853,548 matches
-
tranzacție de bunuri comercializabile. După ce cumpărătorul și intermediarul au cazut de acord cu privire la utilizarea finetrading în procesul de achiziție se încheie un contract cadru între cele două părți. Mai departe, finetraderul verifică documentele cu privire la bonitate a clientului și încheie o asigurare pentru creditarea de bunuri, cel mai ades pe propria cheltuială. Ca urmare, începe acum procesul propriu-zis de finetrading din 6 etape (conform schiței). acesta poate varia de la un furnizor la altul, dar de regulă se execută după cum urmează: Pe fondul
Finetrading () [Corola-website/Science/336662_a_337991]
-
al II-lea în treizeci de ani!” Morgenthau se referă apoi la un schimb de cuvinte pe care l-a avut cu Talaat: Într-un alt schimb de cuvinte, Talaat a cerut de la Morgenthau lista deținătorilor americani de polițe de asigurare ce aparțineau armenilor morți într-o încercare de a-și însuși fonduri lor. Morgenthau a refuzat categoric cererea lui descriind-o ca fiind: „una dintre cele mai uimitoare cereri pe care am auzit-o vreodată”. Oameni politici turci și personalități
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
care a fost întrodus în exploatare. Spre deosebire de PRV-9 și PRV-9A acest radioaltimetru a avut echipament de protecție împotriva rachetelor antiradiolocație, echipamente pentru identificarea direcției (goniometrarea) unui avion izolat purtător de bruiaj activ de zgomot, aparatură de semnalizare a defecțiunilor radioaltimetrului, asigurarea lucrului pentru unghiuri de elevație negative (până la -1,5 °). Producția radioaltimetrului PRV-16, precum familia de radioaltimetre PRV-9 a fost realizată în uzina electromecanică Lianozov (în prezent OAO LEMZ) din Moscova. (SA ”Actaris”). Radioaltimetrul este destinat pentru determinarea înălțimii mijloacelor aeriene
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]
-
Germaniei și, sperau comandanții, i-ar fi forțat liderii naziști să capituleze până la sfârșitul anului. Dat fiind faptul că Divizia a 6-a aeropurtată britanică era în perioada de refacere după încheierea operațiunii Tonga și a luptelor din Normandia, sarcina asigurării controlului asupra capului de pod peste Rin i-a revenit Diviziei I aeropurtate comandate de generalul Roy Urquhart. Divizia era formată din trei brigăzi de infanteriei (două de parașutiști și una infanterie transportată cu planoare). De asemenea, divizia dispunea de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
mai fost repartizat un comando olandez și o subunitate americană de telecomunicații Urquhart a primit de asemenea comanda Brigăzii I independente de parașutiști polonezi, unitate care avea să participe și ea la operațiunile de cucerire a podurilor. Obiectivul diviziei era asigurarea securității drumului, a podurilor de cale ferată și de pontoane de peste cursul Rinului inferior la Arnhem pentru o perioadă de două-trei zile, până când sarcinile lor urmau să fie preluate de Corpul XXX. Încă de la început, Urquhart a fost foarte limitat
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de generalul Philip Hugh Hicks) în prima zi a operațiunii. Brigada aeropurtată, Regimentul I de infanterie ușoară aeropurtată, artileria, geniștii, unitățile medicale și cartierul general aveau să aterizeze în zonele de aterizare „S” și „Z” și să se deplaseze pentru asigurarea siguranței zonelor de parașutare și aterizare pentru zilele următoare, dat fiind faptul că cel puțin trei batalioane de parașutiști aveau să ajungă în zona de parașutare „X”, de unde trebuiau să se deplaseze pe trei drumuri diferite spre Arnhem, pentru asigurarea
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
asigurarea siguranței zonelor de parașutare și aterizare pentru zilele următoare, dat fiind faptul că cel puțin trei batalioane de parașutiști aveau să ajungă în zona de parașutare „X”, de unde trebuiau să se deplaseze pe trei drumuri diferite spre Arnhem, pentru asigurarea controlului asupra podurilor. Batalionul al 2-lea comandat de locotenent-colonelul John Frost urma să se deplaseze pe drumul de pe malul râului până în centrul orașului Arnhem - rută care a primit numele de cod „Lion” - și să asigure apărarea podurilor principale de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
acțiunile britanicilor au dus la consolidarea pozițiilor lor, ceea ce le-a permis respingerea atacurilor Batalionului 10 SS de recunoaștere și altor unități mai mici, care fuseseră trimise să apere podul. Între timp, militarii Brigăzii aeropurtate au ocupat rapid poziții pentru asigurarea securității zonelor de aterizare. Batalionul 2 al Regimentului „South Staffordshire” s-a deplasat la Wolfheze, Batalionul 1 al Regimentului de grăniceri a asigurat apărarea zonei de parașutare „X”, iar Batalionul 7 al Regimentului regal de grăniceri regali au preluat apărarea
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
În cursul celor nouă zile care au urmat, comunicațiile radio dintre unitățile diviziei, cu cartierul general al lui Browning de la Nijmegen, cu Corpul XXX și cu planificatorii din Anglia au fost intermitente și de slabă calitate. În această perioadă, pentru asigurarea comunicațiilor cu Anglia, au fost folosiți inclusiv porumbei călători. Și datorită acestor limitări, Urquhart a hotărât să urmeze Brigada I de parașutiști și să ia legătura cu Lathbury. When he found the Brigade HQ on „Lion” route, he was informed
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de infanterie, doar un batalion grăniceri mai funcționa ca o unitate completă, restul suferiseră pierderi importante, sau aveau efectivele împrăștiate. Urquhart a hotărât să organizeze o poziție defensivă în jurul orașului Oosterbeek, abandonând practic Batalionul al 2-lea de parașutiști. Prin asigurarea apărării podului de pontoane, Urquhart spera să poată rezista până când Cropul XXX putea să ajungă în zonă și să stabilească un nou cap de pod, folosindu-se de sus-numitul pod de pontoane. Latura estică a frontului de la Osterbeek a fost
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
scoțieni de pe poziții, dar contraatacul acestora din urmă a dus la restabilirea pozițiilor inițiale. Urquhart a constatat că din punct de vedere tactic era inutil să se cramponeze pe această poziție înaintată și a ordonat unităților să se retragă pentru asigurarea unei linii defensive mai scurte, mai ușor de menținut În zona de est, pozițiile parașutiștii valizii ai Batalionului 10 de pe drumul principal fuseseră aproape anihilate de atacurile germanilor, care nu au reușit însă să avanseze în mod semnificativ. Doi dintre
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
cea mai mare greșeală a fost lipsa de prioritate acordată cuceririi podului de la Nijmegen” și că este de neînțeles de ce Browning i-a ordonat generalului James M. Gavin, comandantul Diviziei a 82-a aeropurtate să cucerească înălțimile Groesbeek mai înainte asigurarea controlului asupra podului Nijmegen.Pe de altă parte, istoricul mlitar britanic Martin Middlebrook consideră că acest ultim fapt nu este decât una dintre multele slăbiciuni ale planului operațiunii. Robert Kershaw, în cadrul analizei făcute din perspectiva germanilor, a ajuns la concluzia
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Imperiului Rus. Într-o descriere scurtă a acestora din 1915, ele reprezentau „case din piatră, într-un parter, acoperit cu olane, tavanul și pereții tencuiți, podele din lemn, sobe de tip olandez, din cahle, în ea se află Secția de asigurare, în care sunt șapte odăi cu 11 ferestre”. Planul cartierului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu s-a păstrat până în ziua de azi. Pe atunci, clădirile muzeului găzduiau expozițiile actualului Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală. Începând cu 1889, muzeul
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
recunoaștere diplomatică la 15 ianuarie 1992, pe baza opiniei Comisiei de Arbitraj Badinter. Comisia a hotărât că independența Croației nu trebuie să fie recunoscută imediat, pentru că noua nu prevedea protecția minorităților solicitată de către CEE. În replică, Franjo Tuđman a dat asigurări scrise lui că deficiența va fi remediată. RSK și-a declarat oficial separarea față de Croația pe 19 decembrie, dar statalitatea și independența sa nu au fost recunoscute pe plan internațional. Pe 26 decembrie, autoritățile iugoslave și-au anunțat planurile pentru
Referendumul pentru independența Croației, 1991 () [Corola-website/Science/336829_a_338158]
-
aceeași propunere în timpul războiului italian din 1494-1498, deși nu s-a ajuns la niciun consens. Frederic I de Neapole, având probleme militare și financiare după primul război, i-a oferit lui Ludovic al XII-lea plata unei contribuții anuale în schimbul asigurării independenței regatului său. Regele Aragonului, conștient de jocul diplomatic al lui Frederic de Neapole, și având în vedere că un război împotriva Franței ar fi costisitor și de lungă durată, a preferat o alianță cu Ludovic al XII-lea. Tratatul
Tratatul de la Granada (1500) () [Corola-website/Science/336816_a_338145]
-
între vehicule și cerbi pe an, în funcție de costul de pasaj. Aproximativ 300 de cerbi au trecut prin pasajele subterane în anul în care a avut loc studiul . Au fost efectuate mai multe studii pentru a determina eficacitatea de coridoarelor ecologice asigurării conectivității habitatelor (prin furnizarea viabile coridoare de migrație) și reducerii accidentelor. Eficacitatea acestor structuri pare a depinde mult de locația lor (datorită diferențelor de localizare, structură, de specii prezente, habitate etc.) dar punctele de trecere au fost benefice pentru o
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
PaK 36 și tunuri de câmp. De asemenea, ei au ocupat casele din partea nordică a insulei, unde au montat mitraliere grele, iar în centrul insulei au plasat mortiere. Sub presiunea olandezilor, germanii s-au retras în clădirea unei companii de asigurare aflate chiar la capul podului rutier. Datorită unghiului de tragere care defavoriza atacul, germanii au reușit să apere clădirea cu ușurință. Soldații olandezi au fost obligați să se retragă datorită tirurilor precise de mortiere. Luptele au intrat într-un impas
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
de pod german au fost schițate doar pe 11 mai. La ora 04:00 au fost reluate schimburile de focuri în jurul capului de pod. Sigurul punct forte al germanilor îl reprezenta ocuparea de către 40-50 de militari a clădirii societății de asigurare de la capul de nord al podului rutier. Această clădire fusese izolată în timpul luptelor de cu o zi mai înainte de grosul trupelor germane. Toate atacurile olandezilor pentru cucerirea clădirii au fost respinse, dar și toate încercările germanilor de reaprovizionare a celor
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
a reușit să îl retragă de pe câmpul de luptă, asaltul olandezilor a pierdut un sprijin important. Cea de-a doua mașină a rămas la o distanță sigură și nu a prezentat în schimb nicio amenințare pentru germanii care ocupau clădirea asigurărilor. După ce comandantul companiei de mortiere a reușit să îl convingă pe Scharroo că piesele de artilerie nu sunt capabile să lovească în mod eficient o clădire înaltă, asaltul de pe partea estică a capului de pod a fost anulat. Un pluton
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
complete de infanteriști marini a înaintat din partea de nord-vest de-a lungul Nieuwe Maas și a ajuns la promotoriul de nord fără să întâmpine vreo opoziție din partea germanilor. Pe de altă parte, membrii plutonului nu aveau cunoștință de ocuparea clădirii asigurărilor de către germani. Când olandezii au început traversarea podului, au fost reperați de germani, care au deschis focul împotriva lor de pe ambele flancuri. Mulți infanteriști au fost răniți și unii dintre ei uciși. La rândul lor, olandezii au răspuns cu focul
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
la capul de nord au fost întâmpinați cu foc de un grup de germani care se adăpostea la rândul lor acolo. Olandezii au fost nevoiți să continue retragerea sub focul încrucișat al germanilor de sub pod și al celor din clădirea asigurărilor și au mai pierdut în acest timp camarazi răniți. După terminarea războiului, germanii care ocupau clădirea asigurărilor au admis că a fost la un pas să se predea. Rezervele de muniție le erau aproape epuizate, jumătate dintre ei erau răniți
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
la rândul lor acolo. Olandezii au fost nevoiți să continue retragerea sub focul încrucișat al germanilor de sub pod și al celor din clădirea asigurărilor și au mai pierdut în acest timp camarazi răniți. După terminarea războiului, germanii care ocupau clădirea asigurărilor au admis că a fost la un pas să se predea. Rezervele de muniție le erau aproape epuizate, jumătate dintre ei erau răniți, iar restul erau epuizați. Numai că, mai înainte ca ei să cedeze, infanteriștii marini olandezi au dispărut
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
fost completată, prin amendament, cu un nou articol potrivit căruia „revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151, alin. 3 din Constituția României, republicată”. Consiliul Legislativ motivează recomandarea înaintată celor două comisii prin faptul că, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, printr-un articol distinct, și norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituției. Până în mai 2016, trei milioane de semnături au fost strânse în sprijinul proiectului legislativ. Este pentru prima data
Inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituția României () [Corola-website/Science/337051_a_338380]
-
a două batalioane fiecare. Cavaleria era formată din două divizii cu 4 brigăzi, câte o divizie pentru fiecare armată. Conducerea supremă a forțelor române era asigurată nominal de către generalul Constantin Prezan numit generalisim de regele Ferdinand la 19 noiembrie 1917. Asigurarea aspectelor administrative și a celor care țineau de înzestrarea armatei și coordonarea efortului de război revenea Ministerului de Război, care nu avea însă atribuții pe linia conducerii militare. Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda
Ordinea de bătaie a Armatei României (1918) () [Corola-website/Science/337143_a_338472]
-
sprijin (aceștia fiind destinați inițial doar să tranziteze Chișinăul, spre România). La 2 ianuarie 1918, locotenentul-colonel Ion Antonescu, a înaintat un studiu privitor la dislocarea în Basarabia a unor formațiuni militare române. Scopul acestei dislocări ar fi urmat să fie asigurarea reaprovizionării trupelor care operau pe frontul român și a populației românești. Pentru aceasta ar fi urmat să se asigure circulația regulată a trenurilor de aprovizionare pe ruta Odesa - Socola, Iași, precum și asigurarea ordinii în teritoriul dintre Prut și Nistru prin
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]