10,028 matches
-
Cred că generația din care fac parte a avut șansa să se definească în raport cu opera unor mari personalități regizorale care au fundamentat în deceniul șapte spectacologia română contemporană. Montările lui Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, David Esrig, Radu Penciulescu, Valeriu Moisescu, Crin Teodorescu, Vlad Mugur au permis tinerelor generații să înțeleagă sensurile majore ale artei și să se poată forma independent de concepția maeștrilor într-un climat cultural propice dezvoltării spiritualității românești. Generația mea s-a lansat "bine", a fost prinsă în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
marea anvergură a gânditorului, a poetuluim-au trimis către adâncimea viziunii tragice. Blaga, Cehov, Shakespeare, Caragiale, Lampedusa, Dostoievski... Și nu am vrut să pierd acestă cale, să mă risipesc... Teatru în acea perioadă era de înaltă valoare Ciulei, Pintilie, Esrig, Penciulescu, Crin Teodorescu, Valeriu Moisescu... Și de atunci nu mă interesează hegemonia conceptului regizoral în afara unui suport moral, etic. Sunt atras de ceea ce se poate împlini într-un limbaj specific, expresiv pentru a naște un dialog între ființă și lume, un dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Doină, Terține, Iambul de M. Eminescu, Rondeluri de Al. Macedonski, Psalm de T. Arghezi, Poem, Necuvintele, În dulcele stil clasic de N. Stănescu, Romanul adolescentului miop de M. Eliade, O zi ca o proză scurtă de M. Ne delciu, Balada crinilor care șiau scris frumos, Balada trandafirului cu aburi de Emil Brumaru etc. au un rol metatextual, încadrând în specie sau reliefând o caracteristică textuală. - Un termen verbal/o structură verbală sau adverbială este simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în versul următor. Segmentarea unității sintactico lexicale (atributul sau complementul izolat de cuvântulregent, articolul ori prepoziția de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era moină, urâtă și o mare,//din totdeauna știută, zădărnicie. îmi spuneam, / nam să mai trec niciodată de locul acesta de aici, / cu mese înalte, cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
banc, la restaurant: "N-am mai auzit, în ultimul timp, de o condamnare a unui actor. Pe vremuri, da! Au fost mulți care au făcut închisoare politică. Am auzit de Ion Omescu, de Benedict Dabija, de Marietta Sadova, de regizorul Crin Teodorescu, de Mitică Popescu, de Radu Cornea, de Ștefan Radof... și, bineînțeles, de Șeptilici" (și-ncă autorul nu-i numește pe toți!). Acele vremuri, însă, erau tot în regimul acesta. Altă secvență elocventă, pentru umilințele pe care trebuia să le
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lumea de mirare, Că-s fudul și mă țin mare. - Am și drept să fiu fudul Că iubesc puțin și bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am cui -// Jelui-m-aș cerbului -// Cerbul e o fiară mută -// Nu poate ca să răspundă -// Jelui-m-aș munților -// De dorul părinților -// Jelui-m-aș brazilor -// Ca de dorul fraților -// Jelui-m-aș florilor -// De dorul surorilor -// Jelui-m-aș crinilor -// De dorul vecinilor -// Drumu-mi este lung și-ntins -// De un dor mare sînt cuprins -// Drumu-mi este lung și lat De un dor mare m-am uscat -// Și m-am uscat ca cicoarea -// Și m-am vestejit ca floarea -// Bate vîntul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
doi, în trei/ Îl joci în câte, câți vrei,/ Arde-l-ar focul! Tânjirea după femeia idealizată e o temă frecventă (Cântare, Creion, Dor dur); fata din Lingoare s-a îmbolnăvit de dragoste, înțepată cu otrava din "spinul prins de crin și laur"; o alta participă la o "erotică fugoasă" în Rada. Vulgaritatea frustă are farmecul ei: Sunt bolnav de cântece, mamă,/ Adu-mi-o, să joace culcată și să geamă", interogațiile criminalului din Tinca au un ton justițiar: Cine ți-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un val/ se trage din mine/ înapoi în părinți"; 33. Motivul biblic al apărării drumului "spre pomul vieții" de către heruvimi; 34. Teama de moarte în poezii de inspirație folclorică și mitologică (Din adânc, Stă în codru fără slavă, Ursul cu crin; 35. Împăcarea poetului cu universul (speranță, încredere, bucuria vieții); 36. Confesiunile spirituale ale poetului despre sufletul său, aflat în căutare de împliniri: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă/ În patria sa/ zăpada făpturii ține loc de cuvânt/ Sufletul lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși, esențializând spațiul ("în cercul aceleiași vetre"), iar ziua
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atemporală: "Unde și când m-am ivit în lumină nu știu./ din umbră mă ispitesc singur să cred/ că lumea e o cântare". Poetul trăiește în singurătatea lucrurilor, visează miracole, are viziuni personale, undeva între "coperișele iadului" și "muntele cu crini", între vinovăție și neprihănire: "Închis în cercul aceleiași vetre/ fac schimb de taine cu strămoșii/ norodul spălat de ape subt pietre". Prin taine înțelegem " Poveștile sângelui uitat de mult", energiile secrete, tăcerea dintâi, muțenia primei vârste, negarea cuvântului: "Cu cuvinte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nu sunt exhaustive. Soiuri comestibile Anuale și perene Begonie, limba mielului, conduraș, șofran, albăstrele, mac sălbatic, crizantemă, cosmos sulphureus, floarea pasiunii, cerceluș, gardenie, micșunea, gladiola, fasole de Spania, hemerocallis (specie de crină, trandafir chinezesc, hosta (specie de crină, impatiens parviflora, crin, margaretă, nalbă, roiniță (iarba stupiloră, lumânărică, mentă indiană, gura-leului, floare de nu-mă-uita, garoafa de câmp (garofițăă, luminiță de noapte, părăluțe, mușcată, panseluță, brumărele, păpădie, bujor, Platycodon grandiflorus, crețușcă, gălbenea, floarea-soarelui, trifoi roșu, lalea, valeriana, viorea, yucca și zucchini (dovlecei verziă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Catananche caerulea, arăriel, nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox, physalis, physostegia, nemțișor de câmp, sângele voinicului, scara Domnului, primula, dedițel, trandafir-de-iarnă, ruscuță
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
nemțișor, Doronicum pardalianches, turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox, physalis, physostegia, nemțișor de câmp, sângele voinicului, scara Domnului, primula, dedițel, trandafir-de-iarnă, ruscuță (cutcurigă, nalbă de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mizericordioasă și sufăr peste poate. O da! Tu ești aurora sublimă, care deschide bolta azurie într-o adorațiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie și inspirațiune, care m-a făcut pentru ca să-ți fac aci anexata poezie: ‘Ești un crin plin de candoare, ești o fragedă zambilă, ‘Ești o roză parfumată, ești o tânără lalea! ‘Un poet nebun și tandru te adoră, ah! copilă! ‘De a lui pozițiune turmentată fie-ți milă; ‘ Te iubesc la nemurire și îți dedic lira
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
sau la inițiativa vreunui mare prelat sau mare boier se copiază traduceri după diversele cărți de învățătură religioasă morală de origine bizantină și slavă sau după „cărțile de desfătare“. Din prima categorie face parte, între altele, Cartea ce să chiamă Crinii țarinii, sau Flori prea frumoase care s-au adunat din dumnezeiasca Scriptură pentru mântuirea sufletească și s-au așezat prin osteneala oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
treia fiind de van sat de tru fie și iu birea de ar ginți, și urmat de mâ nie, lă co mie, zavistie (ură, invidie), lene. Într-un text de în vă ță tu ră morală re li gioa să, Crinii țarinii, recopiat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, deși se vorbeș te de curvie, ea nu se numără printrecele șapte patimi împotriva cărora creștinul ar trebui să lupte. De fapt, patimile, așa cum se explică în capitolul 15
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sa scurtă și care vor deveni mai târziu marile preocupări ale romanelor sale: boala și literatura/arta. Personajul creat, pseudo-contele vopsit în roșu pe picioare, purtând pe cap o pălărie cu ilustrate din Brazilia, ținând în permanență în mână un crin negru, pare desprins din tablourile lui Salvador Dali. Blecher parodiază aici și ,,ideea de literatură văzută ca hrană spirituală", contelele fiind cel care ,,mănâncă din aceeași pâine cu naratorul"10. Incursiunile pe care naratorul însuși la face în propriul text
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lin din rochii / Pe-o margine de pat // Și de rușine-obrajii / Și fesele-ți se fac / Mai roșii decât floarea / Cea roșie de mac..."; Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Albeața ei împotmolește crinii/ În mâl. Privirea-i prinsă-ntr-un cleștar./ Ci-n preajmă-i clipocesc candele mici,/ Plâng îngeri longilini, râd fluturi groși./ Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca să poți auzi lumina. Trebuie să-ți lași nările în strujeni ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să fie roșu ca zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ți aurești manșetele cămășii cu fântâni ca să atingi inocența" (Testamentul detectivului Arthur). Retras la țară, unde așteaptă o dată la cinci săptămâni diligența poștală, Julien Ospitalierul își rememorează candid iubirile, fie ele pur virile, înalt spirituale ori pedestru obiectuale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Mare, Editura Cartea Românească, București, 1991; Venire, Editura Sagittarius, Iași, 1995; Vederea, Editura Junimea, Iași, 1995; Prezența, Editura Pontica, Constanța, 1996; Flori de cireș, Editura Fides, Iași, 1997; Răsăritul Chipului, Editura Cartea Românească, București,1998; Haiku, Editura Fides, Iași, 1998; Crinul deschis, Editura Junimea, Iași, 1999; Dor din dor, Editura Fides, Iași, 1999; Cântece de leagăn, Editura Fides, Iași, 2000; Cât îi ceru și lumea, Editura Fides, Iași, 2000; Marginea singurătății, Editura Fides, Iași, 2001; Nume pe ape, Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
marginile orei", cu insomnii și "corole de spini magici" și, în general, toate "iubitele sunt turnuri de mănăstiri", poetul este dăruit de bătrânul, credinciosul corb cu "semințele mătăsoase ale/ transcendenței", un alt personaj ambiguu îi împletește "armura singurătății", gravată cu "crini dureroși", în sunet de "trâmbițe melancolice" etc. etc. Într-un mod încă și mai evident față de cărțile precedente, pe parcursul acestui op se privilegiază tratarea acelor motive lirice care dau relief relației dintre poezie/ cuvânt și poet/emițător, o relație pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
funcții esențiale în imaginarul creștin (potirul, spada, șarpele, îngerul ș.a.). Toate din dorința de a resacraliza universul aproape descentralizat, ce pare a-și refuza esențele tari ale miracolului. Cele mai reușite versuri din Altarul de pelin ("dialogul alb cu un crin/ așa începe orice rai/ martor Dumnezeu") ne conving de faptul că, într-adevăr, "cu această întâmplare/ începe împărăția". Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași", 26 iulie 2003; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași", 28 octombrie 2006; Ioan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
femeii în luptă cu teribilul cancer ori a celui amenințat să rămână singur. Agonia asistată, splendida Rugă a femeii ("Lasă-mă să trag eu toate ponoasele,/ să fiu eu cea care suferă./ tu rimează un nufăr cu o nufără,/ îngrijește crinul,/ soarbe și pentru mine o picătură din vinul/ care a mai rămas-/ Amână cât poți acel ceas,/ acea oră-// Pe mine oricum mă devoră") sau teribilul Bocet al bărbatului urlându-și singurătatea, înmormântarea, doliul, visul-coșmar, spaima de uitare nu lipsesc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
paradisului pierdut (Editura Junimea, 2000) ori Dorința durerii îndrăgostite (Fundația Culturală Poezia, 2006), pare a fi cea erotică. Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii și "leșurile de petale", orga și "danțul funerar", "dangătul fioros" și "dragele/ mume sarcofagele" etc. etc.), nici atmosfera intens erotizată, indelebilă, și nici retorica, excesiv ornamentată în numele unui ideal barochist. Altfel spus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]