11,054 matches
-
de la preluarea mandatului de către G. W. Bush au avut loc atentatele 941 din 11 septembrie 2001 de la New York și Washington, eveniment care își va pune amprenta asupra doctrinei de securitate americană. Din acel moment, lupta 942 contra terorismului va domina agenda politică a președintelui Bush și se va reflecta totodată și în modul în care va încerca să relanseze procesul de pace din Orientul Mijlociu. După căderea Zidului de la Berlin numeroși comentatori au considerat ascensiunea Chinei ca fiind următoarea marea problemă care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au considerat ascensiunea Chinei ca fiind următoarea marea problemă care va constitui o provocare pentru viitoarea arhitectură geopolitică a SUA; cu toate acestea, atacurile din 11 septembrie 2001 au pus în umbră Asia de Est, Orientul Mijlociu devenind punctul prioritar pe agenda strategiei americane. Democratizarea și dezvoltarea economică a acestei regiuni a devenit din acel moment pentru americani (dar și pentru europeni) un mijloc (incert ce-i drept) de a eradica terorismul de tip Al Qaeda. În acest context, conceptul de "transformare
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
față de cea promovată de SUA.977 Cu toate acestea, fără a exclude demersurile individuale ale membrilor ei componenți, forță politică a Cvartetului rezidă din acțiunea sinergica integrată unui plan comun de acțiune, membrii acestuia întâlnindu-se regulat, pe baza unei agende comune riguros prestabilite, pentru a-și coordona efortul diplomatic în vederea aplanării conflictului generalizat în Orientului Mijlociu. Coincidență sau nu, prima sesiune a Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, reunit în aceasta noua formulă diplomatică, s-a desfășurat la Madrid (la 10 aprilie 2002
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
PESC privind instituirea Misiunii de Poliție a Uniunii Europene în Afganistan (EUPOL AFGANISTAN), Bruxelles 11 noiembrie 2009, http://register.consilium.europa.eu/ pdf/ro/09/st15/st15116.ro09.pdf. Ajutor umanitar, http://euro pa.eu/pol/hum/index ro.htm. An Agenda for Peace. Preventive Diplomacy, Peace-making and Peace-keeping, United Nations, 1992, http://www.un.org/docs/SG/agpeace.html. Annex 3 European Council Declaration on the Middle East/Presidency Conclusions of the Brussels European Council (11 and 12 December 2008), Council
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Hamre, The Center for Strategic and Internațional Studies (CSIS), 2000. Bușe, Dorel, "Politica externă a Uniunii Europene", Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", 2006. Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Cleary, Joe, Literature, Partition and the Nation-State. Culture and Conflict în Ireland, Israel and Palestine, Cambridge University Press, 2002, United Kingdom, 2002. Coțofana, Alexandra, Genocidul din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
136625. "Lieberman nu crede într-un acord de pace cu palestinienii înainte de "cel puțin un deceniu"", Agerpres.ro, 5 ianuarie 2011, http://www.agerpres.ro/media/în dex.php/ internațional/item/45312-Lieberman-nu-crede-intrun-acord-de-pace-cu-palestinienii-inainte-de-cel-putin-un-deceniu.html. "Lumea fuge din Libia: Gaddafi râde tot!", Agenda.ro, 24 februarie 2011, http://www.agenda. ro/ news/news/39499/lumea-fuge-din-libia-gaddafi-rade-tot. html. Mitan, Mădălina, "A cucerit Obama lumea arabă?", în Ziare.com, 6 iunie 2009, http://www.ziare.com/internațional/al-qaida/a-cucerit-obama-lumea-araba-7766 05. Mitan, Mădălina, "Premierul Israelului: Ierusalimul este
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de pace cu palestinienii înainte de "cel puțin un deceniu"", Agerpres.ro, 5 ianuarie 2011, http://www.agerpres.ro/media/în dex.php/ internațional/item/45312-Lieberman-nu-crede-intrun-acord-de-pace-cu-palestinienii-inainte-de-cel-putin-un-deceniu.html. "Lumea fuge din Libia: Gaddafi râde tot!", Agenda.ro, 24 februarie 2011, http://www.agenda. ro/ news/news/39499/lumea-fuge-din-libia-gaddafi-rade-tot. html. Mitan, Mădălina, "A cucerit Obama lumea arabă?", în Ziare.com, 6 iunie 2009, http://www.ziare.com/internațional/al-qaida/a-cucerit-obama-lumea-araba-7766 05. Mitan, Mădălina, "Premierul Israelului: Ierusalimul este al nostru", în Ziare.com, 13.12
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diplomacy", în People's Daily Online, June 10, 2009, http://english 1.peopledaily. com.cn/90001/90780/91343/6675776.html. Accesat: 14 octombrie 2009. 59 Cf. Joseph Nye, apud. Anna Tiedeman, op. cît., p. 13. 60 Cf. United Nations, Ăn Agenda for Peace. Preventive Diplomacy, Peace-making and Peace-keeping, 1992, http://www.un.org/docs/SG/agpeace.html, "Peace-making is action to bring hostile parties to agreement, essentially through such peaceful means aș those foreseen în Chapter VI of the Charter of
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
națională la început de secol XXI, Centrul de Studii Strategice de Securitate, 2001, p. 17. 86 Ibidem. 87 Alături de alți teoreticieni. 88 Cf. Stephen Walt, apud. Dan Dungaciu, op. cît., p. 11. 89 Buzan Barry, Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chișinău, 2000, p. 31. 90 Sau securitatea mediului. 91 Buzan Barry, op. cît., p. 31. 92 Ibidem. 93 Dumitru-Cătălin Rogojanu, op. cît., p. 120. 94 Pentru detalii a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
2011, liderul libian Muammar Gaddafi a ordonat aviației militare să-i bombardeze pe cei care manifestează împotriva regimului, iar conductele de petrol din estul țării să fie dinamitate. Pentru detalii a se vedea "Lumea fuge din Libia: Gaddafi râde tot!", Agenda.ro, 24 februarie 2011, http://www.agenda.ro/news/news/ 39499/lumea-fuge-din-libia-gaddafi-rade-tot.html. Accesat: 24 februarie 2011. 217 A se vedea Shai Feldman, Abdullah Toukan, op. cît., "Chapter 3: Arab Național Security Issues: Perceptions and Politicies", p. 38. 218 Ibidem
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
aviației militare să-i bombardeze pe cei care manifestează împotriva regimului, iar conductele de petrol din estul țării să fie dinamitate. Pentru detalii a se vedea "Lumea fuge din Libia: Gaddafi râde tot!", Agenda.ro, 24 februarie 2011, http://www.agenda.ro/news/news/ 39499/lumea-fuge-din-libia-gaddafi-rade-tot.html. Accesat: 24 februarie 2011. 217 A se vedea Shai Feldman, Abdullah Toukan, op. cît., "Chapter 3: Arab Național Security Issues: Perceptions and Politicies", p. 38. 218 Ibidem, pp. 40-42. 219 Vezi cazurile Egiptului, Siriei
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
sfârșit, așa cum o arată unele dintre observațiile ce urmează, câteva dintre aceste domenii au început într-adevăr să fie explorate, obținându-se rezultate importante care ne ajută să înțelegem istoria recentă a României. 2. Lordul Acton despre istoria modernă și agenda morală Doresc să încep cu câteva îndemnuri din remarcabilul discurs inaugural ținut în 1895 de Lordul Acton la Universitatea Cambridge, cu ocazia preluării Catedrei Regius de istorie modernă. Pe Acton îl putem considera foarte bine un mentor, deoarece alocuțiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele mai cumplite evenimente ale secolului XX cu mult înainte ca acestea să aibă loc. De aceea cred că, atunci când analizăm un program de cercetare a istoriei recente a României, este extrem de important să ne aplecăm în primul rând asupra agendei morale. Din păcate, preocuparea pentru chestiunile morale nu a fost o caracteristică definitorie a istoriei recente din România, unde „trădarea cărturarilor” a constituit o problemă timp de peste două secole. (De altfel, explicarea acestui fenomen se numără printre aspectele dificile ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
buna-credință bună-credință, fidelitatea fidelitate, încă de la început [...] moralitatea nu este trecătoare [...], să nu uităm că, în cazul în care coborâm standardul nostru în Istorie, nu-l vom putea menține nici în Biserică sau în Stat”. (550-552) Aceste afirmații constituie o agendă morală pentru studierea trecutului României. în plus față de unele linii directoare privind modul în care ar trebui să ne concepem activitatea, ele evidențiază o parte din puterea, responsabilitatea și importanța istoricului pentru societatea în care lucrează. Ceea ce credem despre profesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ajutor economic pentru acoperirea deficitului balanței de plăți externe a României pe 1957. Este însă foarte posibil ca, în alegerea datei exacte, vizita poloneză să fi jucat un rol important. De asemenea, faptul că partea română a mai pus pe agenda discuțiilor alte câteva probleme, unele chiar „delicate”, întărește impresia că a existat și o notă de oportunism în acest demers. Sovieticii au fost interesați însă în aceeași măsură, dacă nu chiar mai mult, de întâlnirea cu delegația română. Ceea ce dorea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
publicat de Marius Oprea `n Interval, nr. 11/2000, pp. 91, 93). Sorin Bucșan, „România `n păienjenișul serviciilor de spionaj hitleriste”, `n Pentru Patrie, nr. 1, ianuarie 1983, pp. 22-23; nr. 2, martie 1983, pp. 20-21; Ștefan M. Găbrian, „Din agenda unui comisar de siguranță” (1-3), Pentru Patrie, nr. 3, martie 1983, pp. 20-21; nr. 4, aprilie 1983, pp. 20-21; nr. 5, mai 1983, pp. 20-21. Mulțumim domnului Gabriel Catalan pentru acest material. `n cel din urmă articol, „povestea” era nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
on the Symbolic Representation, Design and Use of Past Environments, ed. Denis Cosgrove and Stephen Daniels, 277-312, Cambridge Studies in Historical Geography, 9, Cambridge University Press, 1988. Republicat în New Nature of Maps, 51-81; Idem, "Silences and Secrecy: The Hidden Agenda of Cartography in Early Modern Europe", Imago Mundi 40 (1988): 57-76. Republicat în New Nature of Maps, 83-107; Idem, "Deconstructing the Map", Cartographica 26, no. 2 (1989): 1-20. Republicat în New Nature of Maps, 149-68, și cu modificări în Writing
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de corigență sau repe tenție, în condițiile unui potențial intelectual performant. Subrealizarea școlară are numeroase efecte negative pe plan psihologic, acestea influențând negativ și realizarea supradotaților în profesii. Multipotențialitatea elevilor cu abilități înalte este un alt as pect care ocupă agenda consilierilor școlari, fiind vorba despre in divizi cu diverse talente și interese (de nivel ridicat) care ar putea reuși la un nivel înalt în multe domenii de activitate, problema apărând atunci când trebuie luată o decizie, evident realistă. Supradotarea populației feminine
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
mulți oameni politici europeni se pronunță, mai ales împotriva muncitorilor din România și Bulgaria. Se întâmplă asta din mai multe considerente. Este vorba despre campanii electorale și dorința de a capta atenția electoratului lor. Vor să arate că au pe agenda lor problemele pe care le provoacă, în mod punctual un ,,străin" sau altul. Apoi discutăm despre criza economică ce duce la o stare de concurență acerbă pe piața muncii în dezavantajul ,,localnicilor": presiuni asupra nivelului de salarizare și condiții de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cele mai bune proiecte ale organizației. Aș vrea să mai spun câteva lucruri legate de statele vecine. Nu voi menționa acum faptul că MAE se numără printre autorii principali ai ședințelor comune de guvern dintre România și Ungaria. Faptul că agenda politică a acestor întâlniri de guvern a fost pregătită aici spune foarte mult și despre felul în care au fost construite și despre succesul lor. Vă voi spune faptul că MAE, indiferent de cine se află la putere la Chișinău
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
au ca interes asigurarea unei vecinătăți stabile, democratice și prospere. România și-a stabilit drept priorități regionale regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina și statele Caucazului de Sud. Mai mult, considerăm că aceste teme sunt relevante pentru agenda europeană. Avem așteptări mari și suntem pregătiți pentru o implicare activă în procesul de definire a dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate. În același timp, România este un susținător puternic al continuării procesului de extindere a UE, la momentul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
europeană a provinciei, asigurarea securității regionale, a unei economii viabile, respectarea drepturilor omului și ale minorităților, precum și luarea în considerare a intereselor statelor implicate și ale statelor vecine. Privind la viitor în termeni strategici, doresc să menționez prioritatea noastră de pe agenda de politică externă, și anume regiunea Mării Negre. În viziunea României, această regiune trebuie să fie o zonă de stabilitate, securitate, prosperitate și democrație. Din aceste considerente, am lansat Forumul Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat ca un proces deschis, inclusiv și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
abordare consensuală a statelor membre. Doamnelor și domnilor, Trebuie să admitem că dezbaterea pe tema Politicii Europene de Vecinătate, a granițelor UE și a posibilității extinderii Uniunii se află în strânsă legătură cu unul dintre cele mai „fierbinți” subiecte de pe agenda europeană: Tratatul Constituțional și viitorul Europei. Concepte ca „oboseala extinderii” sau „capacitatea de absorbție” apar în zilele noastre destul de des în diverse dezbateri, la nivel european, dar și național. Consider totuși că ele au mai degrabă o conotație negativă, din moment ce
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
comune energetice și dorim să sprijinim negocierea unor parteneriate consolidate cu țări terțe, în special cu cele trei republici din Caucaz. Aceste acțiuni vor contribui la crearea unui mediu stabil și predictibil de tranzacționare a energiei. Dacă dorim realizarea unei agende energetice ambițioase, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru a lansa acestor țări o ofertă mai generoasă de cooperare, care nu trebuie să depășească ceea ce am oferit deja unor țări precum Ucraina sau Republica Moldova. Trebuie să ne sporim prezența în Asia Centrală
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
în domeniul operațiunilor de menținere a păcii. • Organizațiile guvernamentale și neguvernamentale trebuie implicate în teatrele de operațiuni și la nivel instituțional. Toate cele de mai sus impun o creștere a resurselor financiare, dificil de obținut, date fiind angajamentele operaționale și agenda de transformare a Alianței. Pentru a aborda această dilemă a resurselor, trebuie aleși cu grijă noi parteneri, în funcție de prioritățile NATO. Ar putea fi avut în vedere și un mecanism financiar în cadrul politicii de parteneriat care ar permite Alianței să acceseze
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]