17,588 matches
-
Zuckerman (1964), teoria ajustării stimulilor, "a căutării de senzații", Jessor și Jessor (1977) explică nevoia implicării adolescenților în comportamente de risc ca pe o dorință de a obține plăcere, distracție. Cercetările au arătat că,odată implicați în comportamente de risc, adolescenții vor căuta să repete aceste experiențe. (Jessor, R., Danovan, J. E., Costa, M. F., 1994, pp. 99-155). În seriile de studii longitudinale Jessor și Jessor (1977) demonstrează că abuzul de substanțe, delincvența juvenilă, comportamentele agresive și toate tipurile de comportamente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ca și evenimentele ce apar în cadrul fiecăruia, iar impactul interacțiunilor afectează atât individul, cât și sistemul ca întreg. Conform teoriilor lui Dishion și colab. (1999, pp. 755-764) modelul ecologic este cel mai potrivit în înțelegerea apariției comportamentelor de risc la adolescenți și poate servi ca ghid pentru alcătuirea programelor de prevenire specifice fiecărui stadiu de dezvoltare. Una dintre implicațiile modelului ecologic este că un program de prevenire (menit să aibă rezultate efective în reducerea factorilor de risc), trebuie să acorde atenție
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cunoștințele sale în legătură cu starea de sănătate. Modelul autocontrolului (Santacreu și colab., 1992), elaborat pentru explicarea inițierii și menținerii consumului de droguri, are la bază autocontrolul și pornește de la modelul bio- psiho- social. Autorii consideră că geneza problemei pornește de la încercarea adolescentului de a obține surse alternative de întărire la cele pe care le are deja, sau i se oferă în mod concret. Scopul acestui demers este de a câștiga independență și de a obține anumite capacități de control prin căutarea unei
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
infracțiuni contra persoanei. Instinctul combatitiv constă în mobilizarea energiilor proprii atunci când apar piedici în atingerea satisfacerii trebuințelor. Acestui instinct este asociat cu furia și poate determina infracțiuni cu grad mărit de violență. Dorința de a fi remarcat (în special la adolescenți), de aserțiune de sine prin impunerea în fața altor persoane, de a conduce pe alții sunt dorințe asociate cu stări emotive specifice - invidie, vanitate, ambiție, furie, de la care se ajunge la conflicte, infracțiuni. Instinctul achizitiv constă în adunarea de bunuri, valori
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mici, case sărace și experimentarea perioadelor îndelungate de șomaj; * criminalitatea familială, inclusiv părinți condamnați sau frați delincvenți; * educația nesatisfăcătoare, părinți fie autoritari, fie prea permisivi; * eșecul școlar. În perioada adolescenței tinerii simt cel mai acut nevoia apartenenței la un grup. Adolescenții pun mare preț pe legăturile de prietenie pe care le stabilesc. Pe un fond de nesiguranță, în care tânărul oscilează între obediență și revoltă, între independență și imitație, anticonformism și lipsă de originalitate, va adopta regulile grupului pentru că aceasta este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o primește (în familie și mai ales în școală) și că majoritatea delincvenților minori provin din familii dezorganizate. 4.1.6. Influența mass-media și delincvența juvenilă Influențarea modului de viață de catre mass-media, poate avea și efecte nocive, în special asupra adolescenților, aflați într-o continuă căutare de sine. Pericolul emisiunilor cu scene violente nu crează agresivitatea dar contribuie la transformarea ei în violență, acolo unde ea există deja. Au impact delicvențional și filmele, emisiunile prin care se promovează un stil de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Lynskey, 2001). Cercetările au demonstrat existența unui număr mare de factori de risc în ceea ce privește abuzul de droguri. Factorii de risc pot fi corelați cu aspecte personale, familiale sau școlare. De exemplu, teoria bio-psiho-socială asupra abuzului de substanțe susține faptul că adolescenții recurg la consumul de alcool și alte droguri pentru a face față problemelor curente. Factorii de risc asociați contextului familial sunt: mediu familial nociv, în special când părinții sunt consumatori abuzivi de substanțe, conflicte în cadrul familiei și lipsa unei relații
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
când grupul țintă îl reprezintă tinerii, oferă o alternativă viabilă pentru promovarea și menținerea unui stil de viață fără consum de substanțe (OMS, 2002, p. 22). Cercetările evidențiază că există o multitudine de factori de risc ce pot crește șansele adolescenților de a dezvolta comportamente dăunătoare precum și, o multitudine de factori - protectivi - cu rolul de a preveni comportamente precum consumul de substanțe. Hawkins, J.D., Catalano R.F. și Miller, J.Y. (1992, pp. 64-105) identifică între factorii de risc, specifici adolescenților, determinanți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
șansele adolescenților de a dezvolta comportamente dăunătoare precum și, o multitudine de factori - protectivi - cu rolul de a preveni comportamente precum consumul de substanțe. Hawkins, J.D., Catalano R.F. și Miller, J.Y. (1992, pp. 64-105) identifică între factorii de risc, specifici adolescenților, determinanți ai consumului de alcool, tutun, droguri, factori contextuali (în strânsă legătură cu structura societății și cu cultura acesteia), factori individuali și factori interpersonali. Cu cât numărul factorilor de risc este mai mare cu atât riscul debutului, menținerii sau întăririi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
resurse individuale precum dorința de a munci și resurse din mediul înconjurător precum școala, resurse financiare, persoane suport (ESCAP 2000). Jessor, R. (1998). a dezvoltat un model conceptual interdependent al factorilor de risc și al celor de protecție specific pentru adolescenți și care include: factori biologici și genetici, factori de mediu, personalitatea și comportamentul. Factorii de risc includ: istoricul familiei legat de consumul de substanțe, sărăcia, modele de comportament deviant, accesul scăzut la resurse de viață și slaba implicare a școlii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportament deviant, accesul scăzut la resurse de viață și slaba implicare a școlii. Factorii protectivi includ: un nivel crescut de inteligență, prestigiul școlii, modele de comportament adecvat, și implicarea în organizații religioase. Interrelaționarea acestor factori influențează stilul de viață al adolescenților în toate componentele sale: probleme comportamentale, probleme legate de implicarea în viața școlară, probleme legate de starea de sănătate, iar aceste comportamente pot afecta însăși viața individului. De exemplu comportamente de risc precum: consumul de substanțe, alimentația nesănătoasă, lipsa de la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de prieteni despre comportament) și sistemul comportamental ce poate cuprinde atât comportamente ilicite precum consumul de substanțe cât și comportamente convenționale precum implicarea în activități religioase. Legăturile dintre aceste variabile vor determina tipul de comportament ce va fi adoptat de către adolescenți. Bernard (1991) propune un model care se axează pe factorii protectivi și care ajută tânărul să dezvolte "reziliența" în a rezista tentației de a consuma substanțe. Reziliența este capacitatea de a pune în balanță factorii de risc și factorii protectivi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
experiențele de viață au un rol mai important în dezvoltarea comportamentelor adictive decât factorii genetici. Determinante sunt suportul și grija din partea familiei, calitatea relațiilor cu școala, abilitățile și competențele sociale, precum controlul sentimentelor și stabilirea scopurilor. Mai mult decât atât, adolescenții care au credințe morale și religioase solide și care nu se lasă influențați de prietenii lor (implicați în comportamente deviante), nu vor dezvolta comportamente deviante; * la nivelul grupului de prieteni, alegerea grupului de prieteni și natura relațiilor stabilite în cadrul și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prietenii lor (implicați în comportamente deviante), nu vor dezvolta comportamente deviante; * la nivelul grupului de prieteni, alegerea grupului de prieteni și natura relațiilor stabilite în cadrul și cu acest grup, sunt determinante. Diferența apare din natura grupului la care se asociază adolescentul - grupuri ce adoptă și promovează un stil de viață pro-normativ sau grupuri ce adoptă sau promovează un stil de viață deviant; * la nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării relațiilor din familie, comunicarea și disciplina, structura strategiilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nivel familial, factorii includ: istoricul familial de consum, eficacitatea gestionării relațiilor din familie, comunicarea și disciplina, structura strategiilor de coping, gradul de atașament dintre copii și părinți, natura regulilor și a expectanțelor din partea părinților precum și calitatea relațiilor în cadrul familiei extinse. Adolescenții care provin din familii ce promovează un sistem de valori și norme morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
morale și a căror structură este una autoritar- suportivă sunt mai puțin predispuși să dezvolte comportamente deviante; * la nivel societal și comunitar, factorii includ existența unui sistem de atitudini și norme care incriminează comportamentele deviante; * la nivelul relațiilor cu școala adolescenții care au relații pozitive cu profesorii, frecventează școala cu regularitate, au rezultate școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante (Global Youth Network, 2002; NIDA, 1997) O altă țintă a programelor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihice sau emoționale fără a folosi medicamente sau terapia de substituție), abordarea farmacologică, abordarea psihologică, comunitățile terapeutice și modalitățile tradiționale de vindecare. Tratamentul este urmat de etapa de integrare socială și de monitorizare în scopul prevenirii recăderii. În ceea ce privește grupul de adolescenți, tratamentul trebuie să țină seama de particularitățile dezvoltării acestora precum și de particularitățile mediului în care trăiește având în vedere posibilitatea existenței unor afecțiuni psihiatrice, a stării de sănătate, a deficitului de învățare și a problemelor familiale (Swadi, 2000). Tratamentul poate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consumului, în care intervenția să fie dificil de realizat. 4.3.1. Modalități de intervenție în funcție de stadiul consumului Plecând de la teoria schimbării, Swadi, H.(2000, pp. 201-210) identifică modalități de tratament specifice fiecărei etape de consum. În faza de tratment, adolescenții trebuie abordați în altă manieră decât adulții deoarece etapa de dezvoltare pe care o traversează aceștia este una puternic influențată de grupurile de prieteni, colegi și au un sistem diferit de credințe și valori. Tratamentul trebuie să aibă în vedere
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
abordați în altă manieră decât adulții deoarece etapa de dezvoltare pe care o traversează aceștia este una puternic influențată de grupurile de prieteni, colegi și au un sistem diferit de credințe și valori. Tratamentul trebuie să aibă în vedere experiența adolescenților - dezvoltarea cognitivă, emoțională, fizică și socială precum și motivele ce i-au determinat să consume droguri. (Winters, K., 1999 http://www.tresearch.org/ resources/specials/2005Jan AdolescentTx.pdf). Figura 10: Corelația între stadiile consumului, comportamentul consumatorului și persoanele implicate în tratament Stadiul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
perioade de recădere astfel încât revine la unul dintre stadiile anterioare. Pregătește individul pentru situațiile în care apare recăderea. Îl ajută să depășească aceste etape și să găsească noi modalități de acțiune. Sursa: adaptare după Swadi, H. (2000, pp. 201-210) Tratamentul adolescenților, consumatori de droguri, necesită acordarea unei importanțe majore experienței individuale și a modului în care aceasta afectează natura și severitatea consumului de substanțe. Analiza nevoilor speciale ale adolescenților este esențială în încercarea de a înțelege de ce tinerii consumă droguri și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
modalități de acțiune. Sursa: adaptare după Swadi, H. (2000, pp. 201-210) Tratamentul adolescenților, consumatori de droguri, necesită acordarea unei importanțe majore experienței individuale și a modului în care aceasta afectează natura și severitatea consumului de substanțe. Analiza nevoilor speciale ale adolescenților este esențială în încercarea de a înțelege de ce tinerii consumă droguri și cum anume își construiesc o identitate a consumatorului. Eficacitatea intervenției va depinde de corelarea tuturor factorilor implicați în consum. Caracteristicile unice, specifice ale adolescenților consumatori sau dependenți de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
nevoilor tinerilor este esențială în procesul de recuperare. Stabilirea priorităților în abordarea terapeutică este esențială. Astfel, abstinența poate fi un scop nerealist în schimb reducerea consumului, minimizarea efectelor produse de consum pot fi obiective realizabile. Serviciile trebuie să fie specifice adolescenților și să fie bazate pe o abordare holistică care să includă: evaluare, managementul de caz, consiliere individuală, grupuri de suport, formarea abilităților, educație, terapia familiei, asistență în construirea carierei, stabilirea legăturilor cu grupuri, instituții care pot oferi suport. Interacțiunea efectivă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și a comunității și sprijinirea acestora pentru a înțelege ce presupune tratamentul și care este rolul lor în recuperarea tinerilor consumatori de substanțe. Odată început procesul de tratament, terapeutul și persoanele de sprijin trebuie să parcurgă următoarle etape: * Orientarea - clarifică adolescentului ce presupune tratamentul, rolul său în acest proces și care sunt așteptările de la acest program. * Stabilirea programului zilnic (în cazul în care tinerii sunt asistați în centre specializate - fie cu program de zi fie semi-permanent sau permanent) implicarea tânărului în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se amână. Un adevăr psihologic fundamental este că plăcerea imediată va avea o influență mult mai puternică asupra comportamentului decât durerea ulterioară și incertă. (Griffith, E, 2006, p. 175) În 2003, Treatment Episodic Data Set (TEDS) descoperă că 21% dintre adolescenții dependenți de droguri prezentau o tulburare psihică (Shane, D., Degenhardt, L., Mattick, R., 2007, p. 136), relația între consumul de marijuana și schizofrenie, fiind demonstrată de studii (Reuter, P., 2009, p. 511). Cazul persoanele cu dublu diagnostic (tulburări mentale și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care acționează ca niște "învățători" pentru când, cât de mult, unde și cum este consumat un drog (Sussman, S.A., 2008, p. 209). Comportamentul tânărului este în cea mai mare parte reglat pe procese cognitive de acest tip. De exemplu, un adolescent va învăța că e acceptabil, ba chiar indicat să consume droguri în weekend sau la petreceri, și va adopta acest comportament. Gândirea intuitivă, care este rapidă și influențată de emoții, primează în defavoarea gândirii analitice. Riscurile ce vor surveni în viitor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]