85,387 matches
-
un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un destin tragic, de excepție, atât în orizontul spiritualității noastre, cât și în cel al lumii. Așa am ajuns să mă gândesc, prin Eminescu, la Byron, Pușkin, Villon
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de-al casei, au prezentet texte sute de propunători. Nimeni dintre aceștia n-are cum pretinde că i-ar fi lipsit climatul literar. Ba s-au situat, cei mai mulți, în mișcarea Călinescu, una de lux. Așadar, dacă există răspunsuri, ele trebuie căutate în altă parte. Revenind la propria operă, în 2006 ați pus în circulație un inedit Jurnal itinerant, care se anunță un proiect de anvergură și, cu certitudine, va pune altfel în lumină întreaga creație de până acum. În ce stadiu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în urmă, preocupat de valorificarea moștenirii Rosettiștilor și a spațiului cultural de la Tescani, anunțati o iminentă carte dedicată acestui spațiu. A rămas un proiect abandonat sau încă nu ați ajuns la forma dorită? Subiect actual. Materialul documentar crescând considerabil, am căutat o formulă adecvată. Sper că am și găsit-o. Apropiindu-ne de finalul acestui dialog, v-aș ruga să faceți un exercițiu de sinceritate și să ne mărturisiți care vă sunt regretele marcante ale celor șapte decenii de viață? Desigur
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Legătura cu aceste locuri datează însă încă înainte de 1940, când, ca orfan de război, petreceam o lună de vară într-o colonie de vacanță de la Târgu Ocna, făcând „cură de aer” și excursii în împrejurimi, în special la Onești, unde căutam crucea și mormântul tatălui meu din Cimitirul Eroilor. Pe urmă, în anii războiului, ca student și militar, am revenit, fiind încorporat la Centrul 5 Jandarmi de la Tisești - Târgu Ocna, dar la Bacău îl vizitam și pe fratele meu, angajat subofițer
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tiparului, se pare că poetul din tine a pierdut definitiv bătălia cu criticul, chiar dacă oaze de lirism se mai găsesc prin textele tale. Ce anume te-a determinat să te îndrepți spre critica și istoria literară? La Gaudeamus am ucenicit. Căutam, mă căutam. Literatura mă fascina, dar nu-mi era deloc limpede care e locul meu și nici măcar dacă am șansa unui loc. Am rămas un bun cititor de poezie, iar în anii din urmă poezia și eseul ocupă primele poziții
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pare că poetul din tine a pierdut definitiv bătălia cu criticul, chiar dacă oaze de lirism se mai găsesc prin textele tale. Ce anume te-a determinat să te îndrepți spre critica și istoria literară? La Gaudeamus am ucenicit. Căutam, mă căutam. Literatura mă fascina, dar nu-mi era deloc limpede care e locul meu și nici măcar dacă am șansa unui loc. Am rămas un bun cititor de poezie, iar în anii din urmă poezia și eseul ocupă primele poziții în lecturile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Așa cum au observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în volumul Subiecte teatrale este intitulat chiar „Misterul feminității”. Eu am căutat ca teoria dramei, teoria teatrală pe care am formulat-o să-l facă pe dramaturgul Genoiu să înțeleagă mai bine și să se determine din el însuși. Lecțiile teatrului sunt nenumărate, sunt importante și eu am căutat pe cât posibil să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
feminității”. Eu am căutat ca teoria dramei, teoria teatrală pe care am formulat-o să-l facă pe dramaturgul Genoiu să înțeleagă mai bine și să se determine din el însuși. Lecțiile teatrului sunt nenumărate, sunt importante și eu am căutat pe cât posibil să le deslușesc și să le asimilez. Cred că școala clasicilor este bine să ne-o însușim. Celelalte variațiuni care, mă rog, se pot produce la un moment dat în scrisul fiecăruia, sunt necesare ca un moment de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
formare, la data aceea, deci să aducă personajele în atenție după 25 de ani. Acolo, în teatrul berlinez menționează un nume, C.D. Pulcheria, sugerează că s-ar putea aduce personaje din O scrisoare pierdută și pornind de la aceste sugestii am căutat să-mi pun în propria grilă sugestiile lui, mai ales că piesa am scris-o într-un moment în care societatea românească s-a caragializat într un mod evident și e în curs să se clasicizeze această trăsătură de caracter
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în curs să se clasicizeze această trăsătură de caracter. Am adus personajele în ziua de astăzi, dar ei se aruncă în neamul lui Titircă, în neamurile lor de unde provin, pentru că există o fibră genetică în ființa umană și eu am căutat să pun în ecuație aceste personaje și, într adevăr, a ieșit o piesă surprinzătoare și pentru mine, dar m-a 99 ajutat foarte mult într-un moment în care am vrut să mă despart puțin de Dramele decăderii și de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mă mai ocup decât de lucruri mici, de desen. Desenul, de altfel, a fost una din pasiunile dumneavoastră încă din tinerețe. Dacă există pasiune, poți face lucruri foarte frumoase și durabile. În ce măsură sunt tinerii plasticieni interesați de experiența dumneavoastră? Vă caută? Vă cer sfatul? Au mai venit studenți, elevi, profesori tineri dornici să deprindă această meserie. Important este ca ei să trăiască din plin viața, să-și extragă elementele necesare viitoarelor lucrări. Cum e viața culturală la Bacău? Există o viață
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mai trebuie lucrată și că trebuie să urmez neapărat muzica. Ești solistă de muzică ușoară, compozitoare și interpretă de muzică folk. În ce ipostază te simți cel mai bine? Greu de spus, pentru că în oricare dintre ele m-aș afla, caut să fiu cât mai bună. În ceea ce privește muzica folk, îmi dau seama că sunt încă prizoniera câtorva acorduri, dar că, totodată, reușesc să compun melodii frumoase. Muzica ușoară e, orice s-ar spune, foarte grea. Poate tocmai de aceea m-am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
s-ar putea interpreta pentru acelea tezaurizate la Cudalbi și Movileni, semnificația majoră rămâne aceeași: zona era locuită în perioada respectivă de către o populație sedentară autohtonă, căci numai alături de o astfel de populație se puteau stabili grupurile alogene, ce își căutau și găseau cele necesare vieții pe care, vremelnic, o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-lea, implicit micșorarea continuă a părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea vertiginoasă a dărilor către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de genul celor considerate ca atare de către alții, și scrie: „Așezări omenești în afară de această împărțire administrativă nu există. Mult trâmbițatele obști teritoriale libere considerate ca locuite de răzeși, așa cum li s-a părut unora dintre istoricii de până acum, ori căutate de unii contemporani, invocând cunoscutele pasagii despre cele trei republici din Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir. [...] nu erau locuite de țărani agricultori”. Și, pentru a-și fundamenta teoria, preia și reproduce pasaje din opera citată în care Dimitrie Cantemir
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mâna ei”, rezultând că autorul acestor rânduri a văzut și a citit actul original, că el exista la data când și-a întocmit studiul publicat în 1964, dar fără a indica în vreun fel instituția sau persoana care îl are. Căutându-l și noi, am aflat că s-ar găsi în Condica Sloboziei-Zorleni, un coligat ce se afla prin anul 1951 la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, condică rătăcită nu se știe pe unde ori înstrăinată. Recapitulând informațiile documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer”. La rândul lor, ei vor înzestra cu moșia respectivă pe fata lor, Ruxandra, la căsătoria sa cu un boier pe nume Lipănescu din Țara Românească. Urmașii acestora, motivând că „n-au putut-o căuta”, adică n-au fost în măsură să o administreze direct și să obțină foloasele corespunzătoare, o scot la vânzare prin licitație publică, în anul 1814, ajungând să încaseze suma de 17450 de lei. Anterior, urmare, probabil, a împrejurării că stăpânii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neamului, care a dăinuit aici timp îndelungat. Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se la vremea respectivă „în slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute până să va îndrepta”. Vasile și pruncul Gavril mor în același an cu nu prea vârstnicul lor tată și bunic, anul fatidic al familiei fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită de noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
româno-turanice sunt oglindite în toponimia și onomastica medievală, ca și în terminologia de uz comun de origine veche adoptată în limba română”. Victor Spinei În prezent satul Torcești este parte componentă a comunei Umbrărești, îndreptățind preocuparea noastră de a-i căuta și cerceta măcar câteva din urmele trecutului său istoric. Existența numelui de origine turanică a Torceștilor, în imediata vecinătate a celui de sorginte latină a Umbrăreștilor, poate prezenta un interes deosebit pentru studiul mai în profunzime al onomasticii și toponimiei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suita lor cronologică și să scoatem din ele tot ceea ce înseamnă valoare informativă și științifică prin care să ne apropiem de adevăr. Iar lucrul acesta ar fi posibil în condițiile în care orice localitate, sau cât mai multe, și-ar căuta să-și măsoare existența și trecutul compulsând toate sursele documentare ce-i aparțin. E o muncă dificilă, dar merită și trebuie să fie întreprinsă cu abnegație, cu toate că, în momentul de față, ca și altădată, nu prea se îngrămădesc mulți să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I. S.) că răzeșii nu sunt primii ocupanți ai moșiilor, nefiind o proprietate ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mei păr’ la 1832”; acum apare „numitul Gheorghe Pătrașcu cu o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din care rezultă „că s-au socotit și nici a da, nici a lua nu au, ci Iftinca și Gheorghi să stăpâneaseă 14 stânjeni moșie din Manea, iar Maranda să-și caute partea ei în bătrânul Ochi Albi”. O probă interesantă, ziceam noi, prin faptul că exprimă o practică juridică din timpuri îndepărtate, constă în „mărturia răzășilor din Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de biserică aici nu avem decât într-o scrisoare a lui Gh. Șanoiu către Gavril Conachi, din 8 mai 1807, prin care îl înștiințează că „pentru lemnul bisericii de la Umbrărești vei ști dum/neata/ că am trimis om de am căutat, după poronca dumitale, și nu s-au găsit lemnu așa de mare după măsura ce am luat de la biserică”. Este vorba despre biserica cea veche, care fusese anterior și care urma să fie înlocuită, se înțelege. Cum în 1794 fusese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
foc, de argatu și altele tocmai în centrul iernelor încât din asemenea cauze am căpătat o durere de picioare”. Erau greutăți care frânau eforturile, pe care oamenii bine intenționați le făceau, în vederea organizării învățământului de stat la sate și se căutau mijloacele cele mai adecvate pentru reușită. În acest sens trebuie interpretat textul unei intervenții a prefectului de la Tecuci către Ministerul de Interne din 23 noiembrie 1863, arătându-se că „până în anul curent Districtul Tecuci n-au avut nici o școală sătească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]