8,894 matches
-
cut din greșeal] și f]r] neglijent], difer] de r]nirea intenționat] a unei persoane. Așadar, ultima poate fi înțeleas] că incluzând abilitatea de a percepe modurile în care acțiunile (și evenimentele, în general) pot diferi una de alta. Chiar dac] sunt complet de acord cu multe aspecte ale teoriei lui Kohlberg, cred c] exist] totuși dificult]ți de nedep]sit în privința ei. Una dintre acestea, privind prejudec]țile de gen, a fost ridicat] de Carol Gilligan (1982). Nu voi discuta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] deontologic] este superioar] teoriei morale utilitariste. Aceasta este o supoziție cel putin controversat]. Discuția noastr] critic] despre Kohlberg ar putea începe de aici. iii. Examinarea teoriei lui Kohlberg Foarte mulți susțin c] teoria moral] utilitarist] este necorespunz]toare. Indiferent dac] aceste critici sunt fondate sau nu, ceea ce pare evident fals de la prima vedere este afirmația lui Kohlberg potrivit c]reia raționamentul moral care accept] utilitarismul este, exclusiv din aceast] cauz], mai putin sofisticat cognitiv decât raționamentul moral care accept] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândirea de la Etapa 6, dar prefer] s] gândeasc] la un nivel inferior. Întrebarea care ne vine evident în minte este: cum ajung persoanele s] aib] curajul cerut la Etapa 6? Kohlberg nu ofer] nici un r]spuns la aceast] întrebare important]. Dac] suntem sau nu de acord cu explicația lui Kohlberg despre cum evolueaz] oamenii de la Etapa 1 la 5, el spune cum se întâmpl] acest lucru. Și chiar în ceea ce privește pasul calitativ de la Etapa 5 la 6, Kohlberg spune suficient de multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] plaseze importantă vieții în vârful valorilor. Pe de alt] parte, Germania nazist] este una dintre puținele instituții din istoria modern] (sclavia american], Rusia stalinist] și apartheid-ul ar fi altele) care sunt considerate f]r] echivoc instituții profund negative. Dac] ar fi s] lu]m literalmente teoria lui Kohlberg, atunci etapele inițiale ale dezvolt]rii morale nu au nimic de a face cu tipurile de valori pe care le adopt] oamenii, cu tipul de educație primit] de aceștia. Astfel, Kohlberg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de aceștia. Astfel, Kohlberg ofer] o abordare nearistotelic] a dezvolt]rii morale, din moment de Aristotel consideră c] o persoan] poate deveni bun] din punct de vedere moral prin simpla realizare a unor lucruri bune în mod obișnuit. (Etică Nicomahic]). Dac] am fi s] îl lu]m pe Kohlberg ad literam, atunci indivizi care la Etapa 4 adopt] ideologia nazist] antisemit] ar manifestă la fel de mult] dezvoltare moral] că și canadienii contemporani care la Etapa 4 adopt] ideologia egalitarist] a societ]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este c] nu se poate vorbi despre dezvoltare moral] cu totul independent de conținut. Cel]lalt este c] dezvoltarea moral] și cea cognitiv] nu sunt atât de paralele și de izomorfe pe cât ar vrea s] cread] Kohlberg (1983, p. 136). Dac] lu]m exemplul Germaniei naziste că indiciu, s-ar p]rea c] oamenii pot fi la Etapa 4 din punct de vedere cognitiv, si in acelasi timp ființe umane pe deplin rele. Și Kohlberg a trebuit s] susțin] c] oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
King” (1983, p. 129). Într-adev]r, Kohlberg scrie c] „este mai ușor s] evoluezi pan] la Etapa 6 în America modern] decât în secolul al V-lea în Atena sau în secolul I în Ierusalim” (1983, p. 129). Dar chiar dac] recunoaștem, așa cum cred c] ar trebui, c] trebuie luate în considerare contextele istorice (1989, partea 1), acest lucru nu pune Germania nazist] într-o lumin] moral] mai bun]. Putem spune c] Socrate și Lincoln erau mai avansați moral decât epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
epoca lor, desi acceptau sclavia într-o anumit] m]sur] (1989, partea 1). Dar nu se poate afirma așa ceva în avantajul Germaniei naziste. Presupunând ins] c] circumstanțele istorice conteaz], acest lucru nu invalideaz] teoria lui Kohlberg într-un mod fundamental? Dac] persoanele de la Etapa 6 pot avea valori morale diferite, atunci ce ceea r]mane de f]cut cu universalitatea valorilor morale pe care le pretinde aceast] etap]? Sau a vrut s] spun] prin această nu c] toate persoanele de la Etapa
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sau a vrut s] spun] prin această nu c] toate persoanele de la Etapa 6 au aceleași judec]ți morale, indiferent de contextul istoric, ci, dimpotriv], c] toate persoanele de la Etapa 6, din același context istoric, au aceleași judec]ți morale? Dac] prima tez] nu este corect], atunci, din nou, aceasta sugereaz] c] dezvoltarea moral] și cea cognitiv] nu sunt atât de izomorfe cum ar vrea Kohlberg s] cread] - dac] izomorfismul ar însemna c] dezvoltarea moral] cognitiv] ofer] aceleași judec]ți morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la Etapa 6, din același context istoric, au aceleași judec]ți morale? Dac] prima tez] nu este corect], atunci, din nou, aceasta sugereaz] c] dezvoltarea moral] și cea cognitiv] nu sunt atât de izomorfe cum ar vrea Kohlberg s] cread] - dac] izomorfismul ar însemna c] dezvoltarea moral] cognitiv] ofer] aceleași judec]ți morale substanțiale, și atât. Dup] cum am observat, din punctul de vedere al lui Aristotel, educația moral] este indispensabil] dezvolt]rii morale; c]ci el a susținut, printre altele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și 6. În acești termeni, ce înseamn] afirmația c] societatea nazist] manifest] o dezvoltare moral] adecvat] Etapei 4? Cineva ar fi tentat s] considere ideologia nazist] o precursoare a unei mai bune atitudini și gândiri morale. Ideea aici este c], dac] trecerea la o etap] superioar] constituie o form] de îmbun]ț]țire moral], atunci s-ar p]rea c] nu orice poate servi drept piatr] de încercare pentru o asemenea îmbun]ț]țire. Dac] dobândirea cinstei este un exemplu de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gândiri morale. Ideea aici este c], dac] trecerea la o etap] superioar] constituie o form] de îmbun]ț]țire moral], atunci s-ar p]rea c] nu orice poate servi drept piatr] de încercare pentru o asemenea îmbun]ț]țire. Dac] dobândirea cinstei este un exemplu de îmbun]ț]țire moral], nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea indivizilor cum s] se eschiveze cu deplin] încredere în sine. La fel, dac] dobândirea virtuții bun]ț]ții e un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de încercare pentru o asemenea îmbun]ț]țire. Dac] dobândirea cinstei este un exemplu de îmbun]ț]țire moral], nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea indivizilor cum s] se eschiveze cu deplin] încredere în sine. La fel, dac] dobândirea virtuții bun]ț]ții e un exemplu de îmbun]ț]țire moral], cu sigurant] nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea oamenilor cum s]-i trateze pe altii cu sadism și f]r] mil]. Pare de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în absență educației morale. Teoria lui Kohlberg nu este compatibil] cu aceast] educație. El o prezint] ca si cum o astfel de educație nu ar fi foarte important] pentru dezvoltarea moral]. Se presupune c] acest lucru nu este o simpl] omisiune. Chiar dac] o teorie corespunz]toare a dezvolt]rii morale trebuie s] confere educației morale un rol central printre doctrinele sale, tot r]mane o alt] întrebare foarte important]: sunt persoanele pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
printre doctrinele sale, tot r]mane o alt] întrebare foarte important]: sunt persoanele pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar dac] o persoan] este gata s] moar] pentru ceva, nu pe baza simplei recunoașteri a ceea ce este corect, așa cum însuși Kohlberg recunoaște, atunci pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar dac] o persoan] este gata s] moar] pentru ceva, nu pe baza simplei recunoașteri a ceea ce este corect, așa cum însuși Kohlberg recunoaște, atunci pe baza c]rui lucru se întâmpl] aceasta? Un r]spuns care se impune cu ț]rie este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scop, a c]rui realizare a fost sursa primar] a respectului nostru de sine. Cand îndeplinirea unui singur scop este sursa primar] a respectului de sine, realmente nici un sacrificiu nu este prea mare pentru a asigura succesul. Așadar, sugerez c], dac] marca Etapei 6 este c] persoanele ajunse la acest nivel sunt gata s] devin] martiri pentru cauză binelui, aceasta pentru c] persoanele de la Etapa 6 sunt acelea pentru care a duce o viat] moral] este sursa primar] a respectului lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
6 este c] persoanele ajunse la acest nivel sunt gata s] devin] martiri pentru cauză binelui, aceasta pentru c] persoanele de la Etapa 6 sunt acelea pentru care a duce o viat] moral] este sursa primar] a respectului lor de sine. Dac] aceast] afirmație pare prea inofensiv], gândiți-v] mai bine. În primul rând, pentru cei mai mulți dintre noi, a duce o viat] moral] nu este probabil sursă primar] a respectului nostru de sine. Pe când carierele noastre cel mai adesea sunt. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral substanțial. O a treia este c] raționamentul moral deontologic este superior raționamentului moral utilitarist. Deși nu am negat c] exist] etape universale de dezvoltare psihologic] și moral], am contestat cu vehement] teza c] exist] un paralelism între cele dou]. Dac], pe socoteală mea, nu putem numi atitudinile întrupate în ideologia nazist] o form] de dezvoltare moral], atunci poate c] exist] în acest lucru un conținut universal la dezvoltarea moral], sau în cel mai r]u caz, exist] niște restricții universale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si Susan Wolf a criticat idealurile pe care le consider] implicite în teoriile morale tradiționale. Robert Fullinwider a pus în joc o poziție antiteoretic] deschis]. Michael Stocker a propus un diagnostic: problemele teoriei morale moderne provin din natura lor „schizofrenic]”. Dac] problemă teoriei este preocuparea principal] a unor filosofi, alții sunt preocupați în principal de ceea ce consider] a fi o criz] de metod]. Conform lui Alasdair MacIntyre, filosofia moral] modern] servește un meniu de teorii contradictorii dintre care e imposibil de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]r] noțiunea unui legiuitor divin. Din moment ce filosofia moral] îl interzice pe Dumnezeu, privindu-l fie că mort, inexistent, sau irelevant, concepția ei despre teoria moral] este în cele din urm] anacronic]. Este ca și cum noțiunea „criminal” ar d]inui chiar dac] dreptul penal și curțile de justiție ar fi de mult desființate și uitate. (Ascombe, 1958, p. 30) Concluzia lui Ascombe este c], dac] filosofia moral] este laic], ar trebui s] se asemene în mai mare m]sur] cu cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
despre teoria moral] este în cele din urm] anacronic]. Este ca și cum noțiunea „criminal” ar d]inui chiar dac] dreptul penal și curțile de justiție ar fi de mult desființate și uitate. (Ascombe, 1958, p. 30) Concluzia lui Ascombe este c], dac] filosofia moral] este laic], ar trebui s] se asemene în mai mare m]sur] cu cea a lui Aristotel, decât cu cea a lui Sidgwick. Dar dac] ne întoarcem la Aristotel, atunci filosofia moral] „ar trebui l]sat] deoparte... pan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult desființate și uitate. (Ascombe, 1958, p. 30) Concluzia lui Ascombe este c], dac] filosofia moral] este laic], ar trebui s] se asemene în mai mare m]sur] cu cea a lui Aristotel, decât cu cea a lui Sidgwick. Dar dac] ne întoarcem la Aristotel, atunci filosofia moral] „ar trebui l]sat] deoparte... pan] când avem o filosofie a psihologiei corespunz]toare” (1958, p. 26). Conform lui Alisdair MacIntyre și lui Bernard Williams, teoria moral] nu are autoritatea pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practice schimbarea rolurilor, s] recurg] la posibile urm]ri ale acțiunilor și tacticilor, sau s] indice anumite responsabilit]ți și obligații. Acesta este materialul persuasiunii, gândirii și educației morale. De exemplu, îi întreb]m pe copii cum s-ar simți dac] ar fi tratați așa cum îi trateaz] ei pe ceilalți. Unei cunoștințe îi ar]ț]m c] nu ar costa-o mult s] viziteze o rud] bolnav] și c] acest lucru i-ar face acelei rude mult bine. Condamn]m un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] acest lucru i-ar face acelei rude mult bine. Condamn]m un prieten pentru c] nu acționeaz] că un prieten. Cand întreb]m de ce ar trebui s] fim mișcați de aceste considerații sau le test]m pentru a vedea dac] sunt compatibile cu alte credințe sau angajamente pe care le avem, ne lans]m în teoretizare moral]. Totuși, rezultatul acestei teoretiz]ri nu prea conduce la crearea unei teorii morale pe deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]