9,900 matches
-
le ignore. Chiar și în secolul al XVII-lea, Descartes refuza să accepte ideea că numerele negative ar putea fi rădăcini de ecuații. El le numea „rădăcini false“, acesta fiind motivul pentru care nu și-a extins niciodată sistemul de coordonate și în domeniul numerelor negative. Descartes a fost un vestigiu târziu, o victimă a succesului pe care-l obținuse prin căsătoria algebrei cu geometria. Numerele negative erau de mult timp utile în algebră - chiar și în cea europeană. Ele apăreau
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
numerelor complexe, care a scos la lumină o întregă nouă structură în matematică. În anii 1830, Gauss a înțeles că fiecare număr complex - numere care au componente reale și imaginare, precum 1 - 2i - poate fi reprezentat într-un sistem de coordonate carteziene. Axa orizontală corespunde componentei reale a numărului complex, iar axa verticală, celei imaginare (Figura 32). Această construcție simplă, numită planul complex, ne-a furnizat multe informații referitoare la comportamentul acestui gen de numere. Se dă, de exemplu, numărul i
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
numerele raționale sunt cele care pot fi exprimate sub forma a/b, unde a și b sunt numere întregi (b fiind diferit de zero, firește). Pentru început, haideți să luăm în considerare numerele raționale pozitive. Imaginați-vă un sistem de coordonate numeric - două axe numerice încrucișate în punctul zero, asemănătoare cu cele din sistemul cartezian de coordonate. Haideți să-l punem pe zero în origine și să asociem fiecare punct de pe axe cu câte un număr rațional x/y, unde x
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sunt numere întregi (b fiind diferit de zero, firește). Pentru început, haideți să luăm în considerare numerele raționale pozitive. Imaginați-vă un sistem de coordonate numeric - două axe numerice încrucișate în punctul zero, asemănătoare cu cele din sistemul cartezian de coordonate. Haideți să-l punem pe zero în origine și să asociem fiecare punct de pe axe cu câte un număr rațional x/y, unde x este coordonata x a punctului, iar y este coordonata y a punctului. Din moment ce șirurile numerice de pe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
două axe numerice încrucișate în punctul zero, asemănătoare cu cele din sistemul cartezian de coordonate. Haideți să-l punem pe zero în origine și să asociem fiecare punct de pe axe cu câte un număr rațional x/y, unde x este coordonata x a punctului, iar y este coordonata y a punctului. Din moment ce șirurile numerice de pe axe se îndreaptă spre infinit, orice combinație pozitivă dintre x și y reprezintă un punct din planul definit de acest sistem numeric (Figura 58). Acum haideți
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
asemănătoare cu cele din sistemul cartezian de coordonate. Haideți să-l punem pe zero în origine și să asociem fiecare punct de pe axe cu câte un număr rațional x/y, unde x este coordonata x a punctului, iar y este coordonata y a punctului. Din moment ce șirurile numerice de pe axe se îndreaptă spre infinit, orice combinație pozitivă dintre x și y reprezintă un punct din planul definit de acest sistem numeric (Figura 58). Acum haideți să creăm un tablou al poziționării numerelor
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
orice combinație pozitivă dintre x și y reprezintă un punct din planul definit de acest sistem numeric (Figura 58). Acum haideți să creăm un tablou al poziționării numerelor raționale pozitive. Pe locul unu, vom pune punctul 0 al sistemului de coordonate. Apoi, trecem la 1/1: acesta stă pe locul doi. Apoi, trecem la 1/2: locul trei. Apoi, la 2/1 (care, bineînțeles, este același lucru cu 2): locul patru. Apoi la 3/ 1: locul cinci. Se formează o grilă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Perpessicius în prefața la ediția Crai-lor din 1965, proiecînd o imagine de fiu model care a păstrat pentru părintele său "o deferență și o pietate izvorîte, mai cu seamă, din exemplul trudei literare"; Ovidiu Cotruș fixează antinomia Ion Luca-Mateiu pe coordonate ale psihologiei individuale: Între tată și fiu s-a iscat de timpuriu conflictul dintre un om cu simțul realității și un fantast. Pentru Ion Luca, pasiunea genealogistică și lectura furibundă a Almanahului Gotha erau mofturi primejdioase, dacă nu chiar simptome
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rămîne derutat de "triada actor snob dandy (care) se aplică în cazul lui Mateiu I. Caragiale." Semnificativ este portretul pe care îl realizează G. Călinescu unul din cele mai reușite din impresionanta Istorie a literaturii române alcătuit însă pe două coordonate care par a se exclude prin contrastul dintre personaj și persoană; mai întîi, divinul critic observă masca aristocratică: " Se putea vedea acum cîțiva ani trecînd prin Piața Sf. Gheorghe un bărbat care prin înfățișarea lui atrăgea numaidecît atenția. Bărbatul, cam
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
adoarme vigilenta secolului, este ambigua în cazul femeii. Schimbările politice, sociale și morale sunt determinante pentru soarta femeilor și formează o matrice ce participa la elaborarea modelelor care inspiră reprezentarea femeii. Imaginarul despre femei este în general construit în funcție de două coordonate pe de o parte, demonizarea femeii prin reproducerea parabolei biblice a păcatului originar al Evei, iar pe de alta, divinizarea ei prin recuperarea blestemului de către fecioara Maria. Credință creștină închide itinerarul feminin în două extreme: Eva la început, Maria la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
climaterice, vestimentare, sociale, ereditare. Ca entitate conceptuală, românul realist și naturalist este reprezentarea unei realități istorice și sociale unde fiecare element al textului este semnificativ. Metodă predilecta este observarea omului în relațiile lui cu mediul și în reacțiile lui sociale. Coordonată fundamentală a românului realist și naturalist este interdependenta dintre om și mediul social. Zola consideră că va fi reprezentativ și credibil, punând în evidență mecanismele de determinare (biologice, sociologice, istorice) 77. Jacques Dubois constată [2000, p.234] că scriitorul face
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Bis., II, 88, 157, 161-163, 169-170; Dimitrie Dan, Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912, 112-114; Iorga, Ist. lit., II, 593-597; N. Grigoraș, Mitropolitul Iacov I Putneanul, MM, 1958, 9-10; Piru, Ist. lit., II, 157-158; Lăudat, Ist. lit., III, 99-105; Duțu, Coordonate, 219, 226, 250-252; Dicț. lit. 1900, 445; Păcurariu, Ist. Bis., II, 353-359; Păcurariu, Dicț. teolog., 202. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a vieții personale și-a găsit un rost care este în armonie cu cât mai multe cunoștințe asupra naturii"4. Ipoteza personalistă va deveni una dintre coordonatele sistemului. Persoana este unitate microcosmică, univers în miniatură; ea înfăptuiește cunoaștere și tot ea face posibil, prin structura și prin statutul său de unitate energetică, acordul dintre acțiunile sale și propria cunoaștere, îndeplinind, datorită aceluiași motiv, și condiția de valabilitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
procesului umanismului" (al unei probleme care vizează ceea-ce-este omul contemporan), George Uscătescu privea astfel începuturile conștiinței de sine a antropologiei filosofice, făcând referire la unul dintre antropologii cu operă semnificativă din perioada postbelică: "dacă, aparent, Foucault se mișcă pe alte coordonate, în esență, procesul pe care el îl intentează omului și umanismului ne conduce tot la punctul fixat acum șaizeci, șaptezeci de ani de către metafizica europeană aflată în criză (la momentul "Scheler" n. C.). Este vorba de posibilitatea unei antropologii filosofice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie să considere altfel propria-i ființă în legătură cu a doua și cea mai înaltă menire a lui decât cu venerație și legile acestei meniri cu cel mai înalt respect"64. Tocmai de aceea termenii persoană și personalitate pot fi socotiți coordonate ale proiectului antropologic kantian. De fapt, împreună, acești doi termeni se referă la om ca ființă rațională angajată în două lumi, fenomenală (sensibilă) și noumenală (inteligibilă). Prin ei înțelegem că omul are "puterea" de a cunoaște, dar și pe aceea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnifică suficient umanizarea și desăvârșirea ordinii "impuse" de determinismul prin finalitate; apoi, pentru că face posibilă o teorie a vocației sub o întemeiere propriu-zis antropologică. Desigur, spațiul umanului este determinat prin condiționatul natural și prin idealul de personalizare; acestea două sunt coordonatele lui; dar ele nu impun ordinea lor specifică, ci se contopesc în unitatea ființei umane. Personalitatea energetică, gândită generic, se definește printr-o tehnică a muncii diferită de cea a personalității anarhice (mistice), sau cea a personalității "tip". Ea continuă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în deosebire și de alte modele. Pentru a-i dezvălui specificul metodologic în ordinea explicației antropologice și a-i defini locul în istoria ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică ipoteza personalismului energetic, dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei cosmologic, evident, uneori, în lucrările filosofului francez, ne este îngăduit să spunem că omul poate fi gândit, în privința locului său în lume, și în funcție de coordonatele pe care le-am observat la Kant și la Rădulescu-Motru: condiționatul natural și Absolutul (la Renouvier, ca Absolut divin, Dumnezeu), fără a fi vorba însă, în noul context, despre raportări clare ale acestor trei instanțe ale existenței. Desigur, nu poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și știință în concepția filosofică a lui C. Rădulescu-Motru, în vol. Aspecte istorico-metodologice ale gîndirii filosofice și științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. GOGONEAȚA, Nicolae, Sistemul filosofic al lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 4/1968. GOGONEAȚA, Nicolae, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 2/1992. GOGONEAȚA, Nicolae, C. Rădulescu-Motru: pledoarie pentru spiritul științei și filosofiei moderne, în "Revista de filosofie", 2/1994. HEIDEGGER, M., Kant et le problème de la métaphysique, Gallimard, Paris, 1953. HEIDEGGER
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, Cluj, Editura Dacia, 1987, p. 71. 105 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru Personalismul energetic și alte scrieri, p. XLIII. 106 Nicolae Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie" 2/1992, p. 10. 107 C. Rădulescu-Motru, Puterea sufletească, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p.202. 108 Idem, Elemente de metafizică, p. 468. 109 Ibidem, p. 477. 110 Ibidem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
194 Ibidem, p. 560. 195 Ibidem, p. 588. 196 Ibidem, p. 581. 197 Ibidem, p. 588. 198 Nietzsche, A doua considerație inoportună, Editura Ararat, 1994, p. 96. 199 C. Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, p.118. 200 N. Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, p. 162. 201 Cf. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri, vol. I-VIII București, Editura Floarea darurilor, 1996-2001 202 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 665. 203 N. Berdiaev, Sensul creației, București, Editura Humanitas, 1992, p. 292. 204
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalism sunt diferite de cele cu care este folosit acest termen în sistematicile filosofiei contemporane, unde desemnează un anume fel de a face filosofie. A se vedea în acest sens Gheorghe Vlăduțescu, Personalismul francez, București, Editura Științifică, 1971 (cap. I: Coordonate personaliste). 284 H. Baruk, Le problème psychologique et métaphisique de la personalité, în "Revue internationale de Philosophie", 35/1956, p. 87. 285 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 611. 286 Cf. Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru. 287 Gheorghe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a servi că axa de rotație. Comandă Common Views, activează modul de rotire a piesei, în poziții precum vedere din față, spate, sus, jos, stânga și dreapta sau izometric. Comandă Show All, afișează toate planele de referință, sistemele de coordonate, schițe, etc. Comandă Hide All, ascunde toate planele de referință, sistemele de coordonate, schițe, etc. Comandă Variables, deschide tabloul variabilelor. Comandă Transition to Ordered (Synchronous), permite trecerea de la un mediu de lucru la altul. Meniul contextual se deschide la apăsarea
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
rotire a piesei, în poziții precum vedere din față, spate, sus, jos, stânga și dreapta sau izometric. Comandă Show All, afișează toate planele de referință, sistemele de coordonate, schițe, etc. Comandă Hide All, ascunde toate planele de referință, sistemele de coordonate, schițe, etc. Comandă Variables, deschide tabloul variabilelor. Comandă Transition to Ordered (Synchronous), permite trecerea de la un mediu de lucru la altul. Meniul contextual se deschide la apăsarea scurtă click dreapta. Solid Edge ST3, posedă încă o funcție a mouse-ului, numită
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
stabilire a materialelor pieselor modelate sau a proprietăților fișierelor tip draft. Fereastră Path Finder - afișează entitățile realizate în mediul Ordered sau Synchronous, pentru a fi vizualizate sau accesate la dorința sau necesitate. În plus, afișează Reference Planes și sistemul de coordonate de bază, cu posibilitatea bifării (afișării) sau debifării (ascunderii) lor. În funcție de sistemul de operare XP sau Windows 7, Path Finder poate fi afișat și transparent, pentru maximizarea ferestrei de lucru, sau poate fi setat AutoHide. În același loc, sau spațiu
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]