8,879 matches
-
care va aduce fără Îndoială o oarecare proprietate ședințelor (Ă). Discuții vagi, generale, tendințe la filosofări, lipsa unor referiri la creația curentă, la faptele, evenimentele, problemele acute, esențiale ale literaturii; pe de altă parte tendințe la discutarea chestiunilor mărunt materiale, Îngust practice - iată o parte din aceste aspecte. Mai grav decât atâta, uneori participările la cuvânt - dealtfel foarte anemice și puține - făceau să se manifeste atitudini confuze, Împăciuitoriste, făceau să se nege În fond prezența poziției de clasă, a dușmanului de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
era oare o datorie patriotică de a organiza o susținută campanie de popularizare a acestei cărți care conține În paginile ei un episod pentru lupta de colectivizare a țărănimii sovietice? Dar recenzenții noștri sunt atât de puternic dominați de spiritul Îngust de castă al criticii burgheze, Încât nu se gândesc să lege activitatea lor literară de marile probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sale, Îndeosebi comisia de critică, au sarcini foarte Însemnate. În spiritul În care s-au instituit premiile Academiei RPR și s-au Înființat diferite concursuri, trebuie stimulată emulația sănătoasă Între scriitori și Între artiști, trebuie stârpit spiritul nefast de cerc Îngust care mai dăinuie pe alocuri, trebuie Întărit simțul de răspundere personală și colctivâ pentru construirea unei noi arte și literaturi”. * Aniversărilor pomenite În articolul lui M. Beniuc: centenarul nașterii lui Mihai Eminescu și A. Toma la 75 de ani, li
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
luat În discuție nuvela Ana Roșculeț. Încă În numărul din noiembrie 1949 al Vieții românești, prin recenzia semnată de Horia Stancu, se remarca apariția nuvelei. Arătând că În ceea ce privește construcția, nuvela «poate fi discutată», că «se poate obiecta că realitatea este Îngustă, sărăcită», că din când În cândă «scriitorul a trecut peste ceea ce este tipic, esențial». (Ă). Recenzia apărută sub semnătura lui J. Popper În Flacăra reia problema Anei Roșculeț: În loc să-și aleagă un personaj tipic, scriitorul a descris un caz de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mascaradă era faptul că toată această Înscenare, acest joc infam și cinic prin străveziul culiselor, nu trebuiau nici văzute, nici gândite ci crezute orbește. Desigur, orice dogmă a urmat această cale care, viața a dovedit că, cu cât era mai Îngustă cu atât prolifera ascuns, În subsidiar, pe căi laterale; se-nțelege, În timp. Hazul este că, În cazul mascaradei literare din 1948 Încoace - pe care o cercetez cu răbdarea ajunsă demult la limită și numai neaflarea răspunsului la Întrebări „până
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să arate cum poezia lui Ion Caraion despre Canalul Dunăre-Marea Neagră și altele asemenea ei, nu au nimic de a face cu cauza clasei muncitoare, cu arta realismului socialist. Există Încă, În parte, o tendință a criticilor spre interpretarea mecanică, Îngustă a sarcinilor trasate de partid. De cele mai multe ori, critica literară se mărginește a fi comentatoarea și informatoarea asupra operei literare. Critica noastră, deci, ieșind din acel cadru birocratic pe care Îl manifestă uneori - și În care trebuie să vedem și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Veronica Porumbacu, lucrare care merita tocmai o deosebită atenție. Același birocratism critic aduce și incapacitatea de a semnaliza scriitorului adevăratele defecte și Îl Împinge pe critic să facă recenzii sută la sută elogioase, când nu e cazul (fiindcă privind Îngust lucrurile, el nu vede decât neajunsuri formale, acolo unde sunt neajunsuri reale). Așa s-a Întâmplat cu cronica Închinată În Flacăra volumului Ninei Cassian (An viu o mie nouă sute șaptesprezece), cu partea a doua din Evoluția poeziei Ninei Cassian de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Din culegere lipsesc o serie de tineri poeți talentați, ale căror producțiuni sunt cel puțin la Înălțimea celor cuprinse În volum. Astfel sunt: Ștefan Iureș, Ilie Purcaru, Vitalie Tulnic, Costin Hâncu, Paul Anghel ș.a. (Ă). Această atitudine e rezultatul Înțelegerii Înguste, mecanice, a Încurajării tinerelor cadre de poeți. (Ă). Indicațiile staliniste cu privire la grija și dragostea cu care trebuie Îndrumată creșterea tineretului pe frontul literar, trebuie să ne călăuzească permanent. «Una din sarcinile noastre - spunea Stalin - constă În a sparge acest zid
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția marxist-leninistă despre lume, sub Îndrumarea partidului nostru, i-a determinat, În marea lor majoritate, să-și Întoarcă atenția de la «lumea Îngustă a impresiilor personale» - cum caracteriza Jdanov preocupările exclusive de propriul eu individual - spre lumea exterioară, spre viața bogată a poporului muncitor. (Ă). Pătrunderea spiritului de partid În poezie devine vizibilă, Înainte de toate, În Înnoirea și lărgirea neîncetată a conținutului ei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
portret al poetului de tip nou. (Ă). Din păcate, Între intenție și realizare s-a deschis o prăpastie. Și aceasta din pricina rămășițelor puternice ale individualismului din conștiința poetului. El a coborât și a restrâns toate aceste probleme la o problemă Îngust personală, la problema realelor sau numai Închipuitelor sale succese, uitând fie și adevărul elementar că un tip - În speță tipul poetului nou - nu se Încorporează niciodată pe deplin Într-un ins concret ci În categoria Întreagă din care aceasta face
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de spațiu îngust. Imaginea este asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile înconjurătoare. Mai precis, în momentul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost construite următoarele tipuri de clădiri private: „1. locuințe cu specific meșteșugăresc și comercial - case de tip târg, erau case de tip parter, cu dezvoltare în adâncime, cu o cameră la stradă și 2-3 în continuare, urmate de o curte îngustă, cu acoperiș în dou) ape și câteva atenanse mici (anexe); mai târziu au apărut ca o variantă mai evoluată, casele comerciale cu etaj sau chiar cu mai multe intrări; 2. casele de tip rural - predominante în cartierele mărginașe, dar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici, înguste, asemănătoare unor poteci, ce asigurau comunicația cu arterele mai importante). Pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ipostazele, în care harta rutieră a orașului este surprinsă de sursele literare și arhivistice, sunt de-a dreptul dramatice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din timpul vieții tatălui său, putînd evita astfel, pe durata unor domnii îndelungi, orice problemă de succesiune. În sfîrșit, ei au fost și prinți perseverenți care au căutat cu răbdare, cu succese cînd mai mari, cînd mai mici, să mențină îngustul domeniu pe care îl controlau direct și, pe cît posibil, să-l lărgească. Robert cel Pios reuși să pună mîna pe ducatul de Burgundia, dar trebui să-l cedeze repede unuia dintre fiii săi: acest ducat capețian de Burgundia va
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
treabă pe cît de periculoasă, pe atît de hazlie, pentru amîndoi, căci trebuie să spun, înainte de a continua, că „saula de maimuță“ era strîns fixată la ambele capete - de brîul lat de pînză al lui Queequeg și de cureaua mea îngustă de piele, astfel încît eram amîndoi legați unul de celălalt, la bine și la rău; dacă bietul Queequeg s-ar fi dus la fund pe veci, atunci atît obiceiul mării cît și onoarea mi-ar fi poruncit ca, în loc să tai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tavan e căptușită, mai bine zis tapisată cu o membrană albă, lucioasă ca satinul din care se fac rochiile de mireasă. Să ieșim însă afară acum și să privim această fatidică falcă de jos, care seamănă cu capacul lung și îngust al unei tabachere enorme, a cărui balama ar fi situată la un capăt, nu într-o parte. Dacă ridici acest capac pînă deasupra capului, scoțînd la iveală șirurile de dinți, ai senzația că te afli în fața unui teribil „portcullis“ - cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
seamănă cu acel mare sigiliu de aur, cu care împărații germani își pecetluiau decretele. Ea spune parcă: „Iată opera mea, făcută astăzi de mine, Dumnezeu“. Dar la mai toate făpturile și îndeosebi la om, fruntea e adesea doar o fîșie îngustă de pămînt alpin, la frontiera zăpezilor. Puține frunți reușesc, ca aceea a lui Shakespeare sau aceea a lui Melanchton, să se înalțe și să coboare în asemenea măsură, încît ochii să pară niște lacuri de munte limpezi și eterne, deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fața nu mi-o vei vedea, pare să spună balena. Eu, însă, nu pot vedea nici măcar părțile din dos în întregime; și, orice-ar pretinde ea în legătură cu fața, repet că nu are o față. Capitolul LXXXVI INVINCIBILA ARMADA Lunga și îngusta peninsulă Malacca, ce se întinde spre sud-vest de pămînturile Birmaniei, constituie cel mai meridional punct al Asiei. Această peninsulă e continuată de lungile insule Sumatra, lava, Bali și Timor, care, împreună cu multe altele, alcătuiesc un dig imens sau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Orientului. Acest meterez e străpuns de mai multe trecători, pentru uzul, corăbiilor și al balenelor; printre ele se disting strîmtorile Sund și Malacca. îndeosebi prin strîmtorile Sund, corăbiile ce vin din apus spre China, ies în Marea Chinei. Această strîmtoare îngustă desparte Sumatra de lava; situată la mijlocul lungului meterez de insule, strîmtoarea, sprijinită de promontoriul acela verde și semeț, cunoscut de marinari sub numele de Capul Iavei, seamănă oarecum cu poarta centrală de acces a vreunei împărății întinse și fortificate; și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înțeapă-l, lovește-l! în picioare, rămîi în picioare! Hai, oameni buni, trageți vîrtos, nu vă mai uitați la spinările lor, zgîriați-le și treceți mai departe! Ambarcațiunea era prinsă acum între două matahale negre, despărțite de o strîmtoare lungă și îngustă ca aceea a Dardanelelor. Dar, printr-un efort deznădăjduit, am izbutit să ieșim la larg în cele din urmă, apoi am înaintat cu repeziciune, căutînd din ochi o altă ieșire. După multe alte asemenea manevre periculoase, am răzbit la un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
printr-o mișcare ce-i vădea inteligența perfidă. Toate scîndurile și crivacele ambarcațiunii vibrară o clipă, în timp ce balena, culcată pieziș pe spate, aidoma unui rechin care mușcă, îi apuca încet și sigur prova între fălcile-i desfăcute, falca de jos, îngustă și lungă, descriind un cerc în văzduh. Unul din colții monstrului se agăță însă într-un strapazan. Albeața vineție, de mărgăritar, a interiorului acestei fălci era acum la vreo șase degete de capul lui Ahab și se înălța mult deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
manevrată în așa fel, încît flotorul de lemn să ajungă pe celălalt versant al balenei moarte: aceasta fiind acum încinsă c-un fel de brîu, se aruncă lanțul, care, lunecînd în lungul cadavrului, poate fi legat în jurul părții celei mai înguste a cozii, în punctul unde se întîlnesc cele două limbi ale ei în.a.). Oraș în statul Virginia îS.U.A.). Mînăstire dintr-un orășel scoțian, unde sînt îngropați mulți regi ai Scoției. „Sapa de balenă“, făurită din cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din cel mai bun oțel, e mare cam cît mîna desfăcută a unui om; forma ei seamănă cu aceea a uneltei de grădinărit care i-a dat numele; doar marginile îi sunt perfect plate, cea de sus fiind considerabil mai îngustă decît cea de jos. Arma, asta e ținută întotdeauna cît mai tăioasă, iar cînd e întrebuințată e ascuțită întocmai ca un brici E fixată pe un băț lung de 20-30 de picioare, ce-i servește drept coadă în.a.). Louis
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
3.1.1. - clădiri ușoare cu structură metalică 16-24 1.3.2. Infrastructură pentru transport feroviar cu: 1.3.2.1. - ecartament normal și larg. 40-60 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.2.2. - ecartament normal pentru metrou. 32-48 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.2.3. - ecartament îngust, inclusiv forestier. 28-42 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.2.4. - ecartament îngust minier. 12-18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.3. Infrastructură și stații de tramvaie. 24-36 ──────────────────────────────���──────────────────────────────────────────────── 1.3.4. Rețele electrice de contact pentru tracțiune electrică: ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.4.1. - pentru linii de cale ferată. 24-36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
1.3.2. Infrastructură pentru transport feroviar cu: 1.3.2.1. - ecartament normal și larg. 40-60 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.2.2. - ecartament normal pentru metrou. 32-48 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.2.3. - ecartament îngust, inclusiv forestier. 28-42 ──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.2.4. - ecartament îngust minier. 12-18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.3. Infrastructură și stații de tramvaie. 24-36 ──────────────────────────────���──────────────────────────────────────────────── 1.3.4. Rețele electrice de contact pentru tracțiune electrică: ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.3.4.1. - pentru linii de cale ferată. 24-36 ──────────────────────────────────────────────────────���────────────── 1.3.4.2. - pentru linii de tramvaie și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]