8,957 matches
-
descriere a sa drept realitate unică, individuală, caracterizată prin istoricitate. Filosoful și istoricul român A.D. Xenopol a exprimat poate în modul cel mai clar și mai acceptabil, din punctul de vedere al unei viziuni științifice și filosofice moderne, lipsită de amprenta idealist-subiectivă neokantiană, această idee sub forma celebrei distincții între științe ale repetiției și științe ale succesiunii pe care încerca să o elaboreze pe larg (Xenopol, 1906, 1908). În numele disciplinelor cristalizate în jurul conceptului de evoluție, Julian Huxley avansa ideea că mentalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru a o realiza eficient, este nevoie de o atentă analiză a situației în care acționează actorii. Robin Collingwood aprecia că analiza situației reprezintă un instrument esențial al înțelegerii. Henri-Irénée Marrou sugera o așa-numită „psihanaliză existențială”. Situația își pune amprenta asupra modului de a gândi și de a acționa. Există însă în acest punct crucial al relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că situația este aceea care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a istoricului. Modelul epistemologic este influențat într-o mare măsură de cadrul filosofic în care este elaborat. Am văzut în prima parte a acestei analize cămetoda comprehensivă, așa cum a fost ea propusă în contextul filosofiei germane postkantiene, purta din plin amprenta acestei filosofii. Ea se deosebește de propunerea lui Colingwood, de exemplu, mai influențat de o filosofie pozitivă, raționalistă. Se poate, desigur, face observația că însăși practica istoricului poate fi influențată de cadrele generale ale filosofiei. Deși nu s-au întreprins
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezintă entități în sine. În mare măsură, semnificația lor este dată de poziția pe care o au într-o structură socială concretă, de interacțiunea lor cu celelalte fenomene concrete. În acest sens, profilul structural distinct al unei societăți își pune amprenta asupra profilului fiecărui element component al său. Strategia marxistă de explicare a fenomenelor sociale este diferită de așa-numitul pluralism sociologic. Pornind de la insuficiența tentativelor moniste - este greu să explici multitudinea faptelor sociale prin variația unui singur factor determinant -, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială, concepție despre lume, instrument de satisfacere a unor necesități psihologice (compensație, mijloc de reducere a incertitudinii etc). Religia deci trebuie explicată într-un context social, cognitiv, psihologic, cultural mai larg, asupra căruia, evident, organizarea economică a societății își pune amprenta. Ideea fundamentală a lui Marx constă însă în faptul că (și pentru a fi mai clari o vom formula într-un limbaj mai modern) funcțiile pe care le îndeplinește fiecare tip mare de activitate socială și care îi orientează constituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
alcătuirea trupească a acestor oameni și raportul dintre ei și restul naturii, raport determinat de această alcătuire” (Marx și Engels, 1958, p. 28). Natura - mediul biologic și fizico-chimic - reprezintă cadrul în care seconstituie societatea. Ea își va pune de asemenea amprenta asupra organizării societății și dinamicii sale. Mediul natural creează o serie de posibilități, la care nu numai ca specie biologică omul este adaptat, dar și ca societate. Relațiile cu mediul natural reprezintă una dintre sursele cele mai importante ale modelării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
specifice, aspirații, idealuri etc. Cu alte cuvinte, fiecare cadru social generează un tip de personalitate, rezultat al interacțiunii dintre datul uman natural, biologic și exigențele sociale particulare, experiențele, presiunile, posibilitățile etc., generate de societatea în cauză. Formațiunea socială își pune amprenta asupra tipului de comunitate umană. Comunitatea umană - ceata de vânători, tribul, cetatea, națiunea - se constituie în strânsă dependență de toate condițiile sociale ale unei societăți, în acest sens materialismul istoric stabilind o relație între tipul general de organizare socială- formațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
curs de dezvoltare, Îi corespunde și un nivel de trai mult inferior față de cel din țările dezvoltate. Fără a ignora acțiunea altor factori de influență, este de admis că situația economică, respectiv proporțiile PIB pe cap de locuitor, Își pune amprenta, atât asupra formării resurselor financiare publice, cât și a finanțării cheltuielilor publice, și implicit asupra fiscalității. În acest sens, se observă, În primul rând, faptul că mărimea și structura veniturilor colectate la dispoziția statului mai ales sub formă de impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
urmează Îndeaproape evoluția conjuncturii, determinând variații Însemnate și În planul gradului de fiscalitate sau presiunii fiscale. Asupra celui de-al doilea factor specific, denumit generic tehnica de impozitare, se impune observația că metodele de evaluare a materiei impozabile Își pun amprenta asupra gradului de sensibilitate a randamentului impozitului față de conjunctura economică. Astfel, evaluarea forfetară sau cea pe bază de semne exterioare ale avuției nu sunt sensibile decât Într-o măsură redusă față de evoluția conjuncturală a mediului economic. Comparativ, modul de determinare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Attias-Donfut, 1988, 11; Attias-Donfut, 1991, 22-23). Semnificațiile simbolice ale conceptului de generație includ trei dimensiuni: a) raportarea la memoria colectivă și la contribuția acesteia la construirea continuă a timpului social; b) conștiința de generație ca element al perceperii timpului; c) amprenta de generație prin care se construiesc modelele de gândire (Attias-Donfut și Segalen, 1998, 52). Modurile În care a fost folosită noțiunea de generație În științele sociale pot fi grupate din patru mari categorii. În primul rând, În cadrul unui demers demografic
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică, ce desemnează „un ansamblu de persoane, născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate generațională”. Conștiința apartenenței la aceeași generație, subliniază Attias-Donfut, se construiește pe baza reperelor sociale și culturale care definesc grupurile de vârstă și care sunt circumscrise diverselor etape ale vieții: școală, timp liber, serviciu militar, asociații de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de antropologia clasică a rudeniei; b) o a doua semnificație se referă la generația istorică ce desemnează un ansamblu de persoane născute În aceeași perioadă, Împărțind aceleași experiențe, referințe și influențe sociale și care, prin timpul comun, Își formează o amprentă istorică și o identitate generațională: c) a treia definiție atribuită generațiilor este mai recentă și apare ca o rezultantă a procesului de instituționalizare a cursului vieții, organizat secvențial În funcție de momentele consecutive de educație, de muncă și de pensionare. II. Datele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a posteriori aparține deja trecutului. Fiecare generație care atinge existența socială nu are alt sprijin decât generația precedentă, prin care ea se va defini sau, mai precis, În contra căreia se va defini, pentru că identificarea presupune diferențierea. În al treilea rând, amprenta timpului Înscrie o generație În suita generațiilor și, totodată, o distinge prin experiența sa unică și durata sa concretă. Generația e o realitate de ordin temporal, ea este imaterială și simbolică. Profund Înscrisă În ordinea socială, ea se Înrădăcinează În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fiecărei generații” este sinonimă cu yemot olam care semnifică „zilele lumii” și desemnează istoria (Manheim, 1928/1990, 41-43). Referindu-se la cele trei dimensiuni simbolice ale generației ce fac parte din imaginarul social - respectiv memoria colectivă, conștiința de generație și amprenta timpului -, Claudine Attias-Donfut explorează simbolistica generației, plecând dinspre nivelul colectiv spre nivelul individual, evitând capcana de a confunda o generație cu mitul referitor la aceasta. În ceea ce privește memoria colectivă, ea trebuie diferențiată de memoria comună asupra unor perioade sau evenimente efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
structurarea continuă a timpului social prin distingerea trecutului, prezentului și viitorului, incarnate de generațiile succesive. Conștiința de generație este o dimensiune a conștiinței timpului, cea prin care se realizează adaptarea individuală a timpului social, condiție de bază a vieții sociale. Amprenta timpului asupra generațiilor privește nivelul producției sociale a cunoașterii și a modurilor de gândire, la interfața dintre timpul individual și timpul social (Attias-Donfut și Segalen, 1998, 52-61). Treizeci de ani reprezintă durata fazei sociale - de la vârsta de 30 la cea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxistă - condiționează existența unei generații istorice de prezența unor evenimente fondatoare inopinate sau de perioade „speciale” ale istoriei În care generația istorică Însăși se autoidentifică, luând cunoștință de ea Însăși. Conform schemei elaborate de C. Attias-Donfut, „ceea ce caracterizează generațiile este amprenta timpului” (1988, 81). Este evident că aceste aparențe diferite de la o generație la alta coexistă și se Îmbină În identitatea de a fi „la plural”, după cum observă Lahire (1998). Fiecare individ se Înscrie În același timp Într-o filiație familială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
coexistă și se Îmbină În identitatea de a fi „la plural”, după cum observă Lahire (1998). Fiecare individ se Înscrie În același timp Într-o filiație familială pe baza căreia parcurge toate treptele sociale ale generațiilor, Într-o epocă a cărei amprentă o primește și Într-un context economic care Îi determină Întreg cursul vieții. Raporturile dintre generații se stabilesc după aceste trei dimensiuni: familială, istorică și a „welfare-ului” și necesită pentru studiul lor metode capabile să realizeze această multitudine de dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca ideal, ca orientare, ca speranță eschatologică pentru întreaga comunitate. Pentru cea din urmă, distanța se mărește și se destinde întrucîtva: accesul la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie așteptat pînă la sfîrșitul istoriei, chiar dacă Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Meguid, 2005) deplasându-se și mai mult spre stânga, pe această axă ideologică. Astfel, succesul VB a antrenat și o creștere a polarizării politice 5. În ciuda acestui impact al VB asupra programelor partidelor consacrate, elaborarea politicilor publice belgiene nu poartă amprenta acestei formațiuni. Partidele cu tradiție nu s-au grăabit să schimbe acele politici asupra cărora partidul populist de dreapta radicală deține monopolul ideologic. Ele s-au străduit din răsputeri să se acomodeze cu aceste cereri impuse de VB și de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de exemplu, organizației principale a asigurărilor sociale sau asupra organizației care administra acțiunile deținute de stat în întreprinderi (Fallend 2000: 906-8). Totuși, aceste reforme nu pot fi considerate un pericol pentru stabilitatea sistemului democratic. În general, măsurile guvernamentale "nu poartă amprenta extremismului de dreapta sau a populismului excesiv" în perioada 2000-2002 (Heinisch, 2003: 106). Luther (2003: 138) a prezentat acțiunile guvernului ca fiind "mult mai liberale decât au prezis unii ca ar putea fi". De asemenea, nu s-ar putea susține
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ca mine ajung în congres. Opoziția nu m-ar fi primit niciodată în rândurile ei, pentru că nu sunt asemenea lor. Nu sunt alb. Nu sunt din Lima. Și nu sunt bogat 22. Această incluziune simbolică pare că a lăsat o amprentă de durată asupra modului în care se face politică în Peru. Dacă înainte de 1990 toți politicienii de vârf din Peru erau albi proveniți din rândurile înguste ale unei elite socio-economice, nu a mai fost cazul după mandatele lui Fujimori. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
estimate asupra democrației slovace. 9.2.1 Un nou fundament pentru competiția politică Înființarea HZDS de către Mečiar a reprezentat, în sine, un efort de schimbare a principiilor de bază ale competiției politice din Slovacia, iar succesul său și-a pus amprenta pe viața politică slovacă de după mandatul său (cu toate că a determinat ulterior și cramponarea HZDS de aceste principii, fapt care a dus la scăderea potențialului populist al acestui partid). HZDS și-a început activitatea politică prin evitarea explicită a conflictelor ideologice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fost apoi desecretizate de funcționarii electorali și publicate pe Internet, încălcând astfel pe față votul secret. Ca răspuns la temerile opoziției, autoritățile electorale venezuelene a ajuns la un acord cu Organizația Statelor Americane să retragă controversatele aparate de preluare a amprentelor digitale până la alegerile legislative din 2005, dar acest lucru nu a convins conducerea partidelor de opoziție să participe la procesul electoral. 1 De exemplu, Alberto Fujimori (Peru), Jorge Serrano (Guatemala), Hugo Chávez (Venezuela), Lucio Gutiérrez (Ecuador) și Rafael Correa (Ecuador
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai bine nevoia publică de a cumpăra. Asigurarea resurselor materiale are mai multe accepțiuni, folosindu-se uneori termenii de „cumpărare” sau „aprovizionare”, alteori de „logistică”, „gestiunea fluxurilor materiale” etc. Sensul cu care sunt folosiți acești termeni este foarte diferit, purtând amprenta țării de proveniență a autorilor care îi folosesc, unii dintre ei fiind mai puțin atenți la conținutul semantic al cuvântului, în favoarea imaginii transmise de folosirea termenului. În limbajul curent din țara noastră se folosește termenul de „aprovizionare”, ca reflex al
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
obținute cu ajutorul terapiilor comportamentale și cognitive și varianta acestora EMDR, unele cazuri rămân rezistente la orice terapie, în special acelea pentru care complicațiile sociale constituie un al doilea traumatism, care reactivează cu fiecare nou conflict trauma inițială. Este posibil ca amprenta biologică a traumatismului, în special cele care afectează structurile temporale, să imprime, în unele cazuri grave, o urmă de neșters. Rămâne deci un spațiu larg pentru cercetarea psihosocială și biologică. Iar dezbaterea asupra relațiilor dintre amintire, memorie, inconștient, adevăratele și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]