8,635 matches
-
istorice. Ei încearcă să stabilească un model de gîndire academică (și birocratică) care respinge trăsăturile naționale, considerîndu-le drept un mit datînd din secolul al XIX-lea. Asemenea tendințe s-au manifestat (deloc surprinzător) la cea de a cincizecea aniversare a înfrîngerii celui mai malign naționalism dintre toate, nazismul german. Un editorial apărut în revista "Time" a făcut un cometariu interesant: tendințele care au dus la apariția nazismului au fost "strigătele de război naționaliste, egotismul și sentimentalismul romantismului european din secolul al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înzestrat cu o memorie fenomenală și avînd convingeri profunde. Dar el avea și calități personale care, deși în cea mai mare parte meritorii, făceau ca activitățile politice să fie problematice. În ciuda suișurilor și coborîșurilor, Iorga nu va abandona politica; consecințele înfrîngerii sale vor fi eventual plătite cu prețul vieții sale. Referindu-se la situația politică a României la sfîrșit de veac, profesorul Z. Barbu declara în legătură cu mutația suferită de psihologia politică românească (ținînd cont de "limitele vocabularului psihologic") că perioada respectivă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și 4) "scene din viață", accentuînd pe elementul educativ din cadrul naționalismului său cultural. A scris chiar și alegorii politice: Împotriva Patriei, scrisă la începutul anilor '20, îi zugrăvește pe emigranții francezi care fugeau de armata de ocupație a învingătorilor (după înfrîngerea lui Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici și Arghezi. A scris și multe romans à clef și piese alegorice, dar nici una dintre operele lui din acest domeniu nu se ridică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asemenea viziune era singura experiență religioasă pe care o putea trăi Iorga; a folosit-o ca să scrie una dintre dramele lui cele mai bune, Învierea lui Ștefan cel Mare". În 1905 a călătorit în "ținutul Morților": Basarabia. Rusia suferea de pe urma înfrîngerii armatei lor de către japonezi și a tulburărilor interne; Iorga voia să viziteze cetățile istorice moldovenești de la Tighina și Hotin. Birocrația rusească l-a lăsat să aștepte, iar răspunsul a fost "Niet!". Un jandarm l-a escortat pînă la tren și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul război balcanic. După înfrîngerea Bulgariei, României i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în 1878: "cvadrilaterul" Silistra. Lui Iorga i s-a permis să poarte o uniformă militară și a plecat în nordul Bulgariei ca să participe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o realitate. Majoritatea opiniei publice românești a fost de la bun început de partea Aliaților. Deși era pînă una-alta rusofobă, nici un român nu dorea un război cu Rusia. Iorga considera că Rusia era atît de puternică, încît chiar și după înfrîngerea de la Sevastopol era curtată de Marile Puteri 9. Dar Regele Carol I a murit la 10 octombrie 1914 și odată cu el s-a sfîrșit și cu expectativa. Noul rege, Ferdinand, era nepotul său. Acesta era un om slab, ezitant, bolnăvicios
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Remarque. În timpul acestui război, armate uriașe, stînd față-n față, s-au distrus una pe cealaltă fără milă și sistematic cu artileria, gaze toxice, sîrmă ghimpată și mitraliere lună după lună și an după an. În ultimă instanță, victoria sau înfrîngerea au fost mai mult produsul matematicii cărnii de tun decît al conducerii, dibăciei sau curajului. Pentru Franța, Belgia și Marea Britanie numai frontul de vest conta. Orice altceva era "umplutură", inclusiv neutralitatea României. Brătianu cunoștea egoismul Marilor Puteri, cum foloseau ele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
radical diferită de cea din timpul celui de al Doilea Război Mondial. Deși lui Iorga i se întîmpla rareori să generalizeze, a remarcat totuși că "evreii din București întîmpină cu flori" sosirea germanilor; sau că "evreii se bucură de fiecare înfrîngere românească" în fața armatei germane. Mai tîrziu (în stilul său evocator), el prevedea întîmpinarea cu flori în mîini de către evrei a trupelor germane și ținerea de discursuri de bun venit în "jargon" (adică în idiș)34. Iorga, ca și mulți alți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în pofida Parlamentului, a partidelor politice și poate și a altora". După care Iorga scria batjocoritor: "Ptiu! Aici în România nu se poate întîmpla așa ceva!"36. Varșovia a fost cucerită de armata germană. Iorga scria: "Este înfrînt doar cel care acceptă înfrîngerea", deoarece înfrîngerea este un fenomen psihologic. Amintindu-și de campania lui Napoleon, a tras concluzia că Rusia era invincibilă 37. În ciuda urii lui față de Rusia, Iorga a avut întotdeauna un respect profund față de aceasta. Cînd Bulgaria a atacat Serbia, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a partidelor politice și poate și a altora". După care Iorga scria batjocoritor: "Ptiu! Aici în România nu se poate întîmpla așa ceva!"36. Varșovia a fost cucerită de armata germană. Iorga scria: "Este înfrînt doar cel care acceptă înfrîngerea", deoarece înfrîngerea este un fenomen psihologic. Amintindu-și de campania lui Napoleon, a tras concluzia că Rusia era invincibilă 37. În ciuda urii lui față de Rusia, Iorga a avut întotdeauna un respect profund față de aceasta. Cînd Bulgaria a atacat Serbia, Iorga a scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga comunica din "Brașovul românesc" și compara eliberarea acestuia cu eliberarea Alsaciei și Lorenei sau a ținuturilor daneze răpite de Prusia în 186444. La începutul toamnei lui 1916, armata română a suferit, pe malul bulgar al Dunării, la Turtucaia, o înfrîngere care a costat-o scump. Dunărea era sub stăpînirea navelor de război fluviale austro-ungare. Iorga nu a avut niciodată vreo îndoială asupra judecății sau a rezultatului luptei. Atunci cînd ungurii au acuzat România de trădare, el a replicat: "Grofii de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au început să imigreze în Anatolia locuită de etnici turci, Iorga a luat o atitudine fermă împotriva acestei acțiuni, neplăcîndu-i nici faptul că turcii i-au înfrînt pe greci. Iorga vorbea despre "fanaticul albanez, Mustapha Kemal și considera cu tristețe înfrîngerea grecilor drept "ultimul capitol al lui Xerxes". Părerea lui era că instituirea unei Grecii pe două continente era imposibilă, indiferent de faptul că aceasta constituia sau nu un element benefic pentru civilizație. A fost îngrozit de dezrădăcinarea populației grecești din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Averescu. Rezultatele au fost dezastruoase nu numai pentru liberali, ci și pentru Iorga și Averescu. Maniu a obținut aproape 80% din voturi. Aceste rezultate reprezentau pentru Iorga "abstracția ideologică tenace a alegerilor libere"211. Era firesc, întrucît alegerile însemnau o înfrîngere pentru sămănătorism și o victorie pentru democrația țărănească susținută de Maniu și Mihalache. Maniu și-a format guvernul la 9 noiembrie 1928. Și-a început guvernarea cu o declarație caracteristică: "Primul nostru țel va fi să conferim principiilor Constituției sensul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Militară de la Potsdam, unde acesta scosese la licitație superbele obiecte de artă populară românească pe care Regina Maria i le trimisese ca să le ofere în dar camarazilor săi de arme. Plus scandaloasa legătură cu Zizi Lambrino în timpul lunilor tragice ale înfrîngerii românilor din timpul războiului. Au existat acuzații de corupție în care era implicat Carol și înainte de exilarea lui. Firește, moara bîrfelor de la București nu era întotdeauna demnă de încredere. Dar am văzut care erau opiniile părinților lui. Pe lîngă înșelăciune
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și după ce a întîmpinat o rezistență îndîrjită l-a învins pe Decebal și i-a supus poporul. Mărturia acestui triumf poate fi văzută pe Columna lui Traian din Forumul de la Roma. Dar nu era vorba nici de triumf, nici de înfrîngere, ci mai curînd de nașterea în dureri a unei noi națiuni 197. Tezele și antitezele au dus la o sinteză. Îndepărtata provincie a Imperiului Roman (Dacia), care se întindea pînă la Marea Neagră (unde Ovidiu și mulți alții au fost trimiși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea nefericite vor servi drept ultima picătură a ultimilor ani ai vieții lui Iorga, în timpul cărora nazismul va merge din triumf în triumf, călcînd lumea în picioare. Dar el își va păstra credința în victoria finală a Occidentului și în înfrîngerea nazismului 1. Va pieri luptînd. Tragedia a constat în faptul că și-a dat sfîrșitul în momentul în care puterea nazistă atinsese apogeul. Anul 1937 a fost cel în care Pactul de la Versailles începea să se clatine. Mulți români urmăreau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trăsături ale personalității lui Iorga asigurau faptul că, o dată ce făcea parte din mașina operativă a Dictaturii Regale, să nu se poată retrage decît atunci cînd mașina aceasta avea să înceteze a mai funcționa. Iorga era nevoit deci să suporte consecințele înfrîngerii, care aveau întîmplător să includă nu numai pierderea poziției sale și a venitului său de universitar, ci și anihilarea sa ca persoană fizică. Toate acestea nu s-au datorat altui fapt decît rolului jucat de Iorga în condamnarea lui Codreanu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apelul făcut la radio de un alt istoric-politician naționalist îi dădea o replică lui Iorga ca un ecou, ca într-un dialog: Șefii care se află de mulți ani în fruntea armatei franceze au format un guvern. Guvernul acesta, constatînd înfrîngerea armatelor noastre, a intrat în legătură cu inamicul pentru a pune capăt luptei... Dar a fost oare spus ultimul cuvînt? Speranța trebuie oare să dispară? Este oare înfrîngerea definitivă? Nu!... Orice s-ar întîmpla, flacăra rezistenței franceze nu trebuie să se stingă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mulți ani în fruntea armatei franceze au format un guvern. Guvernul acesta, constatînd înfrîngerea armatelor noastre, a intrat în legătură cu inamicul pentru a pune capăt luptei... Dar a fost oare spus ultimul cuvînt? Speranța trebuie oare să dispară? Este oare înfrîngerea definitivă? Nu!... Orice s-ar întîmpla, flacăra rezistenței franceze nu trebuie să se stingă și nu se va stinge!... Franța a pierdut bătălia, dar Franța nu a pierdut războiul! Guvernanții de circumstanță au putut capitula, cedînd panicii, uitînd de onoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un avion militar?" Iorga nu știa, astfel că manevra vicleanului rege a reușit, Iorga cufundîndu-se într-o tăcere stînjenită. Iorga voia însă să se opună rușilor. Atunci cînd regele și ceilalți i-au spus că acest lucru va duce la înfrîngere și la ocuparea țării de către ruși, înarmat cu profunda lui credință în naționalismul cultural, Iorga le-a răspuns: "Sub stăpînirea rușilor vom rămîne cel puțin uniți!" Atitudinea aceasta era însă pe linia spiritului credințelor secolului al XIX-lea. Iorga nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se explică faptul că În numai 25 de ani ea reușea din nou să domine Europa? În realitate, cum Germania nu și-a achitat datoriile de război după 1919, prețul victoriei pentru Aliați a fost mai mare decât cel al Înfrângerii pentru Germania; ea a ieșit din război relativ mai puternică decât În 1913. „Problema germană” apărută În Europa prin ascensiunea Prusiei cu o generație În urmă a rămas nerezolvată. țărișoarele apărute În 1918 prin prăbușirea vechilor imperii erau sărace, instabile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după 1945. Cele două excepții de la regulă (Uniunea Sovietică și, parțial, Marea Britanie) erau, În propriii ochi, doar pe jumătate europene și, oricum, la sfârșitul perioadei evocate aici, erau ele Însele mult diminuate. Mai tot restul Europei continentale fusese umilită de Înfrângere și ocupație. Nu reușise să se elibereze de fascism prin forțe proprii și nu era capabilă să țină comunismul la distanță fără ajutor din exterior. Europa postbelică a fost eliberată - sau securizată - de străini. Europenii și-au luat din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
maltratare În lagărele germane: Între 1941 și 1945 au murit mai mulți ruși În prizonierat decât În tot primul război mondial. Dintre cei 750.000 de soldați sovietici capturați la căderea Kievului În septembrie 1941, numai 22.000 au apucat Înfrângerea Germaniei. La rândul lor, sovieticii au luat 3,5 milioane de prizonieri, În majoritate nemți, austrieci, români și maghiari; după război, majoritatea s-au Întors acasă. Nu e surprinzător, așadar, că Europa postbelică, mai ales În partea centrală și de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
guvern, În anumite circumstanțe, dar impardonabile, injuste și pasibile de pedeapsa cu moartea dacă autorii erau membrii altui guvern, În alte circumstanțe”. Prezența sovietică la Nürnberg era prețul plătit pentru alianța militară și pentru rolul crucial al Armatei Roșii În Înfrângerea lui Hitler. Cel de-al doilea neajuns era inerent procesului judiciar, prin Însăși natura sa. Tocmai pentru că vina individuală a liderilor naziști, În frunte cu Hitler, era atât de clară și de indiscutabilă, mulți germani s-au simțit Îndreptățiți să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Nürnberg au luat parte judecători și avocați sovietici, În Est, denazificarea a Însemnat mai ales pedepsirea colectivă a naziștilor și eliminarea nazismului din toate sferele existenței. Conducerea comunistă locală știa prea bine ce se Întâmplase. La numai șase săptămâni după Înfrângerea țării sale, Walter Ulbricht, viitor lider al Republicii Democrate Germane, afirma la Berlin În fața reprezentanților Partidului Comunist German: „Tragedia poporului german e că s-a supus unei bande criminale... Clasa muncitoare și populația producătoare din Germania au picat testul istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]