85,350 matches
-
IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori, interpretează judicios detalii anterior neglijate, contrazice locuri comune, deschide perspective neevidente, dar legitime și persuasiv argumentate. Spirit funciarmente polemic, scriitorul își teoretizează înclinația, afirmând caracterul intrinsec polemic al criticii literare. Bătăios, criticul polemizează cu cavalerism, „contrazice, de regulă pe ton dârz și caustic, judecăți curente și false adevăruri consacrate prin uz, folosind impecabil o viguroasă retorică demonstrativă” (Mircea Iorgulescu). Libertatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum remarca însuși scriitorul, el se afirmase și până atunci „ca un critic de idei (în sens să zicem gourmontian), preocupat de chestiuni controversabile, de probleme de aspect ideologic, dar și politic și social”. Spirit raționalist și democrat, atașat ideilor liberale, „proburghez” și „prooccidental
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
472-486; Nicolae Manolescu, Fără început și fără sfârșit, RL, 1984, 52; Ioan Holban, Text și intertext, CRC, 1985, 6; Iorgulescu, Prezent, 215-218; Adrian Marino, Despre livresc, TR, 1987, 37; Barbu Cioculescu, Amiaza cumpănită a unui literator, VR, 1988, 12; Negoițescu, Scriitori contemporani, 186-191; Radu Bogdan, Nonconformismul fertil, RL, 1995, 16; Mihai Dragolea, „Sunt un om al revenirilor” (interviu cu Alexandru George), VTRA, 1995, 11-12; Micu, Scurtă ist., IV, 106-108; Barbu Cioculescu, Un roman între romane, CNP, 1997, 1; Doru Burlacu, La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
vremea jurnalelor, O, 1998, 12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 101-108; Glodeanu, Dimensiuni, 177-180; Gabriela Omăt, Alexandru George recitit pe îndelete, RL, 1999, 25; Mircea Popa, Alexandru George sau Elogiul spiritului insurgent, ST, 2000, 4; Florin Mihăileanu, Destin de scriitor, ST, 2000, 7-8; Dan Mănucă, Eseiștii de ieri și de azi, CL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 269-274; Dicț. esențial, 329-332; Manolescu, Lista, III, 198-209; Popa, Ist. lit., II, 1156-1157; Matei Călinescu, O capodoperă de tinerețe, RL, 2003, 7; Raluca Dună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Moruzi, se desparte la scurt timp de el și pleacă în Franța (1845). La Paris intră în cercul intelectualilor revoluționari francezi, făcând o impresie deosebită prin cultura și distincția ei intelectuală. În 1852 se căsătorește cu Edgar Quinet, istoric și scriitor francez, dedicându-se susținerii activității soțului ei și editării operelor acestuia. În afara unui volum de cronici muzicale, toate cărțile scrise de A. în franceză (semnate Hermione Quinet) cuprind memorii închinate vieții lui Edgar Quinet (Mémoires d’exil, 1868, Cinquante ans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
și Paul-René, și poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841), semnate E. A., aparțin probabil, aceleiași traducătoare, de la care a mai rămas, în manuscris, începutul unei tălmăciri din Aug. von
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
la Mărășești, în 1971 revenind în București, unde va profesa la policlinicile Colțea și Drumul Taberei. Debutează în 1976, cu o nuvelă, în „Almanahul literar”, iar prima carte, Iarba pierdută, îi apare tot în 1976, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. E prezent în numeroase reviste, dar mai cu seamă în „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și în calitate de cronicar sportiv, cu texte strânse ulterior sub titlul Unde sunt iluziile mele (1985). După decembrie 1989 se stabilește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
-n genunchi (1979; Premiul revistei „Astra”), reprezintă un mod mai amplu de reflectare a realității, păstrându-se totuși ecourile și dozajele lirismului. Proza lui T. polarizează extremele, în special realismul și romantismul, stilul crud, dur, amestecat cu obsesii ale fanteziei. Scriitorul cultivă amintirea și evocă fragmente de viață trăite inițial frenetic, topite în retorta unei altfel de înțelegeri a semnificațiilor atunci când le rescrie. Romanul este contrapunctic, cu episoade aparent autonome, în care narațiunea este alertă și imprevizibilă, incitantă. O zi fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
al Ministerului Afacerilor Străine nu vom viola nici pe cele ale ospitalității"82. Oficialități de peste Ocean precum: James W. Brown 83, consilier tehnic al Asociației creștine a tineretului și conducătorul comisiei americane pentru asistența refugiaților poloni, și doamna Thomson (soția scriitorului Sinclair Lewis)84, colaboratoare la "New York Herald", au apreciat modul cum România ajuta refugiații poloni. Este adevărat că între diplomații americani (Hull, Gunther, Biddle și Bullitt) au existat puncte de vedere diferite în legătură cu atitudinea României 85, dar Bucureștii au acționat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doi au discutat despre mijloacele de dezvoltare a comerțului. Nicolae a arătat, de asemenea, că România susține preocuparea lui Carter pentru drepturile omului 1863. Evenimentele din București au infirmat însă declarația lui Nicolae. Un mic grup de disidenți, conduși de scriitorul Paul Goma, a trimis o "scrisoare deschisă" Conferinței de la Belgrad, care urma să se întrunească în iunie, pentru a analiza respectarea prevederilor Legii finale de la Helsinki. În scrisoarea din 18 februarie se critica încălcarea drepturilor omului în România. În ciuda Constituției
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al părintelui Calciu. Ceaușescu îl eliberase pe Calciu încă din luna august a anului precedent, dar părintele nu putea să facă deplasări și se afla, practic, sub arest la domiciliu. Dole a pomenit și despre cazul lui Dorin Tudoran, un scriitor important, care protesta prin greva foamei împotriva refuzului guvernului de a-l lăsa să emigreze, împreună cu familia. Ceaușescu a contracarat cererile lui Dole impunîndu-și și el o pretenție. El dorea ca Statele Unite să-și urgenteze procedurile de prelucrare a dosarelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
persecuțiile religioase din România. Pe 17 septembrie, acesta le-a spus colegilor săi că mai fuseseră demolate încă două biserici, pentru a se construi un nou bulevard, numit Victoria socialismului 2483. Pe data de 21, el le-a relatat că scriitorul disident Dumitru Mircescu a fost internat într-un spital psihiatric, pentru a fi redus la tăcere pe perioada vizitei din mai a lui Gorbaciov, la București 2484. În timp ce Wolf le amintea colegilor săi necesitatea suspendării Clauzei României, reprezentanții Departamentului de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
este cheia sănătății perfecte. Vă rog, luați-o și folosiți-o cu generozitate. Ce a spus un medic despre reflexologietc " Ce a spus un medic despre reflexologie" După cercetări îndelungate și minuțioase, medicul Edwin Bowers, un bine cunoscut critic și scriitor a publicat un articol privitor la activitatea doctorului Fitzgerald, pentru a face cunoscută lumii noua metodă de calmare a durerii. El a numit-o terapie zonală, iar astăzi o numim reflexologie. El scria: „Faptul că astăzi terapia zonală este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
trebuie să apăsați puternic și constant câteva minute. Puteți folosi, de asemenea, pieptenele reflexogen pentru a apăsa vârfurile degetelor (vezi foto 60, p. 344). Până la sfârșitul exercițiului vă veți întreba unde a dispărut toată tensiunea nervoasă. Reflexologia vindecă grafospasmul (crampa scriitorului) Doctorul White relatează un caz de nevroză, crampa scriitorului, asociată unei afecțiuni neurastenice. „O doamnă - de obicei dinamică și inteligentă - era acum o epavă din punct de vedere fizic. Nu putea dormi, avea stări nervoase foarte grave care o torturau
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
folosi, de asemenea, pieptenele reflexogen pentru a apăsa vârfurile degetelor (vezi foto 60, p. 344). Până la sfârșitul exercițiului vă veți întreba unde a dispărut toată tensiunea nervoasă. Reflexologia vindecă grafospasmul (crampa scriitorului) Doctorul White relatează un caz de nevroză, crampa scriitorului, asociată unei afecțiuni neurastenice. „O doamnă - de obicei dinamică și inteligentă - era acum o epavă din punct de vedere fizic. Nu putea dormi, avea stări nervoase foarte grave care o torturau și nu putea ține în mână un stilou. După ce
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a produs o schimbare vizibilă a stării pacientului. Un efect foarte important al tratamentului a fost reducerea tensiunii musculare - mai marcată de-a lungul coloanei vertebrale -, ceea ce i-a permis să doarmă noaptea și să se trezească odihnită dimineața. Crampa scriitorului a fost complet vindecată. Și alte afecțiuni au fost ameliorate, iar auzul i s-a îmbunătățit cu 50%. De atunci persoana în cauză și-a reluat activitatea ca secretară personală, pe care o întrerupsese cu doi ani înainte din cauza bolii
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova și Valahia) nu este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
facto, la nobilitatea genetică a poporului român, este respinsă de Maior ca total neîntemeiată. Fără nicio acoperire istorică, ea nu este decât o altă "vomitare cu condeiul asupra romînilor, strănepoților romanilor celor vechi" (Maior, 1990, p. 5) venite din ura scriitorilor străini. Nici chiar după retragerea aureliană, coloniștii rămași în patria lor nu s-au compromis genetic: "Romînii și după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia neam osebit" (Maior, 1990, p. 67), caracterul lor deosebit fiind dat de faptul că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Războiul de Întregire a României, trei tablouri înfățișând personalități revoluționare (Tudor Vladimirescu, Avram Iancu și triada Horea, Cloșca și Crișan), alte patru cu personalități culturale (V. Alexandri, M. Eminescu, N. Bălcescu și C. Negruzzi), precum și o serie adițională dedicată scriitorilor și artiștilor neamului. (Numărul tuturor acestor tablouri nu este specificat, însă e de presupus că se ridică la ordinul a câtorva zeci de mii.) Cultul dinastic a fost consolidat iconografic prin distribuirea între 1922 și 1926 a 17.300 de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unirei [politice]". Urmează apoi o adevărată lecție de istorie critică: Am văzut cum unii din marii noștri cronicari ca Miron Costin, Grigore Urechiă, Dimitrie Cantemir erau pătrunși de originea nobilă și de unitatea neamului nostru; cum la aceiași conștiință ajung scriitorii naționaliști ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit, acest adevăr se întinde în cercuri din ce în ce mai mari în țările locuite de Români. Ideea unirii însă, dacă decurge desigur din această conștiință, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pilotat în același an) și al fenomenului numit efectul Coandă; a proiectat mai multe tipuri de aparate de zbor, cunoscute sub numele de avioanele Bristol-Coandă; Astronautică Hermann Oberth este considerat părintele astronauticii și rachetelor moderne; s-a inspirat din lucrările scriitorului francez Jules Verne; prima rachetă cu combustibil lichid, inventată de Oberth, a fost testată în anul 1931; Istorie Nicolae Iorga Grigore Tocilescu Vasile Pârvan Geografie Simion Mehedinți Arhitectură Anghel Saligny a construit între anii 1890-1895 podul de la Cernavodă (cel mai
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
obiectului este cerut matricial de o subclasă de verbe trivalente, reprezentată prin verbe ca: 1. a boteza (L-au botezat Doru.), a chema „a avea nume” (Îl cheamă Ionescu.), a denumi (Teoreticienii l-au denumit complement de agent.), a intitula (Scriitorul și-a intitulat nuvela Hangiul.), a numi (Frații l-au numit George.), a porecli (Prietenii l-au poreclit Șchiopu.), a spune „a avea nume” (Îi spune Georgescu.), a zice „a avea nume” (Îi zice Georgescu.); 2. a alege (L-au
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
plăcere să aud lucrul acesta și care, chiar zilele trecute, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”, a reușit să reintre în viața culturală, pentru că dumneaei a avut un accident și foarte mult timp a stat la pat. De când e la Bacău, scriitorii s-au apropiat de domnia sa, au propus consilierilor băcăuani ca să fie declarată Cetățean de Onoare a municipiului și a fost, la rândul său, foarte încântată, declarând că e bine ca scriitorii, oamenii de valoare în genere, să fie luați în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
timp a stat la pat. De când e la Bacău, scriitorii s-au apropiat de domnia sa, au propus consilierilor băcăuani ca să fie declarată Cetățean de Onoare a municipiului și a fost, la rândul său, foarte încântată, declarând că e bine ca scriitorii, oamenii de valoare în genere, să fie luați în atenție în timpul vieții, pentru că după moarte degeaba li se mai acordă onoruri. Sigur, după ce nu mai exiști, onorurile nu mai au nici o valoare. Poate că pentru postumitate înseamnă ceva aceste aprecieri
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a surprins oarecum nepregătit. Abia în fața faptului împlinit răsar întrebările. Nu le voi ocoli, ba voi răspunde cu încântare, mai ales că, iată, unele, printre primele, vin din partea unui vechi prieten, mai tânăr. De regulă, la împlinirea unei vârste rotunde, scriitorii, plasticienii, muzicienii, oamenii de cultură, în genere, își fac un bilanț al activității, încercând să rememoreze astfel reușitele și, uneori, nereușitele, să puncteze elementele forte ale operei și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]