8,902 matches
-
evidențieze motivația pentru schimbare. Mai multe studii au demonstrat eficiența convorbirilor motivaționale în problemele legate de dependența de alcool, în situația în care acest lucru nu este necesar în cazul celor legate de consumul de droguri. Instrumentele convorbirilor motivaționale Balanța decizională: i se cere subiectului să stabilească lista avantajelor și a inconvenientelor pe care le întrevede dacă menține sau încetează alcoolo-dependența. Această comparație se realizează pe termen scurt și pe termen lung. Balanța decizională oferă pacienților o imagine completă a situației
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consumul de droguri. Instrumentele convorbirilor motivaționale Balanța decizională: i se cere subiectului să stabilească lista avantajelor și a inconvenientelor pe care le întrevede dacă menține sau încetează alcoolo-dependența. Această comparație se realizează pe termen scurt și pe termen lung. Balanța decizională oferă pacienților o imagine completă a situației lor, le permite să proiecteze această situație într-un viitor apropiat sau îndepărtat și favorizează dorința de a întrerupe consumul. Travaliul terapeutic se desfășoară în ritmul pacientului, suficient de lent pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conștientizează faptul că se mișcă într-un cerc vicios și își stabilește poziția actuală (începutul terapiei). Ea își spune că ar fi putut să acționeze mai devreme, dar că nu era conștientă de tot ceea ce se întâmplase. Convorbire motivațională - Balanță decizională Convorbirile motivaționale permit explorarea și consolidarea motivației pentru schimbare. Terapeutul respectă cronologia următoare: - avantaje și dezavantaje pentru a continua să consume alcool pe termen scurt, - avantaje și dezavantaje pentru a continua să consume alcool pe termen lung, - avantaje și dezavantaje
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care trebuie urmate întocmai. Pot fi formale sau informale. Înțelegerea relațiilor interpersonale dintre colegi, prieteni, șefi sau subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de atât, în unele cazuri, procesul decizional se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
subordonați ori, și mai larg, a activităților sociale este explicată prin intermediul manipulării comportamentale, obedienței și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de atât, în unele cazuri, procesul decizional se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și conformării. Acestea completează factorul normativ ce influențează procesul decizional grupal, rezultând astfel efectele de normalizare și polarizare. Mai mult de atât, în unele cazuri, procesul decizional se patologizează concretizându-se în gândire de grup (I.L. Janis, 1972). Schimbarea riscului decizional (risky shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia grupală și completează expunerea autorului. În capitolele șapte și opt sunt analizate, pe rând
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
generează informații noi. Pe de altă parte, unele informații s-ar putea să nu aibă semnificație pentru receptor, în sensul că nu se integrează între cunoștințele lui. Cunoștințele reprezintă deci totalitatea informațiilor dobândite anterior cu privire la obiectul considerat. În toate modelele decizionale, locul informației în procesul luării deciziilor este esențial. Decidentul utilizează pentru fiecare decizie informații specifice, precum și o cunoaștere generală (experiență acumulată, formație, strategie globală aleasă). Procesul decizional produce, la rândul său, o informație; fără această informație și fără comunicarea ei
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Cunoștințele reprezintă deci totalitatea informațiilor dobândite anterior cu privire la obiectul considerat. În toate modelele decizionale, locul informației în procesul luării deciziilor este esențial. Decidentul utilizează pentru fiecare decizie informații specifice, precum și o cunoaștere generală (experiență acumulată, formație, strategie globală aleasă). Procesul decizional produce, la rândul său, o informație; fără această informație și fără comunicarea ei, decizia nu va fi însă urmată de efecte. Rolul comunicării informației revine sistemului informațional. Evaluarea informației Pentru evaluarea calitativă a informației pot fi luate în considerare următoarele
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
se transmit informații organului ierarhic superior, și descendente, prin care se transmit decizii către unitatea economică. Necesitatea informatizării societăților comerciale s-a manifestat pe fondul creșterii continue a volumului de informații vehiculate într-o firmă. Cererea de informații necesare procesului decizional pe cele trei niveluri ale sale și fiecărui compartiment în parte a sporit vertiginos în ultimele decenii. Excesul de informații a determinat nevoia de informații sintetizate, mai ușor de urmărit și analizat. Această sintetizare o realizează, de exemplu, contabilitatea, dar
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
interogarea sistemelor de prelucrare a informațiilor; orice informație care se dovedește utilă va putea fi transmisă în alt punct din același sistem, cu costuri scăzute; sistemele de prelucrare a informațiilor sunt din ce în ce mai capabile de a informa, de a sprijini procesul decizional și, mai mult, de a învăța. În prezent, două schimbări esențiale se datorează utilizării noilor TI: descentralizarea puterii informatice și a stocării datelor și deplasarea către utilizator; utilizarea pe scară largă a telecomunicațiilor care face legătura electronică între diferitele componente
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
producerea) informațiilor, în scopul folosirii de către utilizatori, care presupune: • raportarea prin pregătirea rapoartelor cu ajutorul datelor prelucrate și/sau stocate; deseori este necesară analiza și interpretarea lor; • comunicarea, adică transmiterea efectivă către utilizatori. Misiunea sistemului informațional este de a sprijini procesele decizionale și operaționale cu informații corecte în timp real, asigurând o bună comunicare între diferite niveluri ierarhice de supervizare, atât pe orizontală, cât și pe verticală, contribuind astfel la îmbunătățirea activității firmei, a calității și performanței produselor realizate. Orice organism economic
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o bună comunicare între diferite niveluri ierarhice de supervizare, atât pe orizontală, cât și pe verticală, contribuind astfel la îmbunătățirea activității firmei, a calității și performanței produselor realizate. Orice organism economic se poate compune din următoarele sisteme: sistemul de conducere (decizional); sistemul condus (operațional); sistemul informațional. Sistemul informațional deține un rol esențial în funcționarea unui organism economic, constituind elementul de legătură între sistemul de conducere și sistemul condus<footnote C. Popescu-Bogdănești, Sistemul informațional al firmei în mediul concurențial, Editura Tribuna Economică
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
tip de fluxuri reprezintă principala activitate a întreprinderii (firme de tele-marketing, brokeraj etc.). Prin urmare, în aceste cazuri, sistemul operațional poate fi asimilat unui sistem ce transformă informații, altfel spus, sistemelor informaționale de producție. Sistemul de conducere este sediul activității decizionale a întreprinderii. Activitatea decizională este, de fapt, asigurată de către toți „actorii” din întreprindere, la diferite nivele, de la cei ce-și desfășoară activitatea în sistemul operațional, până la conducerea de vârf. Prin activitatea decizională, întreprinderea este reglată, condusă și adaptată mediului concurențial
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
principala activitate a întreprinderii (firme de tele-marketing, brokeraj etc.). Prin urmare, în aceste cazuri, sistemul operațional poate fi asimilat unui sistem ce transformă informații, altfel spus, sistemelor informaționale de producție. Sistemul de conducere este sediul activității decizionale a întreprinderii. Activitatea decizională este, de fapt, asigurată de către toți „actorii” din întreprindere, la diferite nivele, de la cei ce-și desfășoară activitatea în sistemul operațional, până la conducerea de vârf. Prin activitatea decizională, întreprinderea este reglată, condusă și adaptată mediului concurențial. Acest sistem primește informații
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de producție. Sistemul de conducere este sediul activității decizionale a întreprinderii. Activitatea decizională este, de fapt, asigurată de către toți „actorii” din întreprindere, la diferite nivele, de la cei ce-și desfășoară activitatea în sistemul operațional, până la conducerea de vârf. Prin activitatea decizională, întreprinderea este reglată, condusă și adaptată mediului concurențial. Acest sistem primește informații despre sistemul operațional și acționează prin decizii asupra acestuia. Sistemul informațional este cel care asigură funcționarea sistemului de conducere, prin realizarea cuplajului sistem de conducere-sistem operațional. El cuprinde
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de emisiuni TV, schimbul de informații, fără a mai fi necesară cablarea; Schimbul electronic de informații, transferul electronic de fonduri, comerțul electronic, afacerile electronice. 1.3.3. Clasificarea sistemelor informaționale Se disting două obiective esențiale ale sistemelor informaționale: sprijinirea procesului decizional și coordonarea într-un sistem cu mai multe niveluri. Din acest punct de vedere, majoritatea autorilor sunt de acord cu următoarea clasificare a sistemelor informaționale: sisteme informaționale pentru prelucrarea tranzacțiilor (Transaction Processing Systems - TPS); sisteme informaționale pentru conducere; sisteme de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru conducerea executivă (EIS). Acestea integrează informații ce provin din surse interne și externe și permit managerilor de a controla și a dispune de informații importante pentru luarea deciziilor, informații prezentate într-un mod personalizat. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
interne și externe și permit managerilor de a controla și a dispune de informații importante pentru luarea deciziilor, informații prezentate într-un mod personalizat. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
controla și a dispune de informații importante pentru luarea deciziilor, informații prezentate într-un mod personalizat. Sistemele de sprijinire a procesului decizional au apărut la începutul anilor ’70, pentru a ușura procesul decizional prin preluarea unei părți din efortul organelor decizionale. Ele sunt concepute pentru a permite decidenților să-și utilizeze judecata și intuiția pe parcursul unui proces ad hoc și interactiv de modelare analitică, referitor la o decizie particulară (decizie nestructurată sau semistructurată<footnote Deciziile structurate (numite și programabile) se iau
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
efectiv, luarea deciziilor au făcut obiectul integrării în sistemele informatice. După categoriile de utilizatori, în sistemele informaționale pot fi identificate tipurile de sisteme precizate în tabelul. Informațiile necesare conducerii sunt în funcție de nivelul conducerii și de posibilitatea de structurare a situațiilor decizionale la care managerii trebuie să facă față. Spre exemplu, nivelul strategic cere rapoarte mai sumare, ad hoc, neprogramate și previzionale, ca și date externe pentru susținerea planificării nestructurate și a responsabilităților de conducere generală a activității. Nivelul operațional necesită rapoarte
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și previzionale, ca și date externe pentru susținerea planificării nestructurate și a responsabilităților de conducere generală a activității. Nivelul operațional necesită rapoarte interne regulate, ce conțin date detaliate, actuale sau istorice pentru susținerea controlului structurat al operațiilor cotidiene. În procesul decizional este necesară atât gestionarea informațiilor istorice, cât și a celor de previziune. Informațiile previzionale ajută conducerea să definească tendințele viitoare și impactul acestora asupra deciziilor care trebuie adoptate, în timp ce informațiile istorice permit analiza performanțelor trecute ale întreprinderii și evaluarea acestora
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cedează locul autocontrolului. Separarea dintre conducere și execuție devine, astfel, irelevantă; actul managerial se concentrează pe probleme de elaborare de viziune strategică și de facilitare a acțiunii coordonate a unor actori competenți și cooperanți, care se auto-responsabilizează, inclusiv sub aspect decizional. Managerul devine mai mult un purtător de responsabilitate conceptuală (proiectare de „arhitecturi” de sisteme și procese, validare de soluții, ratificare de propuneri), decât de putere administrativă; gama rolurilor lui se îmbogățește cu cele de facilitator, mentor, moderator sau promotor. Exercitarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
echipe interdisciplinare care lucrează în cea mai mare parte pe proiecte; exploatarea pe scară largă a tehnologiei informaționale; sisteme de control mai puțin rigide; fluxuri de informații vehiculate intens pe verticală, orizontală și oblic; autocontrol ce se amplifică substanțial; autonomie decizională și operațională sporită. Structura organizatorică este proiectată și funcționează de o manieră care reflectă specificul organizațiilor bazate pe cunoștințe. Întâlnim structuri organizatorice plate, cu o flexibilitate ridicată, cu personal care îndeplinește multiple roluri în cadrul unor proiecte pe care le pot
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
politică guvernamentală non-discreționară, deoarece, așa cum am precizat, ea nu presupune o intervenție „conștientă” a instituției/organizației responsabile de acea politică. În acord cu cele anterioare, atât politica guvernamentală discreționară cât și politica guvernamentală non-discreționară implică preexistența unui algoritm în procesul decizional. Prin urmare, atât intervenția deliberată cât și intervenția automată asupra variabilei țintă se produc într-un mod care exclude atât necesitatea intuiției (adică a înțelegerii) cât și necesitatea evaluării axiologice (se presupune că atât una cât și alta au fost
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
caz). În al treilea rând, vom dezvolta, suplimentar, conceptul de politică guvernamentală. Este evident, sperăm din tot ceea ce s-a prezentat până acum, că prin politică guvernamentală înțelegem un „dispozitiv” instituțional, un mecanism menit să convertească output-ul unui proces decizional guvernamental în acțiune. Am explicat, deja, faptul că indiferent dacă convertirea în acțiune se referă la output-ul curent (eventual fizic) sau la cel viitor (de exemplu, un credit) sau chiar la credibilitatea politicilor guvernamentale (ceea ce este tot un output
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]