9,168 matches
-
de întreprinderi viitoare reale. Noi nu intrăm în detalii; fiecare ramură a fiecărui domeniu de producție, agricultură, mine, căi ferate, organizare vamală etc., reclamă o cercetare proprie...” „Și când într-o zi - continuă Stein - Valahia și Bulgaria vor deveni pentru Apusul german o a doua Ungarie și Moldova cu Basarabia vor deveni o a doua Galiție, când forțele economice vor fuziona, ceea ce a fost impus de necesitățile politice, numai atunci noi vom avea dreptul să zicem, fără a sta la îndoială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trece într-o a doua fază a reacțiunii sale, cea a intervenției armate, prilejuită de începutul revoluției române. Țarul trimite în Principate pe Duhamel, pentru a cere lui Mihail Sturdza și Gh. Bibescu să nu trimită tineretul la studii în Apus și să le promită sprijin moral și, „în secret”, material. Intervenția armată contrarevoluționară în Principate era însă o decizie gravă, cu largi implicații politice, de natură să redeschidă chestiunea orientală. Iată de ce diplomația țaristă a găsit de cuviință să procedeze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și păcătoasă ca Eva la începuturile lumii, antipodul idealului feminin. Maud de Rouvre este înzestrată cu acea frumusețe malefică a diavolului, care ia mințile bărbaților. În pletele ei lungi și negre ca abanosul străfulgeră reflexe arămii, aproape roșii. În lumina apusului, ochii de un albastru întunecat capătă strălucirea chihlimbarului. Albeața mată, opacă a tenului apare în toată splendoarea sa. Fiecare părticică a ei uluiește, vrăjește... și amăgește. Căci deși pare a întruchipa, prin frumusețea ei, esența feminității, Maud este exact opusul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se dedică trup și suflet îndatoririlor sale, "nevoindu-se-n misia sa" cât e ziua de lungă. Mereu la căpătâiul soldaților veghea Și-asupra frunților arzând de cazne se-apleca Grijind de fiecare cu dragoste de soră. Însă... Într-un apus, pe când veghea un marinar breton Căruia-o schijă-n zbor îi smulse un pulmon Și care-agoniza, trăgând de-acum să moară Îl vede pe băiat zvâcnind ultima oară: Nici douăzeci de ani n-avea, bietul de el Dar Moartea-l
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a secolului al XIX-lea s-a constatat o schimbare social? dar se �n?elege c? societatea rom�neasc? avea �mai multe viteze� decalate, toate fiind decalate �n raport cu vitezele societ??ilor dezvoltate. Au existat semne de schimbare, de apus al Vechiului Regim dar nu ?i de efort sinergic clar pentru construc?ia unui regim nou, �n consonan?? cu ceea ce se petrecea �n societ??ile capitaliste dezvoltate. �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea a fost predominant? �nr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Problematică exprim? destul de bine nelini?tea german? �n fă?a proceselor de ra?ionalizare care au afectat societ??ile moderne ?i au pus �n pericol (ascensiunea socialismului este o dovad?) organizarea comunitar? ?i valorile sale. imensul succes repurtat de Amurgul Apusului a lui Spengler, �nc? de la publicarea să �n 1918. Propagandă de r?zboi a zugr?vit acest conflict că pe unul care opune idealurilor �nalte ale germanilor (cultură), materialismul ?i egalitarismul anglo-saxon (civiliza?ia). Astfel, nu este surprinz?tor, chiar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În 1780, Alexandru Ipsilanti promulgă codul Syngtagmation Nomicon, iar în 1818 prințul Caragea promulgă Nomothesia. Izvoarele din care se inspiră aceste texte redactate în greacă sînt de inspirație bizantină, care se bazează ea însăși pe dreptul roman al Imperiului de Apus. Reglementarea care se impune provine din decizia principilor. Noțiunea de constituire ca act fondator este încă străină acestei reprezentări a politicului care urmărește să transforme societatea fără să formuleze un contract între stat și aceasta. Proiectele constituționale nu apar decît
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înalță, inertă și grea, crescută din sine însăși. Razele roșii ale înserării pârjolesc fațada masivă în loc s-o mângâie, iar cele două turnuri rotunde, având ferestre cu menouri, primesc, ca-n fiecare zi, încruntarea mânioasă de purpură a soarelui la apus. Cu siguranță Windcote, cu numele ei de mascaradă, trebuie să fi răsărit dintr-odată, întreagă, din invocațiile unui vrăjitor; și tot așa, într-o zi o să dispară, lăsând în urmă, pentru o clipă bizară, un mic nor de fum negru
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tine și dantelele alea, și îngerii, cum știi și tu, nu sunt de pe lumea asta. III Geronimo însuși era impresionat și se îngrijea de toate cele; copilul ăla atât de nărăvaș, dar totodată generos și inteligent, era imprevizibil. Când spre apusul saorelui prietenii veneau să-l caute, se aștepta mereu să afle ce trăznăi aveau de gând să mai pună la cale. Cei bătrâni nu vorbeau din răutate, comentau ce zvonuri și întâmplări mai circulau prin sat, fiind un fel de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
înguste și imense, șanțuri și râpe ca niște rânjete... Își bagă mâinile în buzunar ca să simtă micul corn de fier pe care maică-sa i-l dăduse să-l apere de piaza-rea. Pe cer treceau nori ce se risipeau spre apus precum păsările în căutarea hranei. N-a mers prea mult, dar e obosit și ar vrea să se odihnească, însă călugărul se grăbește și nu îngăduie popasuri: scrâșnește din dinți, își leagă mai bine obielele pe picioare și strânge șireturile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
grăbește și nu îngăduie popasuri: scrâșnește din dinți, își leagă mai bine obielele pe picioare și strânge șireturile bocancilor plini de unsoare și de praf. IV Mânăstirea era ca o pasăre mare cocoțată deasupra unui deal: odată cu primele umbre ale apusului, capătă înfățișarea sinistră a unui monstru stând la pândă. Giandomenico a fost condus la Stareț. Acesta, cu un aer deloc primitor, îi porunci să meargă în chilia pe care i-o va arăta un călugăr, să-și lase acolo traista
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sau invectivelor. A doua zi, la masă i-a întâlnit pe prietenii lui Tufo. Tommaso, între îmbucături, între un pahar și următorul, povestea: Am dormit unde s-a putut, în drumul meu spre Napoli. Dacă dădeam de un grajd, la apusul soarelui mă piteam în el, fără însă a-i cere voie stăpânului sau paznicului. Călugării, așa cum știți, dispun de iscoade în tot locul. Râdea în hohote, își ștergea bărbia și își continua vorba. Nu voiam să mi se întindă vreo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
veți fi biciuiți și nimiciți. Ați pus cuvintele în lanțuri, iar din sentimente ați făcut vipere. Ceea ce s-a întâmplat în Calabria, se va întâmpla deseori și în alte părți: nu se trăiește doar așteptând în fiecare seară pe parapeți apusul soarelui ce aduce alte umbre de adăugat celorlalte umbre din atâtea și atâtea seri. Oamenii din părțile mele își dispută pâinea cu veverițele, fructele cu păsările. Secetei și epidemiilor ce ne seceră voi ați adăugat și frica, teroarea, obidirea și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sosind cuprinsă de panică. Se gândise să-i alunge cu cosorul, dar când și-a dat seama că sunt prea mulți, a rămas să se uite la ei. Băieții, sosiți și ei, s-au ghemuit la pământ, rămânând așa până la apusul soarelui. Broscoii continuau să țopăie și să scoată un orăcăit nefiresc; ca și cum ar fi vorbit între ei și ar fi plănuit ce-i de făcut. Toată noaptea sosiră de prin toate părțile o adunătură nemaipomenită. În zori dispărură fără urmă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Continua, atunci când credea că nu este spionat, studiile de magie și practicile respective și își dădea seama că învățase multe din cărți, dar mult mai mult din cele auzite de la maică-sa și femeile din Stilo. Într-o seară după apusul soarelui a fost surprins în timp ce vorbea cu un gândac; nu fugea de cuvintele călugărului, ci se mișca și șoptea, se lăsa mângâiat și mustrat. Paznicii au rămas uluiți, dar, după prima clipă de rătăcire, l-au amenințat pe Tommaso că
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
canoanelor" (București, 1928, 190 p.)1. Nae Ionescu care a trăit mai mulți ani, în perioada studiilor doctorale, în Bavaria, cunoștea că: "netăgăduita superioritate de fapt a catolicismului asupra noastră aici stă: în preciziunea și în aspra disciplină juridică a Apusului creștin față de anarhia răsăriteană. Anarhie care merge așa de departe mai ales la noi încât înalte fețe bisericești contestă valabilitatea actuală a canoanelor și cred că pot trece cu inimă ușoară peste cele mai categorice și mai esențiale prescripțiuni ale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate trece, dar care nici nu se poate generaliza". Comportamentul capului suprem al Bisericii Ortodoxe Române este în contrapunct evident cu sobrietatea bizantină, cu simplitatea hieratică, specifică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
său analitic de la o conferință a lui Berdiaev, susținută la Paris, într-un cerc de studii interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o regulă care, din nefericire, persistă referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
societate creștină", asemenea împărăției lui Dumnezeu. Aceasta nu împietează cu nimic din meritul incontestabil al Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe interconfesionale (catolice sau protestante) la nivelul a două planuri majore: 1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în întreaga mistică occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, O durere pe care ne-o credeam cruțată, p. 383: "Prelat pravoslvnic cu mănuși roșii? Nu am auzit. Și este o aberație. Știm că portul preoților ardeleni a suferit tot felul de schimbări, sub influența Apusului catolic, pe de o parte, a nordului protestant, de alta. Roșul învârstează astfel, prin abuz și prin lipsa de înțelegere pentru frumusețea și adânca semnificație simbolică a hainei bizantine, îmbrăcămintea fraților noștri preoți din Ardeal. Dar ca însuși părintele patriarh
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și de robi, care uităm că există o civilizație și o cultură a Răsăritului, ai cărei moștenitori suntem, vine stricarea cea mare în Biserică. O știam și eram îndurerați. Dar ca însuși șeful Bisericii să depună mărturie de dependență față de Apus iată o durere pe care ne-o credeam cruțată. Mai e ceva în paharul amărăciunilor?". 18 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1659, 2 decembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezaropapism, p. 384
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
doua parte Termenii unei dezbateri (supra: Gândirism și Ortodoxie), republicată sub titlul Gândirism și Ortodoxie, în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 207-217. 2 Ibidem, p. 212. 3 Cf. Mircea Vulcănescu, Ortodoxia și Apusul după N. Berdiaev, în "Cuvântul", an VIII, nr. 2637, 25 august 1932, pp. 1-2; 27 august 1932, pp. 1-2, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, pp. 99-109. Redăm și nota preliminară
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce în Apus au fecundat întreaga civilizație și viață pământească". 5 Ibidem, pp. 100-101. Mircea Vulcănescu operează o fină disociere între structura răsăriteană și cea occidentală, pe urmele gândirii patristice, propunând o formulare elocventă: "Răsăritul a înțeles altfel raportul dintre act și formă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]