8,683 matches
-
iar pe ultimul segment abdominal o pereche de apendice, articulate, care poartă niște gheare și cârlige de diferite forme cu care larvele se țin bine agățate în interiorul tubului. Și larvele fără tuburi au apendice abdominale, dar care sunt mult reduse. Biologia larvelor de trihoptere, ca și a nimfelor lor, este deosebit de interesantă, mai ales prin marea variație a formelor tuburilor larvare și a materialelor din care sunt construite. Larvele respiră prin branhiile abdominale, rareori prin branhiile toracice (traheene) Larvele sunt fitofage
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
fiind recunoscut astfel ca unul din cei mai buni preparatori din Europa. În anul 1901 a participat la Expoziția internațională din Sankt Petersburg, organizată în cadrul "Congresului naturaliștilor și medicilor din Rusia", prezentând un șir de preparate din domeniul anatomiei, zoologiei, biologiei și embriologiei. Mostrele executate de F. Ostermann au avut succes enorm depășind cu mult preparatele expuse de diferite instituții și firme specializate din străinătate. În baza observațiilor de teren a publicat lucrarea "„Preparate biologice ale faunei basarabene din Muzeul Agricol
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
de milioane de ani, fiind contemporan cu ultimii dinozauri. Este considerat cel mai rar pește din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. A fost descoperit în august 1956 de Nicolae Stoica, student în anul doi al Facultății de Biologie din București și a fost descris ulterior de Margareta Dumitrescu, Petre Bănărescu și Nicolae Stoica. Are corpul alungit, aproximativ cilindric în regiunea anterioară, comprimat lateral în regiunea posterioară și acoperit cu solzi ctenoizi relativ mari. Capul este mare și ușor
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
dată după solzii săi aspri. Este singurul pește a cărui denumire în mai multe limbi este identică cu cea din limba română: asprete. Aspretele a fost descoperit în august 1956 de către Nicolae Stoica, student din anul doi al Facultății de Biologie din București, pe timpul pregătirii unei lucrări despre speciile piscicole din baznul superior al Vâlsanului. El a pescuit cu mâna în râul Vâlsan un pește cu solzi cu margini zimțate, aspru la atingere, pe care nu l-a putut identifica în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
habilitat (regretații Gheorghe Cozub, Emil Rusu și Rafael Haciaturean). Sub conducerea profesorului Emil Rusu în cadrul secției a activat și un grup de specialiști în domeniul producerii vinurilor aromatizate. În colaborare cu regretată doctor în tehnică E. Obuhova și doctorul în biologie Ț. Văzdăuțan au fost elaborate compoziții de ingredienți vegetali destinați producerii renumitelor vinuri aromatizate „Buchet Moldavii”, „Utreniaa Roșa”, „Poleana”, aperitivului pentru cosmonauți „Sănătate” ș.a. Unele compoziții se aplică și în prezent pe larg la fabrica de vin „Buchetul Moldovei” din
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
a deschis, în 1853, o farmacie în stațiunea balneara Enghien-les-Bains, 11 km în nord de Paris. Apoi a preluat farmacia tatălui său la Montmorency, unde a lucrat timp de 25 de ani. Dar deja pe atunci s-a interesat pentru biologie. Mai întâi s-a angajat numai în entomologie, excelând prin alcătuirea unei colecții mari. În anul 1854 a fost co-fondator al "Société botanique de France" (președinte din 1901). Boudier a fost pasionat mai târziu de către savantul francez Joseph-Henri Léveillé (1796-1870
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
parte din copilărie în rândul pescarilor din Delta Dunării. În 1939, familia Nalbant s-a mutat la Tulcea, unde Teodor Nalbant a început să simtă atracția Deltei. Apoi familia sa s-a mutat la București. După terminarea liceului, a studiat biologia, inițial la Facultatea de Biologie din Cluj, apoi la Universitatea din București, unde a absolvit studiile universitare în 1958. La Facultatea de Biologie din Cluj, a fost îndrumat de profesorii Sergiu Cărăușu și Eugen A. Pora. Aici Teodor Nalbant l-
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
pescarilor din Delta Dunării. În 1939, familia Nalbant s-a mutat la Tulcea, unde Teodor Nalbant a început să simtă atracția Deltei. Apoi familia sa s-a mutat la București. După terminarea liceului, a studiat biologia, inițial la Facultatea de Biologie din Cluj, apoi la Universitatea din București, unde a absolvit studiile universitare în 1958. La Facultatea de Biologie din Cluj, a fost îndrumat de profesorii Sergiu Cărăușu și Eugen A. Pora. Aici Teodor Nalbant l-a cunoscut pe Dr. Petru
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
să simtă atracția Deltei. Apoi familia sa s-a mutat la București. După terminarea liceului, a studiat biologia, inițial la Facultatea de Biologie din Cluj, apoi la Universitatea din București, unde a absolvit studiile universitare în 1958. La Facultatea de Biologie din Cluj, a fost îndrumat de profesorii Sergiu Cărăușu și Eugen A. Pora. Aici Teodor Nalbant l-a cunoscut pe Dr. Petru Bănărescu, care i-a devenit un bun prieten, cu care a scris în colaborare peste 40 de lucrări
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
ca biolog la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice, apoi la Institutul de Cercetări Piscicole. Între 1970-1975, Teodor Nalbant a lucrat la Muzeul Grigore Antipa din București, unde a fost muzeograf principal. Apoi a lucrat la Institutul de Cercetări în Biologie, ca specialist în evoluționism. Teodor Nalbant, de-a lungul a 60 de ani, a desfășurat o vastă activitate de cercetare științifică în domeniul ihtiofaunei, investigând deopotrivă peștii din apele dulci și marine românești, dar și peștii din mările și oceanele
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru s-a născut în satul Călinești, (r.Fălești), pe 29 februarie 1952 în familia lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesor de geografie și biologie la școala din localitate. După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești, (r. Glodeni) în 1969, intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
în ritm tot mai mare, si la prețuri tot mai mici. Institutul Sânger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
ale programelor de cercetare de la Institutul Sânger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sânger sunt: Începând cu anul 2000, Institutul Sânger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene. Institutul este implicat în diferite arii de cercetare: Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe langă contribuția la Proiectul „Genomul uman”, cercetătorii de la Institutul Sânger au contribuit la diverse studii legate de
Institutul Sanger () [Corola-website/Science/334126_a_335455]
-
atenție, observă iarăși acea creatură, dar prietenul său susține că nu vede nimic. Protagonistul începe să creadă că vedenia era o prevestire de moarte sau o stare pregătitoare a unei crize de nebunie. Intrigat, prietenul său ia o carte de biologie de pe rafturile bibliotecii și începe să citească descrierea unei anumite insecte din familia Sphingidae, un fluture având denumirea științifică de Acherontia atropos (sfinxul cap-de-mort) și care semăna cu monstrul despre care auzise anterior numai că avea o mărime de a
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
științifice, precum și a științei educației. În 1854, a fost numit profesor de științe naturale la Londra și a avut o activitate didactică îndelungată la Royal School of Mines ("Institutul Regal de Minerit"). A fost unul dintre pionierii învățământului practic al biologiei. În paralel, a desfășurat cercetări de zoologie, anatomie comparată, embriologie, fiziologie, paleontologie, antropologie și geologie. A studiat structura și funcționarea nervilor și a craniului la vertebrate. A avut o concepție materialistă despre lumea vie, el fiind printre primii și cei
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
regimului comunist din România, ca evreu și în urma participării sale la mișcarea sionistă socialistă de tineret „Hashomer Hatzair”(Tânăra Gardă). A fost, între altele, un pionier al hidrobiologiei din Israel, fondator (împreună cu Steinitz) și, un timp, director al Stației de biologie maritimă de la Eilat. s-a născut în 1927 la Timișoara, ca Francisc Bernard Por, fiu al lui Béla Pór (din familia Politzer care își maghiarizase numele) și al lui Erzsébet (Elisabeta) născută Klein. A mai avut un frate, Ivan. Strămoșii
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
judecat și deportat în anii 1953-1955 cu alți membri ai Hashomer Hatzair. A fost bătut și torturat în sediile securității din Timișoara și Oradea și deținut în închisoarea Jilava. Cu toate vicisitudinile a reușit să termine studii la Facultatea de biologie ale Universității „Constantin Parhon” din București. După eliberarea din închisoare până în 1959 i s-a permis să lucreze în calitatea de curator al nevertebratelor la Muzeul de științe naturale „Grigore Antipa”. În 1960 Francisc Pór a emigrat în Israel, unde
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
Universitatea San Diego din California. În 1996 Por a ieșit la pensie, devenind profesor emerit al Universității Ebraice. Por a fost secretar al Comisiei "Fauna et Flora Palaestinae" de pe lângă Academia de Științe a Israelului și director fondator al Institutului de Biologie Marină de la Eilat. El a prezidat Comitetul de nomenclatură zoologică al Academiei limbii ebraice. Francis Dov Por a făcut însemnate studii de hidrobiologie, începute din România - contribuind la cunoașterea Eulamelibranhiatelor și la taxonomia și biologia Copepodelor de pe litoralul Mării Negre, a
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
director fondator al Institutului de Biologie Marină de la Eilat. El a prezidat Comitetul de nomenclatură zoologică al Academiei limbii ebraice. Francis Dov Por a făcut însemnate studii de hidrobiologie, începute din România - contribuind la cunoașterea Eulamelibranhiatelor și la taxonomia și biologia Copepodelor de pe litoralul Mării Negre, a descoperit câteva genuri și specii noi pentru știință. Ulterior și-a extins cercetările cu privire la Copepode și la Crustaceele Isopoda din alte zone palearctice și neotropicale. Por a fost fondator și primul președinte al Asociației internaționale
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
și perechea a avut un copil. În 1979 s-a căsătorit cu Maria Scintilla Almeida Prado Por. El a murit la Ierusalim în octombrie 2014. Francis Dov Por a scris 6 cărți, precum și numeroase articole in diverse domenii ale zoologiei, biologiei marine, limnologiei, biogeografiei și ale filozofiei biologice. a Lost Lake Sao Paulo, background for restoration" Brasileiros," Adema, Sao Paulo Natural History. Sofia-Moscow, Pensoft Publishers, "Philosophie Zoologique." Integrative Zoology, Volume 10, Issue 2, pages 230-231, March 2015
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
prima lucrare monografică monumentală asupra Mării Negre intitulată "Marea Neagră și ihtiologia ei". Între 1926 și 1937, Ioan Borcea, profesor la Universitatea din Iași și fondatorul Stațiunii zoologice marine de la Agigea (1926), are o susținută activitate ihtiologică; cercetările sale se referă la biologia și migrațiunile principalelor specii de pești din Marea Neagră, la clupeide, mugilide, gobiide, bleniide și labride. Printre monografiile lui Ioan Borcea se remarcă: "Observations sur la faune des lacs Razelm" (1926); "Fauna Mării Negre pe litoralul Dobrogei" (1928); "Observations sur les poissons
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
-ului este o metodă ce permite determinarea secvenței nucleotidice a unei molecule de ADN. Cunoașterea secvențelor de ADN a devenit esențială în biologia de bază, dar și în numeroase alte științe, cum ar fi diagnosticarea, biotehnologia, medicina legală, virologia sau biologia sistemică. Mulțumită secvențierii ADN au fost completate genomurile diferitor specii, cum ar fi homo sapiens, dar și multe animale, plante și microbi
Secvențierea ADN () [Corola-website/Science/335172_a_336501]
-
-ului este o metodă ce permite determinarea secvenței nucleotidice a unei molecule de ADN. Cunoașterea secvențelor de ADN a devenit esențială în biologia de bază, dar și în numeroase alte științe, cum ar fi diagnosticarea, biotehnologia, medicina legală, virologia sau biologia sistemică. Mulțumită secvențierii ADN au fost completate genomurile diferitor specii, cum ar fi homo sapiens, dar și multe animale, plante și microbi. Metodele pentru determinarea secvenței nucleotidice a unor fragmente de ADN au fost descoperite independent de Allan Maxam și
Secvențierea ADN () [Corola-website/Science/335172_a_336501]
-
mari genetice (grupuri de gene sau operoni, cromozomi întregi sau chiar genomuri. Secvențierea determină ordinea nucleotidelor prezente în moleculele de ADN și ARN izolate de la animale, plate, bacterii, archaea sau, virtual, orice altă formă de viață. Secvențierea este folosită în biologia moleculară pentru a studia genomurile și proteinele codate de acestea. Informațiile obținute în urma secvențierii ajută cercetătorii să descopere schimbări în gene, asocieri cu boli sau fenotipuri și să identifice ținte pentru noi medicamente. ADN-ul reprezintă o moleculă care oferă
Secvențierea ADN () [Corola-website/Science/335172_a_336501]
-
în urma secvențierii ajută cercetătorii să descopere schimbări în gene, asocieri cu boli sau fenotipuri și să identifice ținte pentru noi medicamente. ADN-ul reprezintă o moleculă care oferă informații referitoare la moștenirea genetică. De aceea, secvențierea ADN este folosită în biologia evolutivă pentru a studia înrudirea diferitelor organisme și felul în care au evoluat acestea. Domeniul metagenomicii identifică organismele din ape, canele de scurgere, noroi sau mostre de salivă. Cunoașterea organismelor dintr-un anumit mediu este esențială în ecologie, epidemiologie, microbiologie
Secvențierea ADN () [Corola-website/Science/335172_a_336501]