8,705 matches
-
nici un geamăt, nici un strigăt și nici măcar vreo bășică de aer. Care om al uscatului și-ar fi închipuit că, sub întinderea asta placidă și tăcută, se zbuciuma și se zvîrcolea în agonie cel mai grozav monstru al mărilor? La prova atîrnau doar vreo opt degete de saulă. Cum să crezi că marele leviatan ar putea fi prins în trei fire atît de subțiri, așa cum greutatea unui orologiu masiv, făcut să meargă opt zile, e suspendată de trei scîndurele?! Acesta să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
face ca ambarcațiunea să lunece voinicește pe apă. Queequeg credea cu strășnicie în foloasele ungerii ambarcațiunii, iar într-o dimineață, curînd după dispariția Fecioarei și-a dat mai multă osteneală ca de obicei, cu această îndeletnicire: tîrîndu-se sub ambarcațiune, care atîrna peste bord, începu s-o frece de zor, ca și cum ar fi vrut să asigure chilei pleșuve o recoltă bogată de păr. Părea să muncească îndemnat de o anume presimțire, pe care evenimentele aveau s-o îndreptățească în curînd. Către amiază
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uriașa oaste a balenelor înainta repede prin strîmtoare, strîngîndu-și treptat poalele semicercului și înotînd în centrul lui solid, dar în aceeași formație. Cu toate pînzele sus, Pequod le urmărea; harponiștii își cumpăneau armele, scoțînd chiote puternice din ambarcațiunile lor, încă atîrnate în grue. Ei erau siguri că, dacă vîntul va continua să bată, uriașa oaste fugărită prin strîmtoarea Sund își va pierde nu puțini dintre ostașii ei, înainte de a se desfășura din nou pe mările Orientului. Și cine-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
negricioasă, așa cum un vînător african belește un șarpe boa. După ce a scos-o, o întoarce pe dos, ca pe-un crac de pantalon, o întinde bine - așa fel încît aproape că-i dublează diametru - și în cele din urmă o atîrnă la uscat, în greement; nu după multă vreme o dă jos și, după ce taie o bucată lungă de vreo trei picioare dinspre vîrful ei ascuțit, face la celălalt capăt două găuri în chip de mîneci și se vîră el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la prova propriei sale ambarcațiuni. Era un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, tuciuriu la față, voinic, chipeș și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat într-o haină largă, din pînză de pilot, albastră, ale cărei broderii îi atîrnau de jur împrejur; o mînecă a hainei fîlfîia goală în spatele lui, aidoma mînecii brodate a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta? îl întrebă străinul, scoțînd dintre faldurile ce-l ascundeau un braț
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
e prea agitată! Săriți, băieți și coborîți palancul de tranșare. Din fericire, corabia avusese, cu o zi-două înainte, o balenă remorcată lîngă bordul ei, așa că palancul cel mare încă nu fusese demontat; enormul cîrlig pentru prins grăsime, care continua să atîrne, curat și uscat acum, fu coborît grabnic spre Ahab. Acesta, pricepînd numaidecît situația, își vîrî coapsa unicului picior teafăr în curbura cârligului îera ca și cum ar fi stat în palma unei ancore sau în furca unui măr), dădu semnalul cuvenit și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
furtunile! - toți marinarii, inclusiv musafirii, au fost rugați să terțaroleze velele-gabier; numai că, eram atît de chercheliți, încît a trebuit să ne legăm cu parîme ca să nu cădem de pe catarge, dar poalele tunicilor ni se încurcau printre vele făcîndu-ne să atîrnăm acolo, terțalorați noi înșine în bătaia vîntului năpraznic. Ce mai, eram niște pilde vii, numai bune să slujească drept avertisment tuturor marinarilor care se-mbată! Cu toate acestea, catargele n-au căzut peste bord și, în curînd, am coborît pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el semăna cu un război de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
simțitor rîndurile. E adevărat că, de cîtva timp, nu mai puțin de 13.000 de astfel de balene sînt vînate anual, numai de americani, în largul coastelor de nord-vest; totuși, există suficiente motive să se creadă că și această împrejurare atîrnă prea puțin sau chiar deloc în balanță, ca argument în problema respectivă. Oricît de firesc ar fi scepticismul în legătură cu densitatea populației uriașilor de pe glob, ce-i vom răspunde totuși lui Harto, istoricul din Goa, cînd el ne spune că regele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai tîrziu; și ea și copiii ar fi trăit într-o îndestulare, capabilă să îndepărteze grijile. Dar Moartea l-a doborît nu pe el, ci pe un frate mai mare, un om vrednic, de a cărui zilnică și voioasă trudă atîrna soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat. La ce bun să povestim totul? Loviturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fluturau în greementul corabiei. De-o parte și de alta a fiecăreia din cele trei gabii erau agățate cîte două butoaie cu spermanțet, deasupra lor, pe crucete, se vedeau butoiașe pline cu același fluid prețios, iar în mărul arborelui-mare era atîrnat un felinar de aramă. Precum aveam să aflăm mai tîrziu, Burlacul făcuse o expediție uimitor de norocoasă - cu atît mai uimitoare, cu cît, navigînd în aceeași zonă a oceanului, numeroase alte corăbii nu capturaseră nici măcar o balenă, în decurs de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pielea pergamentoasă a stomacului unei balene, răsunau puternic sub loviturile de pumn ale mateloților. Pe puntea de comandă, secunzii și harponiștii dansau cu fetele cu pielea măslinie, care fugiseră cu ei de pe insulele polineziene; iar într-o barcă frumos împodobită, atîrnată între arborele-trinchet și arborele-mare, trei negri din Long-Island cîntau din diblele lor, cu niște arcușuri făcute din fildeș strălucitor de balenă. între timp, alți membri ai echipajului dărîmau de zor zidăria cazanelor, care fuseseră scoase de-acolo. Ai fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu am putut ajunge pînă a doua zi dimineață. Ambarcațiunea care-o vînase, trebui așadar să rămînă toată noaptea alături de ea; era ambarcațiunea lui Ahab. Drapelul cu waif fusese înfipt drept în răsuflătoarea cașalotului ucis, iar în vîrful lui oamenii atîrnaseră o lanternă care arunca o lumină pîlpîitoaree și tulbure pe spinarea neagră și lucioasă a monstrului și pe valurile nocturne ce se frecau încet de el, ca de-o plajă întinsă. Ahab și toți oamenii lui, afară de Fedallah, păreau că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în vîrful fiecărui catarg cîte o tijă asemănătoare, menită să-l descarce în apă. Cum însă acest fir conductor trebuie să coboare la o mare adîncime, pentru ca marginea lui să evite orice contact cu coca vasului și cum, dacă ar atîrna multă vreme acolo, ar putea să provoace numeroase accidente, pe lîngă că s-ar încurca printre parîme și ar stînjeni mai mult sau mai puțin înaintarea vasului - din toate aceste motive, partea de jos a paratrăznetului de pe o navă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sub flacăra înaltă, Fedallah stătea în genunchi în fața lui Ahab, dar cu capul întors în altă parte; iar aproape, drept deasupra lor, în greementul unde tocmai legaseră o vergă, cîțiva mateloți, surprinși de fulger, se înghesuiau unii într-alții și atârnau ca un roi de viespi încremenite pe-o creangă, într-o livadă. Alții, înmărmuriți în diferite poziții, aidoma scheletelor de la Herculanum - în picioare, șezînd sau alergînd - parcă prinseseră rădăcini în punte, dar toți priveau în sus. Ă Da, da, băieți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
brăzdează în clipa asta mările. Păi, bătrîne Meșter-Grindă, ai vrea ca toți oamenii din lume să umble cu cîte un mic paratrăznet înfipt în vîrful pălăriei, aidoma unei pene în pălăria unui ofițer de jandarmi și ca firul să-i atîrne pe umăr ca o bandulieră? De ce nu ești deștept, Flask? E ușor să fii deștept! Atunci, de ce nu ești? Orice om care are măcar o jumătate de ochi poate fi deștept! Ă Nu-i tocmai așa, Stubb. Chiar și ție
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
altă parte înscriu cu regularitate, din oră în oră, pe obișnuita tăbliță, drumul parcurs, precum și presupusa viteză medie; de cele mai multe ori o fac însă de formă. Așa stăteau lucrurile și pe vasul Pequod. Mosorul de lemn și panoul lui colțuros atîrnau, nefolositoare, chiar sub parapetul de la pupa; ploile și spulberul de spumă le udaseră, soarele și vânturile le zbiciseră - toate stihiile își dăduseră mîna pentru a face să putrezească obiectul acela care atîrna acolo degeaba. Zărind din întîmplare mosorul, la numai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pequod. Mosorul de lemn și panoul lui colțuros atîrnau, nefolositoare, chiar sub parapetul de la pupa; ploile și spulberul de spumă le udaseră, soarele și vânturile le zbiciseră - toate stihiile își dăduseră mîna pentru a face să putrezească obiectul acela care atîrna acolo degeaba. Zărind din întîmplare mosorul, la numai cîteva ore după scena cu acele magnetice, Ahab își aminti de sextantul distrus și de jurămîntul pe care-l făcuse - de a guverna cu ajutorul lochului și al saulei. Corabia înainta în salturi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la pupa, cît mai departe sub vînt, unde, sub presiunea rafalelor lui piezișe, puntea aproape că atingea apa înspumată și vijelioasă. Omul de pe insula Man apucă mosorul și, ținîndu-l de capetele fusului în jurul căruia era înfășurată saula și sub care atîrna lochul, rămase așa pînă ce veni Ahab. Acesta se opri în fața lui și începu să desfășoare încet vreo treizeci-patruzeci de spire, înainte de a arunca lochul, cînd deodată omul de pe insula Man, care se uitase țintă atît la căpitan cît și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se tîrăsc. Hei, Pip, vino să ne dai o mînă de ajutor! Unde ești, Pip? Ă Pip? Pe cine strigați? Pip a sărit din barcă. Pip nu mai e. Ia să vedem, pescarilor, dacă nu l-am pescuit cumva? Saula atîrnă greu, pe semne că s-a agățat de ea. Scutură saula, tahitianule. Scutur-o zdravăn, pînă-o cădea! N-avem nevoie de fricoși aici! Ia uite-i brațul, cum iese din apă! Un topor, un topor! Să i-l tăiem! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
văzut o fantomă care cădea prin văzduh; cînd ne-am uitat în jos, am zărit doar un mic vîrtej alb, de bulbuci, pe marea cea albastră. Colacul de salvare - făcut dintr-un butoiaș lunguieț - fu aruncat de la pupa, unde e atîrnat întotdeauna, într-un dispozitiv ingenios; dar nici o mînă nu se ridică să-l apuce și, deoarece lemnul îi crăpase din pricina soarelui ce-l bătuse vreme îndelungată, butoiașul începu să ia apă, prin toți porii lui, astfel încît îl urmă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în lume? Pe mare, însă, nu-s bonete de muieri, ci doar bonete de întins pe catarge. Ia să văd: să bat în cuie capacul, să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar lăsa mai degrabă legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceștia nu putură să nu audă plescăitul cadavrului aruncat în apă, după cum corabia însăși nu putu scăpa de botezul funebru al stropilor ce-i împoșcau coca. în vreme ce Ahab și corabia lui se depărtau de Bucuria îndoliată, ciudatul colac de salvare atîrnat la pupa ieși brusc la iveală. Ă Ia uitați-vă colo, oameni buni! strigă un glas de cobe în urma noastră. Zadarnic încercați, străinilor, să fugiți de înmormîntarea de pe vasul nostru. V-ați întors cu pupa spre noi, doar ca să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fost introdusă chiar de Stubb, eu scopul de a-i oferi harponistului atît de expus primejdiilor, un maximum de garanție în ce privește fidelitatea și vigilența omului care ținea saula în.a.). Friederich Wilhelm Herschel î1738-1822), celebru astronom german. Grilaj glisant atîrnat deasupra porții unei fortărețe medievale. Rîu în statul Illinois îS.U.A.), pe malurile căruia locuiau numeroși indieni. Samuel Purchas î1573?-1626), compilator al unor tratate geografice, bazate îndeosebi pe materiale strînse de Richard Hakluyt î1552?-1616). Asta ne amintește
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca formele politice. Scriitorii noștri n-au transplantat literatura străină (lucru, dealtfel, imposibil și inconceptibil), ci numai s-au inspirat de la ea, au luat-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de servilitate ori de libertate a atârnat de talentul scriitorului și de gradul participării lui la sufletul specific național. Acest din urmă fapt, antidotul imitației servile, a atârnat mult de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]