9,485 matches
-
era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a doua biserică", este la rândul ei modelată de armată, aceasta din urmă gândită fiind să finalizeze educația patriotică acționând ca "marea școală a națiunii". Mistica ortodoxistă, educația patriotică școlară și spiritul de disciplină militărească se întrepătrund pentru a alcătui climatul formativ al Românului. Devenite obligatorii, școala și armata sunt transformate în agenții inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu mai putea fi interpretată în cheie naționalistă. Profesionalizarea câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
partid politic) pentru crearea unui serviciu nou de informații secrete. În fapt, a fost vorba despre restituția vechii Securități sub o altă identitate nominală - Serviciul Român de Informații (SRI). Primele alegeri electorale postdecembriste s-au organizat la 20 mai 1990. Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o forță neocomunistă care a grăbit organizarea alegerilor, plecând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a dori să minimalizăm meritele majore ale cărții, a cărei influență asupra lucrării de față este mai mult decât evidentă, trebuie punctat totuși că radicalitatea discursului critic desfășurat de autor are o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și filosofie: publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evrei. 21 la sută dintre respondenți încă apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să răspundă criticilor antifeministe aduse de către învățați. Eroina chauceriană, o donna demonicata, este un tip de personaj care acționează mult mai insistent și mai direct în spațiul public, ideile ei inovatoare sau libertine răstoarnă o ordine socială vetustă, impunând un climat al libertății, al posibilității de alegere. Prin povestirea pe care o rostește în pelerinajul spre Canterbury, nevasta din Bath va încerca să dovedească din nou superioritatea feminină. 50 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în Reference Guide to English Literature
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rând, rege sau regină a unei zile, să impună o temă a povestirilor din timpul domniei sale, să se ocupe cu organizarea mesei și cu activitățile din timpul liber, să indice respectuos cine trebuie să rostească istorisiri și să asigure un climat de relaxare, voie-bună și armonie. Totul este gândit, calculat, riguros pus la punct, dovadă certă a faptului că o lume condusă de femei poate fi mai bună, în sensul acesta Giovanni Boccaccio rămânând un mare idealist. Spiritul practic devine tot
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Spiritul practic devine tot o ilustrare a unei educații primite în familie, deprinderile organizatorice se învață. Tinerele sunt însoțite de servitori cărora știu să le ordone, căci una dintre virtuțile unei femei medievale este și aceea de a oferi un climat plăcut în spațiul în care trăiește alături de cei dragi. Ca niște adevărate femei instruite, o dată ajunse în paradisul unei naturi îmbietoare, convin să-și petreacă timpul într-un mod mai mult decât elevat, istorisind povestiri despre un subiect anume, dovedindu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
are, pentru prima dată, puterea de a-și afirma clar, direct și sincer părerile vis-à-vis de problemele morale sau sociale. Rostirea povestirilor presupune respectarea unui ceremonial, care este urmat fără ezitare de toți. Trebuie să existe o atmosferă specifică, un climat de liniște, după o masă copioasă și după o odihnă binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei alcătuiesc o confrerie spirituală, intangibilă prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și astfel se naște tonul comic al acestor capodopere.869 868 William Hazlitt, op. cit., pp. 26-57 passim. 869 Charles A. Owen, art. cit., p. 294. 233 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine Ni se pare firesc, într-un climat prerenascentist, cum este cel reliefat de operele aduse în discuție, ca personajele ce populează universul boccaccesc sau pe cel chaucerian să poată decide asupra poziției pe care să o ocupe: fie alegând binele, puritatea și virtutea, așadar ceea ce generic am
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să explorăm și cercurile făcute în apa memoriei imediate de piatra lui Dumitru Cosmănescu din 1926, mai ales că aceste cercuri se sting aproape definitiv în timp, pe când acele ecouri se prelungesc prin țevăria mai tuturor biografiilor lui Eminescu creând climat, atitudine, imagine. Vom atrage atenția cât mai des asupra acestui basorelief al informației, lăsând cititorul să judece singur de ce trec atâția ani între ele, de ce unele urcă și altele coboară pe canavaua atenției generale, etc. Dornici mai ales de a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar și pentru a se vedea că anonimatul ca atare era înțeles, acceptat și perpetuat. Dacă, așadar, Eduard Gruber a fost uitat, a fost pentru că această uitare s-a anticipat de către apropiații lui, intra în programul acestei construcții colaterale de climat literar. De altfel, din 12 aprilie 1888 Mihai Eminescu se afla la București, unde fugise împreună cu Veronica Micle din Botoșani, smulgându-se de sub supravegherea strictă surorii sale. Hanrieta anunță faptul în scrisoarea din 15/27 aprilie 1888 către Cornelia Emilian
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai mult timp. în sensul notațiilor lui Artur Gorovei pe tema anonimatului necesar, putem conchide că, dacă Eduard Gruber a fost uitat, a fost pentru că această uitare s-a anticipat de către apropiații lui, intra în programul acestei construcții colaterale de climat literar. Iașul de sub oblăduirea culturală și ideologică a „Contimporanului” și altor ziare și reviste socialiste nu-l „deranjează” pe Creangă, nici pe Eminescu. În 1888, însă, pe 19 aprilie Eduard Gruber susține o conferință despre Eminescu la Atheneul Român din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
controlate, precum tonul vocii, atingeri, expresii faciale, priviri, posturi 74. Prin aceste manifestări, profesorul poate influența pozitiv sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
discursului; • cum ar putea să le trezească interesul pentru tema discursului; • care sunt așteptările elevilor în legătură cu intervenția profesorului; • care va fi starea de spirit a elevilor în raport cu persoana sa, tema și ora susținerii discursului, spațiul ocupat etc. Profesorul poate influența climatul educațional în vederea obținerii performativității discursului. Climatul favorabil în sala de clasă poate fi creat de personalitatea profesorului, de actualitatea și profunzimea temei discursului, de concordanța între problematica expusă și ierarhizările valorice ale elevilor. De cele mai multe ori, un climat afectiv pozitiv
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trezească interesul pentru tema discursului; • care sunt așteptările elevilor în legătură cu intervenția profesorului; • care va fi starea de spirit a elevilor în raport cu persoana sa, tema și ora susținerii discursului, spațiul ocupat etc. Profesorul poate influența climatul educațional în vederea obținerii performativității discursului. Climatul favorabil în sala de clasă poate fi creat de personalitatea profesorului, de actualitatea și profunzimea temei discursului, de concordanța între problematica expusă și ierarhizările valorice ale elevilor. De cele mai multe ori, un climat afectiv pozitiv creează condiții mai bune de receptare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
poate influența climatul educațional în vederea obținerii performativității discursului. Climatul favorabil în sala de clasă poate fi creat de personalitatea profesorului, de actualitatea și profunzimea temei discursului, de concordanța între problematica expusă și ierarhizările valorice ale elevilor. De cele mai multe ori, un climat afectiv pozitiv creează condiții mai bune de receptare și învățare, relații de cooperare și sprijin, amplificând astfel performanțele discursive. Impactul pe care partenerii îl exercită unii asupra altora depinde de calitatea și profunzimea relaționării, de abilitățile de comunicare atât ale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
competențele cognitive ale elevilor, de vârsta și motivația școlară a acestora. d) caracterul formativ ne indică faptul că profesorul exercită influență atât asupra conținuturilor didactice, cât și asupra elevilor. Stilul său de predare (autoritar, democratic, laissez-faire) își pune amprenta asupra climatului educativ, naturii relației cu elevii, formării și motivării acestora etc. Nu doar disciplina predată de către profesor este redefinită, ci și elevii reprezintă constructe ale profesorului. Eficiența comunicării didactice nu poate fi atinsă dacă ne limităm la perspectiva emițătorului (profesorului), întrucât
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
celorlalți cu ajutorul gestului ,,OK", substituind astfel mesajul verbal ,, Îmi place" și astfel decodificarea se realizează foarte ușor de către toți membrii grupului din clasă. Substituirea mesajului verbal prin intervenția gestului poate contribui la exprimarea clară a emoțiilor profesorului și la păstrarea climatului educațional favorabil desfășurării lecției. De exemplu, în loc să întrerupă activitatea de predare pentru a-i face observație unui elev indisciplinat, profesorul poate să se îndrepte către acesta fără să schimbe atmosfera educațională creată. * Gesturile care însoțesc comunicarea verbală / ,,ilustratorii" (Paul Ekman
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în interacțiunile umane, în descoperirea înșelăciunii unei persoane, dar, spre deosebire de embleme și ilustratori, acestea nu sunt intenționate. Din păcate, expresiile faciale pot trăda expectanțele scăzute ale profesorilor față de elevi. Profesorul eficient conștientizează rolul de mediator al expresiilor faciale în crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți factori: • tipul de activitate desfășurată: dacă profesorul dorește să păstreze un climat de maximă concentrare asupra unei probleme, atunci sunt recomandate gesturile restrânse; • rolul întruchipat: dacă profesorul interpretează rolul unui personaj literar și vrea să creeze o atmosferă de poveste, gesturile mai ample sunt mai expresive și mai binevenite; • structura anatomo-fiziologică: articulația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesticii și posturii elevilor care manifestă comportamente indezirabile: Tipologie Caracteristici comportamentale Particularități ale mimicii, gesticii și posturii Elevul indisciplinat - are un comportament de ,,bufon" al clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu prevede consecințele comportamentului său perturbator; - se întoarce frecvent la colegii din spatele băncii sale; Elevul dominator - îi este greu să se supună cerințelor școlii; - vorbește cel mai mult într-un grup
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]