12,241 matches
-
o lectură de tip poetic. Îmbinarea de erudiție și de vocație literară conferă lucrării o amprentă originală în peisajul cultural autohton. SCRIERI: Le Fonctionnement des concepts dans un texte inédit de Castelvetro, Padova, 1977; Anatomia suferinței. Primul pătrar, București, 1981. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne, București, 1972 (în colaborare cu Sorin Alexandrescu). Traduceri: Aram M. Frenkian, Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, introd. trad., pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Filosofia greacă până la Platon, I-II, București, 1979 (în colaborare); Despre
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi educator (1929), Patru mari educatori (1933), Istoria pedagogiei (I, 1935), Pedagogie generală (1938), Metode de educație (1943) ș.a. Câteva contribuții i-au fost incluse în Istoria filosofiei moderne (1938) și în Antologie filosofică (1943). Desfășoară în acest timp și o relativ intensă activitate literară. După ce debutase la sfârșitul anului 1918 în „Vieața nouă” cu versuri, mai colaborează cu poezie și proză la „Orizonturi noi”, „Sburătorul”, „Năzuința”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
de cartea de cult, pentru a cărei studiere și conservare pledează în Cărți mucezite (1938). Ca etnolog, s-a raliat încă de la început celor care au aplicat principiile formulate de Ovid Densusianu în Folclorul. Cum trebuie înțeles (1910). Astfel, în Antologia Bărăganului (1935) include douăsprezece convorbiri cu țărani din Ialomița. Culegerea Colinde din Ialomița (1946) a fost remarcată pentru calitatea artistică a textelor și pentru notele bibliografice care stabilesc geografia motivelor. Cea mai amplă colecție a sa, Folclor din Câmpia Dunării
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
din Ialomița (1946) a fost remarcată pentru calitatea artistică a textelor și pentru notele bibliografice care stabilesc geografia motivelor. Cea mai amplă colecție a sa, Folclor din Câmpia Dunării (1969), aduce un set important de balade, cele mai multe fiind „piese de antologie” (Ovidiu Bârlea). N. a scris și câteva studii temeinice, publicate mai cu seamă în „Revista de etnografie și folclor”: Podul de la Tingrele, în care a dovedit că Tingrele nu este un toponim, cum crezuse Vasile Bogrea, ci o expresie din
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
Gr. G. Tocilescu. SCRIERI: Cărți mucezite, Roșiori de Vede, 1938; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
editează, în seria „Teatru comentat” a Editurii Eminescu, volumul Misterul Agamemnon (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), care conține o selecție reprezentativă a producției sale dramatice și a comentariilor critice dedicate acesteia. O încercare de a reprezenta piesa care dă titlul acestei antologii se soldează cu un eșec. N. va continua totuși să scrie texte dramatice, iar în 1993 i e va acorda Premiul Uniunii Scriitorilor pentru culegerea Execuția nu va fi amânată. După ce Spitalul special este premiată de UNITER drept cea mai
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
pentru culegerea Execuția nu va fi amânată. După ce Spitalul special este premiată de UNITER drept cea mai bună piesă românească a anului 1993, într-un spectacol de televiziune se montează, în 1994, Celula poetului dispărut. În 1997 îi apar o antologie ce urmărește să fixeze două trăsături esențiale ale dramaturgiei sale (soluția provizorie a refugiului în mit sau în parabolă și propensiunea spre demolarea convențiilor teatrale), precum și Armurierul Cehov, care include noi încercări de a aduce pe scenă contemporaneitatea imediată. N.
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
printre pionierii domeniului. A debutat precoce, în „Cravata roșie” (1950). În 1967 publică, în colaborare, un ghid intitulat Drumețind pe meleaguri brașovene. Prima carte, Lawrence Olivier. Aventură în universul lui Shakespeare îi apare în 1968. Împreună cu A. I. Brumaru a alcătuit antologia de texte Literatură și cunoaștere (1975). După plecarea din România a publicat numeroase lucrări de specialitate: Antizipation und Chaos (1991), Getting Effective Advertising (în colaborare cu Richard D. Zakia, 1994), Zeichen und Wert. Jenseits der Schriftkultur (1999), The Civilization of
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
Aventură în universul lui Shakespeare, București, 1968; O zi pentru podoabe, București, 1971; A trăi arta. Elemente de metaestetică, București, 1972; Reîntoarcerea la zero, Iași, 1972; Cămașa lui Nessus, București, 1973; Hans Eder, București, 1973; Pana de gravitație, București, 2001. Antologii: Literatură și cunoaștere, pref. edit., București, 1975 (în colaborare cu A. I. Brumaru). Traduceri: Hans Barth, Hermann Oberth, titanul navigației spațiale, București, 1975; Deák Tamás, Memoriile unui celibatar, pref. Edgar Papu, București, 1978 (în colaborare), Un celibatar în lumea largă, București
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
București, 1996; Antropologie culturală și folclor, București, 1996; Eseu asupra poeziei moderne, Chișinău, 1997; Tea, Botoșani, 1998; Personae, Brașov, 2001; Sinapse, Brașov, 2001; Și animalele sunt oameni!, Brașov, 2002; Hinterland, Brașov, 2003; Poeme alese (1975-2000), postfață Al. Cistelecan, Brașov, 2003. Antologii: Antologia poeziei generației ’80, pref. edit., Pitești, 1993; Antologie de poezie modernă. Poeții moderni despre poezie, București, 1997. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253-254; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 297-301; Ion Bogdan Lefter, În căutarea „ținuturilor boreale”, VR
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
1996; Antropologie culturală și folclor, București, 1996; Eseu asupra poeziei moderne, Chișinău, 1997; Tea, Botoșani, 1998; Personae, Brașov, 2001; Sinapse, Brașov, 2001; Și animalele sunt oameni!, Brașov, 2002; Hinterland, Brașov, 2003; Poeme alese (1975-2000), postfață Al. Cistelecan, Brașov, 2003. Antologii: Antologia poeziei generației ’80, pref. edit., Pitești, 1993; Antologie de poezie modernă. Poeții moderni despre poezie, București, 1997. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253-254; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 297-301; Ion Bogdan Lefter, În căutarea „ținuturilor boreale”, VR, 1986
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
asupra poeziei moderne, Chișinău, 1997; Tea, Botoșani, 1998; Personae, Brașov, 2001; Sinapse, Brașov, 2001; Și animalele sunt oameni!, Brașov, 2002; Hinterland, Brașov, 2003; Poeme alese (1975-2000), postfață Al. Cistelecan, Brașov, 2003. Antologii: Antologia poeziei generației ’80, pref. edit., Pitești, 1993; Antologie de poezie modernă. Poeții moderni despre poezie, București, 1997. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253-254; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 297-301; Ion Bogdan Lefter, În căutarea „ținuturilor boreale”, VR, 1986, 10; Mincu, Eseu, 98-101; Simion, Scriitori, IV, 542-545
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
98-101; Simion, Scriitori, IV, 542-545; Coșovei, Pornind, 135-138; Virgil Mihaiu, O voce din exilul intern, ST, 1992, 8-9; Florin Manolescu, Dincoace și dincolo de Thule, LCF, 1992, 22; Al. Cistelecan, Al treilea start, VTRA, 1992, 11-12; Țeposu, Istoria, 54-55; Dan Cristea, „Antologia poeziei generației ’80”, VR, 1994, 3-4; Ioan Moldovan, La Marineasa, F, 1995, 6; Regman, Dinspre Cercul Literar, 141-148; Dicț. analitic, I, 101-102, IV, 583-586; Ioan Moldovan, Poetul ca „bărbat singur și rece”, F, 1999, 7-8; Cărtărescu, Postmodernismul, 194-199, passim; Bucur
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
cunoscut prin articolele politice din „Resboiul” și „Democratul” din Ploiești, unde publică de asemenea versuri și proză. Încercările sale le va tipări în volum, laolaltă cu studii și conferințe. Este și autor de manuale de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
vară” -, lasă loc imaginii bibliotecilor „prădate”. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Roza și închipuirea, București, 1976; Duminică spre luni, București, 1980; Cazemata de rouă, București, 1983; Scenă de conversație, București, 1986; Turnul cailor albaștri, București, 1987; Gara de Est, București, 2003. Antologii: „Revista literară radio” comentată de scriitori și ascultători, București, 1976. Repere bibliografice: Nicolae Prelipceanu, „Poeme”, TR, 1974, 6; Mircea Iorgulescu, „Poeme”, LCF, 1974, 11; George Mircea, Două poete, CRC, 1974, 14; Constantin Hârlav, „Poeme”, ST, 1974, 3; Daniel Dimitriu, „Poeme
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
Abel Plenn, Vântul printre măslini, București, 1949; Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1949; Friedrich Dürrenmatt, Făgăduiala, București, 1966; Tizian (Selecție de texte din literatura universală), București, 1969; Macnair cel Orb. Povestiri canadiene, București, 1970; Gauguin, București, 1972; Înțelegând zăpada (Antologie a poeților canadieni de limbă engleză), îngr. și pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Lirică americană contemporană, îngr. și pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Steaua marilor lacuri (45 poeți canadieni de limbă franceză
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
română veche, Craiova, 1987; Povestiri despre Mihai Viteazul, Craiova, 1991; Pasărea măiastră (Viața Mariei Tănase), Craiova, 1993; Vlad Țepeș Dracula, Craiova, 1994; Vocația spiritualității, Craiova, 1995; Civilizația cărții, Craiova, 1996; Bisericile Craiovei (în colaborare), Craiova, 1998; Interferențe spirituale, Craiova, 2002. Antologii: Eminescu împotriva socialismului, Craiova, 1991; Mihai Eminescu-Veronica Micle, Corespondență, Craiova, 1992; Eminescu și cugetarea sacră, Craiova, 1994; Cărți românești vechi. Predoslovii, Craiova, 1994; Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni, Craiova, 1995; Stihuri la stema țării, Craiova, 1995; Mihai Eminescu, Texte esențiale
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
1911 se căsătorește cu pictorița de origine lituaniană Anna Frankel, primește cetățenia americană în 1913 și participă la primul război mondial, stabilindu-se la sfârșitul acestuia în Franța. Lucrează ca redactor la publicația internațională „The New Review”, pentru care realizează antologii și traduceri. Debutează cu povestirea Kaleidoscope în 1928, la revista „Transition”, ca apoi să scrie la „Story”, „The New Review”, „L’ Europe”, „Les Cahiers du Sud”, „Contact”, „The New Weekly” ș.a., mai ales după ce e acceptat de grupul scriitorilor americani
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
The New Review”, „L’ Europe”, „Les Cahiers du Sud”, „Contact”, „The New Weekly” ș.a., mai ales după ce e acceptat de grupul scriitorilor americani imigrați (Ezra Pound, Gertrude Stein, Ernest Hemingway, T. S. Eliot), cu care se împrietenește. Este selectat în antologia The Best Short Stories of 1932, editată la New York, alături de Erskine Caldwell și William Faulkner. În același an debutează editorial la Paris cu Storm. A Book of Short Stories, cu o versiune franceză în 1935 și alta în limba română
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
de Paști (1940). În țară va reveni și după de-al doilea război mondial spre a se documenta pentru romanul închinat lui Brâncuși, The Saint of Montparnasse, apărut postum (1965). Consacrarea internațională este asigurată de prezența sa în mai multe antologii și de traducerile scrierilor sale în numeroase limbi. Literatura lui N. este puternic ancorată în realitățile românești, acestea oferindu-i o sursă de inspirație permanentă. Cele mai bune proze ale sale își asigură tensiunea epică prin inspirația din arhaitatea rurală
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
The Saint of Montparnasse, Philadelphia - New York, 1965; ed. (Sfântul din Montparnasse), tr. Sever Trifu, pref. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1977; A Selection of Short Stories, îngr. John S. Mayfield, New York, 1969; Povestiri, tr. și introd. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1972. Antologii: Americans Abroad, pref. edit., Haga, 1932. Traduceri: Maxim Gorki, Vagabondul. Tovarășul meu de drum, pref. trad., București, 1905. Repere bibliografice: Is. S. [Izabela Sadoveanu], Peter Neagoe, ALA, 1933, 650; Victor Eftimiu, Petre Neagoe, ADV, 1934, 834; Ion Chinezu, „Iléana la
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Al. Cerna-Rădulescu, „Sfântul din Montparnasse” sau Peter Neagoe, Modigliani și Brâncuși, RL, 1970, 24; Viorica Guy Marica, Romanul lui Brâncuși, ST, 1970, 5; Ileana Verzea, Oameni și locuri românești în romanele lui Petre Neagoe, SLU, 1971, 249-261; Ioan A. Popa, Antologia „Americans Abroad”, SUB, Philologia, 1973, fasc. 2; Peter Neagoe către Alfred Margul Sperber (publ. Diana Cristev), MS, 1974, 1; Alfred Margul Sperber, Scrisori newyorkeze către Peter Neagoe, MS, 1976, 1; Ioan A. Popa, Peter Neagoe, scriitor român de limbă engleză
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
de la începutul secolului al XIX-lea, „produs” citadin definit drept o categorie cvasifolclorică ce preia tipare stilistice din folclor, circulă pe cale orală, dar și în manuscrise, fiind influențat de poezia cultă. Cercetătorul vede în Anton Pann mai mult un editor, antologia Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului fiind apreciată ca „un document de istorie literară și un testimoniu de folclor orășenesc”. Amplul studiu Cezar Bolliac (1966) îl situează pe scriitorul pașoptist în epocă și stăruie cu deosebire asupra ziaristului, despre care monograful
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
și poetica ei, București, 1968; Scriitorii și înțelesurile vieții, București, 1971; Ion Pillat, București, 1974; Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Evocări, postfață Pan M. Vizirescu, fișă bibliografică Liviu Papadima, Iași, 1997. Ediții: Anghel Demetriescu, Opere, pref. edit., București, 1937. Antologii: Cu cât cânt, atâta sînt, introd. edit., București, 1963; Tinerețe fără bătrânețe. Basme populare românești, București, 1985; ed. îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2001. Traduceri: Heinrich von Kleist, Cutremurul din Chili și alte nuvele, București, [1947]. Repere bibliografice: Mihail
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]