gîndul la grijile mărunte ce-l măcinau pe Emil Cioran la începutul relației sale cu Friedgard Thoma, tînăra profesoară sosită de la Köln la Paris să discute de fapt, despre aforisme și filozofie, cu autorul silogismelor amărăciunii, al tratatului de descompunere...scrieri
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
firesc, fiecare etnie își aduce trăsăturile culturale specifice în acest ansamblu de mari dimensiuni care este cultura chineză. În cadrul spectacolului, publicul a putut admira o adevărată sinteză a acestei varietăți de tradiții: dansul uigur, plin de vigoare, a trimis cu gândul la generozitate și umor, dansul Yangko a venit cu simbolistica frumuseții feminine, dansul Beilun a încântat cu elemente de sinteză a vieții de fiecare zi, dansul Tobei de lemn s-a remarcat printr-un ritm specific al tobelor, dansul kazah
Anul Nou Chinezesc () [Corola-website/Journalistic/296290_a_297619]