9,745 matches
-
ne este amenințată, cum de altfel se întâmplă cu întreaga planetă. Toate alegerile noastre zilnice au un impact real. Trebuie să încetăm a crede că alegerile individuale nu afectează restul lumii, că nu cântăresc în balanță. Este fals. Indivizii formează colectivitățile, în felul acesta, acțiunile pe care le întreprindem la nivel individual au și un aspect social. Dacă trăiți în oraș, gândiți-vă ce ați putea face pentru a reduce intoxicarea atât a dumneavoastră, cât și a celorlalți. Dimineața mergeți singur
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
de maximizare este Înlocuit cu unul subiectiv de suficiență. În organizații, conceptul de om economic este Înlocuit de omul administrativ; raționalitatea este diferită În funcție de nivelul ierarhic al organizației, cei de la nivelele superioare având o raționalitate mai cuprinzătoare. Firma este o colectivitate, iar colectivitățile nu pot avea scopuri, deci nu pot fi maximizatoare. Doar indivizii au scopuri, iar raționalitatea acestora este limitată. Organizațiile, În sens larg, au scopuri multiple ce rezultă din jocul intereselor celor care participă Într-un fel sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este Înlocuit cu unul subiectiv de suficiență. În organizații, conceptul de om economic este Înlocuit de omul administrativ; raționalitatea este diferită În funcție de nivelul ierarhic al organizației, cei de la nivelele superioare având o raționalitate mai cuprinzătoare. Firma este o colectivitate, iar colectivitățile nu pot avea scopuri, deci nu pot fi maximizatoare. Doar indivizii au scopuri, iar raționalitatea acestora este limitată. Organizațiile, În sens larg, au scopuri multiple ce rezultă din jocul intereselor celor care participă Într-un fel sau altul În activitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei solidarități pozitive. În teoria economică neo-instituțională, această solidaritate pozitivă se ipostaziază instituțional În piețe, organizații și formele hibrid de cooperare (relații sociale reciproce, stabile În timp). Proprietatea este o instituție socială ce creează actori individuali, diferențiindu-i astfel de colectivitate, În timp ce organizația este o instituție ce facilitează cooperarea prin asociere Între actori având capacități proprii de acțiune (solidaritate prin diferențiere). Ambele instituții sunt construcții sociale mai presus de voința și acțiunea actorilor individuali. Acestea din urmă ar fi incomplete, În lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este, la rândul ei, reglementată, prestabilită. Berger și Luckman consideră că rolurile sociale sunt asocierea unor scenarii de acțiune cu un anumit tip de actori sociali. „Acest gen de tipizare apare În contextul unui inventar concret de cunoștințe comune unei colectivități de actori.” (1999:73). Într-o critică a utilizării teoriei alegerii raționale În analiza instituțională, antropologa britanică M. Douglas argumentează faptul că instituțiile sunt Întemeiate pe un mecanism cognitiv, și nu pe eficiență. Aceasta din urmă nu poate fi, În
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
226). În acest sens, V. Mihăilescu (2004, p. 54) afirma că „legitimitatea se transmite din aproape În aproape [...], traversând - nu fără contorsiuni (vom vedea mai jos În ce sens - n.a.) niveluri organizaționale” și integrând organizația „În ordinea instituțională a unei colectivități sau societăți”. Astfel, concepția neo-instituționalistă În sociologie consideră că expansiunea instituțiilor formale - standardizarea profesiilor, regulilor de organizare, programelor, tehnologiilor - percepute ca legitime În baza unor justificări raționale integrate la nivel societal (sistem gnoseologic) - determină creșterea incidenței organizării acțiunii colective; economiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încrederea. Pentru unii autori, relațiile sociale ce formează legături sociale sau rețele sunt definitorii În ceea ce privește stocul de capital social (Coleman, 1990; Lin, 2001). Pe de altă parte, Portes și Sensenbrenner definesc capitalul social drept „expectații de acțiune, Împărtășite de către o colectivitate care afectează scopurile economice și comportamentul orientat către scopuri al membrilor [...]” (1993:1323). Ei accentuează astfel Încrederea ca așteptare pozitivă privind comportamentele celorlalți actori. O poziție similară este adoptată de Fukuyama (1999) care consideră Încrederea drept ingredientul cel mai important
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În funcție de nivelul la care este analizată profitabilitatea: nivelul individual și nivelul social. În prima perspectivă, capitalul social este considerat drept o investiție individuală ce aduce beneficii individului. În cea de-a doua perspectivă, capitalul social este un bun comun, al colectivității. Problema celei de-a doua perspective este cauzată de confuzia capitalului social cu bunuri colective precum Încrederea generalizată sau normele. „Ignorându-i rădăcinile În interacțiunile sociale și În relaționare, capitalul social devine un simplu concept la modă folosit În contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
specifice ce țin de gravitatea afecțiunii, prognosticul, natura sa genetică (dominant autosomală, de unde și riscul mare de transmitere a afecțiunii), tratamentul specific costisitor și frecvent traumatizant (hemodializă/transplant) și, nu în ultimul rând, capacitatea de înțelegere și posibilitățile societății (ale colectivității) de a oferi individului bolnav șansele dezvoltării autonome și integrării comunitare. De aici și dificultatea de a oferi soluții univoce. Abordarea trebuie deci să fie pluralistă, descriptivă și analitică. Conflictele etice în cazul bolii ADPKD apar atunci când percepția este fragmentară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de B. P. Hasdeu, I. Slavici, Octavian Goga, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia. Limbajul artistic din variantele dramaturgiei lui Lucian Blaga a fost cercetat în volumul Filologie și istorie (1988), axat în general pe interferența dintre viața socială a colectivității și dinamica limbii literare în diferite etape de dezvoltare istorică. Merită semnalat și studiul consacrat rolului latinei medievale (savante) în modernizarea limbii române literare, la origine o comunicare în cadrul Congresului de filologie romanică de la București, 1968 (prezentată împreună cu Gabriel Țepelea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
compus din deputații Bundestag-ului și dintr-un număr egal de delegați aleși de parlamentele landurilor. În Adunarea federală mai sunt numite personalități eminente ale statului, chiar dacă nu sunt membri ai vreunui parlament din landuri. Președintele federal 898 simbolizează unitatea colectivității politice, a coeziunii și regimului constituțional. El reprezintă Republica federală în relațiile externe și deține o serie de prerogative în numirea înalților funcționari ai statului. El propune Bundestag-ului un candidat pentru funcția de cancelar federal și, la propunerea acestuia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
unui sistem nou de axiome în posibilitățile liricei noastre. Folclor sau poezie violent individuală. Aici numai, la aceste extreme, se plasează invențiunea și accentul veridic. Căci unitatea și numerile foarte mari sînt călăuzite singure de legile regești. O poezie a colectivității medii, o poezie socială sau de școală literară turbură inutil acordul imemoriabil, geologica simpatie dintre piscuri și văi". Prin autorul Aurului sterp reafirmă propria viziune în care se cuprinde și propria poezie, care înseamnă dezvoltarea unui sistem nou de axiome
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un rol identificabil în relațiile internaționale. Este cea mai cuprinzătoare definiție posibilă, permițând la limită includerea în această categorie chiar și a indivizilor. În timp însă, în cadrul disciplinei s-a ajuns la un consens privind tratarea drept actori exclusiv a colectivităților (deși există și unele excepții). Această definiție permite o trecere în revistă a candidaților la statutul de actor, urmând ca în secțiunile ulterioare să revenim asupra unor probleme în ceea ce privește definirea. Ele sunt importante, pentru că diversele programe de cercetare își definesc
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
micro și macroeconomic. În aprecierea rolului statisticii în cercetarea fenomenelor economice și sociale trebuie făcută distincție între statistica teoretică și statistica economică. Statistica teoretică oferă instrumentele (metodele) care permit să se descrie principalele relații și tendințe ce se manifestă în colectivitățile statistice. Printre aceste metode se numără: gruparea, corelația și regresia, indicii, analiza seriilor cronologice, analiza dispersională etc. Statistica economică face posibilă caracterizarea și analiza fenomenelor și proceselor economice și sociale cu ajutorul unor indicatori statistici. Rezultă de aici că statistica economică
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
aici că statistica economică este strâns legată de teoria economică, de economia generală și economia diferitelor ramuri și domenii de activitate. Prin intermediul statisticii economice, conceptele și categoriile economice abstracte sunt transformate în indicatori concreți, determinați pe baza datelor privitoare la colectivitățile statistice reale. Statistica economică trebuie să pună la dispoziția sistemului informațional economic indicatori care să asigure o reflectare cât mai corespunzătoare a fenomenelor și proceselor economice și sociale. Statistica economică oferă astfel posibilitatea realizării de analize statisticoeconomice absolut necesare în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
publice se compune din următoarele subsectoare: - administrația centrală; - administrațiile locale; - administrațiile de securitate socială. „Administrațiile publice” includ: organismele administrative publice care conduc și finanțează un ansamblu de activități ce constau, în principal, în furnizarea de bunuri și servicii non-piață pentru colectivitate; instituțiile fără scop lucrativ ce produc servicii nedestinate pieței controlate și majoritar finanțate de administrațiile publice; fondurile de pensii autonome. Sectorul gospodăriile populației<footnote C. Anghelache, A. Isaic-Maniu, C. Mitruț, V. Voineagu, Sistemul conturilor naționale, Editura Economică, Bucuerști, 2007, pp.
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai mult de științele sociale. Ținând cont și de cele prezentate anterior, putem defini demografia ca fiind o știință socială care are ca obiect studiul colectivităților umane, al fenomenelor și proceselor demografice specifice, în scopul determinării legităților care guvernează aceste fenomene. Principalele sarcini care îi revin demografiei sunt: − obținerea, înregistrarea informațiilor referitoare la numărul și structurile populației; − măsurarea fenomenelor și proceselor demografice; − analiza și prognoza fenomenelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
se utilizează cu succes metoda grupărilor statistice, calculul indicatorilor medii, al mărimilor relative, analiza variației, metoda corelației și regresiei, teoria indicilor etc. Pornind de la caracterul aleator al fenomenelor demografice - consecință a modului specific de manifestare a fenomenelor demografice în cadrul unei colectivități statistice de asemenea dimensiuni cum este populația - o largă aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau de la depopulo (a depopula). În Franța, termenul population a fost folosit până la mijlocul secolului al XVIII-lea în sensul de „acțiune de a popula”. footnote> (umană) reprezintă o colectivitate statistică formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu bine delimitat. Populația este - într-o altă concepție - o colectivitate umană, definită printr-un ansamblu de caracteristici specifice și legități proprii de dezvoltare. Rezultă așadar
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
secolului al XVIII-lea în sensul de „acțiune de a popula”. footnote> (umană) reprezintă o colectivitate statistică formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu bine delimitat. Populația este - într-o altă concepție - o colectivitate umană, definită printr-un ansamblu de caracteristici specifice și legități proprii de dezvoltare. Rezultă așadar, că nu orice grup de indivizi umani formează o populație în sensul demografic al cuvântului; acesta trebuie să îmbrace forma unei comunități, fiind deci vorba
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată prin comunitate de teritoriu, comunitate de viață
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
două sunt avute în vedere mai ales caracteristicile sociale, economice, politice, culturale, etnologice etc. footnote> este în același timp unul dintre principalele subsisteme ale economiei naționale; este de neconceput desfășurarea oricărei activități sociale, existența societății în general, făcând abstracție de colectivitatea umană. În funcție de dimensiunea teritoriului de referință, distingem: populația unei localități, populația unei unități administrative dintr-o țară (comună, județ etc.), populația unei țări (populație națională), populația unei regiuni a lumii dintr-un continent (include populația mai multor țări), populația continentelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, pp. 38-42. footnote> pentru determinarea numărului și structurii populației sunt: − recensământul populației (în România s-au efectuat 13 recensăminte începând cu 1838 și până în 2012), formă principală de observare statistică totală și periodică, a colectivităților umane; − statistica mișcării naturale a populației, care asigură informații demografice în perioadele intercensitare, pe baza buletinelor statistice de naștere, deces, căsătorie și divorț; − statistica migrației utilizată pentru completarea informațiilor cu privire la mișcarea teritorială a populației, în perioadele intercensitare, pe baza buletinelor
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și a celui migrator, estimările fiind în acest caz mult mai aproape de realitate. Numărul mediu al populației - indicator de interval În cadrul analizei demografice, masa evenimentelor demografice de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp, se compară cu dimensiunea colectivității populației din care se recrutează. Așadar, ar trebui să comparăm un indicator statistic de interval (fenomenul demografic) cu un indicator statistic de moment (efectivul populației), lucru care, potrivit teoriei statistice, nu ar fi corect. Ca urmare, este nevoie de un
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
atunci când se cunoaște efectivul populației și pentru alte momente în cursul anului; media cronologică simplă se folosește în cazul intervalelor de timp egale, iar cea ponderată pentru intervale de timp inegale. footnote> simplă: − ca medie cronologică ponderată. Structura populației În interiorul colectivităților umane, delimitate în timp și spațiu, se pot diferenția anumite subcolectivități, în funcție de o serie de caracteristici de grupare: demografice, social-economice, culturale, teritoriale etc. Aceste grupări realizate după diverse caracteristici sunt utilizate în analizele economico-sociale și demografice. Analiza structurii populației presupune
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]