85,346 matches
-
Nu vi se pare a fi o poveste românească de secolul XXI? Bălcescu a luat calea îndepărtării de țară, iar în răstimp moștenirea sa ideatică, opera propriu-zisă și imaginea sa de model patriotic au căpătat dimensiuni și imagini impunătoare. Un gând răutăcios ne îndeamnă să spunem - cu cât mai departe, cu atât mai folositor. E doar o constatare confirmată de șirul exilaților exemplari care au urmat... I.L. Caragiale a luat decizia să plece, sătul de injuriile la adresa sa și mai ales
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
mai aprige. Pe „ring”, se preumblă tot soiul de „invitați”. Numai că acești oameni care se pare că au o pregătire universală și sunt un fel de Pico della Mirandola multiplicat își dau cu părerea în toate și ne îndreaptă gândul - ce ar putea fi strâmb - în domenii cum ar fi politica, zootehnia, pedagogia, legislația, igiena personală... și nu este perimetru în care să nu încapă aceștia, cu competența lor. Suportăm mai demultișor echipe specializate, formate din aceste personaje, fără de care
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
cultural al anului care se încheie a fost Festivalul Internațional „George Enescu”. Deși marea sărbătoare a muzicii a fost cumva umbrită de anunțul retragerii maestrului Ioan Hollender de la conducerea Festivalului, această retragere, din motive care ar trebui să pună pe gânduri pe administratorii culturii din România, a dat prilejul unui regal artistic de neegalat.La București au fost întâmpinate cu aplauze mai mult decât binemeritate mari orchestre ale lumii. Au concertat „Israel Philarmonic Orchestra”, sub bagheta lui Zubin Mehta, un dirijor
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
picioare de lut”. Poate ar trebui spus ceva special despre cinematografia română, care continuă să dea semne de viață prin succesele filmelor românești la Festivalurile internaționale. Dar vânzarea Studiourilor Buftea și criza financiară a CNC ne fac să cădem pe gânduri - se pare că, mai ca întotdeauna, succesele sunt obținute împotriva condițiilor asigurate. Oricum, „Aferim” își continuă drumul afirmării internaționale, ceea ce ne bucură și ne face să devenim nostalgici. Această scurtă trecere în revistă a Anului cultural 2015 nu poate decât
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
de comisia oficială. Iar pentru el, copilul de țăran din Hobița, Spiru Haret fusese într-adevăr o anume „fântână”, cea care i-a dat posibilitatea să-și astâmpere setea de cunoaștere prin exact școlile ce le întemeiase acesta, cu înălțătorul gând de a moderniza România. Cei care conduceau România atunci - dar și cei care au condus România mai târziu - n-au înțeles profunzimea sensibilității și complexitatea expresiei prin care Brâncuși dorea să fie înțeleasă, construită și interpretată această modernitate. După nesupunerea
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
parlamentarul Miron Ignat, politologii Vasile Buga și Ștefan Popescu, scriitorii și gazetarii Viaceslav Samoșkin și Corneliu Vlad, dar și de cercetători și reprezentanți de ONG din generațiile mai tinere. Amintiri, nostalgii, planuri și speranțe în activități comune, dar toate cu gândul la relansarea legăturilor îndelungate și tradiționale dintre popoarele noastre. Tema reuniunii - diplomația publică - s-a dovedit a fi un generos stimulent pentru viitoare comunicări și dezbateri cu o tematică diversă și de real interes. Dialogul româno-rus abordat cu sinceritate este
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
atât mai mult nu din cauza vreunei înfrângeri. Această statalitate este garanția unei țări dezvoltate, dinamice, puternice, partener cu drepturi egale pentru toate statele în afaceri internaționale. Este acea statalitate pe baza căreia vom continua să ne clădim viitorul. -Cu ce gânduri părăsiți România? -Țin să mulțumesc tuturor prietenilor care, pe parcursul ultimilor 4 ani și jumătate, au acordat sprijinul lor Ambasadei noastre și mie personal. Un gând frumos și pentru redacția revistei „Balcanii și Europa”, care în anul 2013 m-a onorat
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
internaționale. Este acea statalitate pe baza căreia vom continua să ne clădim viitorul. -Cu ce gânduri părăsiți România? -Țin să mulțumesc tuturor prietenilor care, pe parcursul ultimilor 4 ani și jumătate, au acordat sprijinul lor Ambasadei noastre și mie personal. Un gând frumos și pentru redacția revistei „Balcanii și Europa”, care în anul 2013 m-a onorat cu Premiul „Vocația Cooperării Multilaterale”. Sunt recunoscător și celor care ne-au criticat, obiectiv sau mai puțin obiectiv, întrucât întotdeauna trebuie să știi ce ai
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
la care sunt supuși cetățenii țării, din nord, care vor trebui să fie ajutați substanțial, cât mai repede posibil. În acest context, avem nefericirea de a trăi zile în care au loc mari tragedii în Marea Mediterană, care au pus pe gânduri o lume întreagă. Mii de oameni refugiați din Africa de nord traversează apele Mediteranei, când mai blânde, când mai aprige, în bărci supraîncărcate, cele mai multe fiind improvizate, pline de oameni în căutarea unei vieți fără grija supraviețuirii, alungați de război. Într-
Nori și ceață… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296401_a_297730]
-
Publicația noastră „Români peste hotare” revine de data aceasta cu câteva gânduri dedicate românilor care muncesc în Franța, țară de care ne leagă atât rădăcini latine comune, cât și o conviețuire europeană seculară. Se cunoaște ca emigrația românească a avut pe parcurs un traseu destul de dificil până ce s-a ajuns la respectarea
Împreunӑ cu voi by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296432_a_297761]
-
secole pentru continuitatea tradițiilor strămoșești, pentru recunoașterea apartenenței lor la romanitatea balcanică. Revista noastră se adresează tuturor acestor eroi ai identității românești, supuși de veacuri presiunilor, deznaționalizării, dezbinărilor, politicilor de obstrucționare a drepturilor lor, statisticilor măsluite. Spre aceștia se îndreaptă gândurile și susținerea noastră frățeasca. În Șerbia de Răsărit există 154 de sate, în totalitate locuite de români, si 48 de localități mixte, precum sunt și orașele centre comunale Bor, Zaiecear, Cladovo, Negotin, Maidanpec, Jagubița, Golubaț, Velico Grădiște, Bolievaț, Ciupria, Jabari
Gând şi suflet pentru cei cărora ne adresăm () [Corola-website/Journalistic/296440_a_297769]
-
de poeme într-un vers al marelui Ion Pillat. Nu pot să cred că este - și nici nu poate fi - un titlu premonitoriu de încheiere a unei lungi călătorii spirituale, literar începută în 1947 într-o gazetă din Alba Iulia, „Gând Tineresc”.Ion Brad face parte dintr-un grup literar informal ce s-a constituit la Cluj în anii imediat următori reașezării administrației românești, după întunecata perioadă a cedării teritoriului Transilvaniei de nord-vest către Ungaria, în urma „Diktatului de la Viena”. În 1948
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
fără a se exhiba, fără spectacol, doar cu credința mărturisită că Via dolorosa a unui scriitor este drumul printre circumstanțe. În lunga sa carieră, Ion Brad a cunoscut îndeaproape atât mecanismele puterii, cât și libertatea ce ți-o dă puterea gândului și a imaginației. Este un motiv foarte serios să dăm credit mărturiei sale de viață și creație. A publicat, pe lângă opera literară propriu- zisă, extraordinar de interesante volume de mărturii, memorii diplomatice și corespondență, cu ajutorul cărora multe lucruri se lămuresc
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
Epoca de tranziție pe care o parcurgem de la un regim „vechi” la unul „nou” ne poartă cu gândul la „uite alba... nu e neagra”, după cum se grăbesc să sugereze unii analiști. Obiectivul în sine este greu de atins, mai cu seamă acum, când unii își schimbă ideile și „vestimentația” politică doar cât ai clipi, când cei „vechi” încearcă
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]
-
mulți oameni. Și, în acel moment de vârf, un declic - un verdict de colaborare cu fosta securitate a îndepărtat-o de viața politică, intrând într-un anonimat pe care chiar distinsa doamnă l-a cultivat. În aceste zile de martie, gândul ne-a dus către doamna Mona Muscă și nu am risca spunând că a fost o personalitate greu de înlocuit în lumea femeilor din viața politică ce a urmat. Și ne-am amintit, în același timp, că, în numărul din
Excelenţe feminine în paginile revistei noastre () [Corola-website/Journalistic/296455_a_297784]
-
patrioți dovediți mai cu seamă prin vorbire și promisiuni, avocați, senatori și deputați de profesie, neclintiți de zeci de ani, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Premierului tehnocrat Cioloș i se cuvine, în mod indiscutabil, o statuie... defilând sub faldurile unui drapel franțuzesc-românesc-european în
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
a făcut ca acest cel mai vocal europarlamentar împotriva țării pe care o reprezenta să ajungă vicepreședinte al Parlamentului European. În aceste condiții, discursul despre autonomia teritorială a crescut exponențial, Tőkés ajungând chiar să traseze granițe în interiorul României: „Avem de gând să introducem autonomia teritorială și în alte regiuni în afară secuimii, în ținuturile așa-numite Partium, adică Bihor și Satu Mare, unde suntem în relativă majoritate într-o oarecare regiune”. Din ce în ce mai vizibilă cu ochiul liber, turnura devoțiunii lui Tőkés spre Ungaria
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
Văzând rezultatete alegerilor parlamentare de la noi, gândul năstrușnic mi s-a îndreptat spre aventurile cotidiene ale unor oameni politici, care, pornind sub flamura unui partid, au aterizat - cu acte, cu credință, cu tot - chiar în partidul rival, în care aceștia încearcă să se acomodeze și să se
Săritura de cangur by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296496_a_297825]
-
cu seamă prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri, foști patrioți și actuali patrioți, avocați, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc. Și așa, furat de gânduri, mi-am propus să îmi imaginez cam cum ar arăta statuile unora extrași subiectiv din marea comunitate valorică națională enunțată mai sus. Mai întâi mi-am îngăduit să îmi imaginez statuia din piatră ponce a tehnocratului Cioloș, om cu fața
Statuile noastre by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296511_a_297840]
-
inspirate, într-o limbă omenească. Și a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum, în anul de grație 2014, mă văd în situația favorizată de soartă de a fi lucrat ori colaborat de-a lungul deceniilor VI, VII și VIII ale secolului trecut cu ION BĂIEȘU
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
într-o limbă omenească. Și a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum, în anul de grație 2014, mă văd în situația favorizată de soartă de a fi lucrat ori colaborat de-a lungul deceniilor VI, VII și VIII ale secolului trecut cu ION BĂIEȘU, FĂNUȘ
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
mele. Se rupe tortul galben al razelor de lună, Mor visurile albe ce-mi tremură pe strună. Comoara-nfășurîndu-și, nădejdea pleacă-n pripă De drum norocu-și gată pribeaga lui aripă, Din mintea-ntunecată fug grabnic, rînduri-rînduri, Ducîndu-și tot argintul, popoarele de gînduri" (Despărțire). „I-am dat temuta mea comoară, Temeiul sfînt al suferinții, Argintul visurilor toate Și marmura curat-a minții. Și el mi-a întruchipat altarul, Lăcaș de mîndră strălucire, Zidindu-și în catapeteasmă Întreagă setea de mărire.” (Învins). Nu are
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
vieții zvonuri grele îmi sosesc, dar de departe. Tot ce-n lume-i vană parte, rău la mers și la schimbare, loc prieten în ea are, cum polenul stă pe gene. În culcuș mă-ntind alene, ca ostașu-n aspre pături. Gândul meu îmi zace-alături, al meu mare, unic lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru nici vreun alt locaș îmi place ca hoinar în a mea pace să fiu - nor în zarea sură. Îmi sunt, drept e, pe măsură, nedorind
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
ci cum mușcă fiecare caldul, rodul de iubire. 2) O mai oarbă de iubire nu știu, ca iubirea vieții. Ocolindu-mă pereții în odaia mea de pustnic; un delir fugos și unic noaptea sufletu-mi purtându-l, în atâtea rânduri gândul să o las îl încercai! Fericit ești dacă-o dai: risc de dragoste-nvelit, și e mult mai fericit cel ce-o zvârle-n gest măreț; cel ce soartei cu dispreț drept mănușă i-o aruncă. Ah, de ce de moartea lungă
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
măreț; cel ce soartei cu dispreț drept mănușă i-o aruncă. Ah, de ce de moartea lungă arde tânăru'-n iubire? 3) Eu nu știu de-acea iubire, eu nu știu de acea moarte: neclintită este soarta bucuriei mele-n floare. Gândul că e viu ori moare altul - nu m-a străbătut. Să mă facă i-a plăcut vreunui suflet într-un vis. Poate-un suflet într-un vis m-a creat ca o podoabă, binelui e mintea-mi roabă și-i
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]