8,808 matches
-
nici o țară est-europeană, decît în împrejurări extraordinare, cînd Statele Unite sau aliații lor puteau obține foloase deosebite printr-un quid pro quo. Categoria 1-A includea articole cu caracter militar sau semi-militar, care trebuiau clasificate, pînă la urmă, ca muniție și exportate în condițiile impuse pentru categoria 1. În categoria 2 intrau articole importante, deși indirect, pentru potențialul militar sau foarte importante pentru potențialul industrial al Blocului Sovietic. În categoria 3 intrau articole care nu aveau o importanță militară deosebită, dar aveau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva oricărei standardizări a comerțului cu Blocul Sovietic, pentru că relațiile sovieto-americane erau prea instabile pentru o astfel de regularizare 535. Pe lista de produse interzise pentru export a lui Marshall aveau să figureze numai acele articole care nu puteau fi exportate din rațiuni de securitate. Așadar, el accepta interdicțiile pentru categoria 1 și 1-A, dar era de părere că articolele din categoriile 2, 3 și 4 trebuie să beneficieze de autorizații libere, dacă era posibilă livrarea lor imediată 536. Departamentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-au exprimat încă o dată interesul vizavi de încurajarea investițiilor americane în România, scoțînd însă în evidență foametea din ce în ce mai mare care cuprindea România. Acesta era al doilea an de secetă și tocmai de aceea cei doi au solicitat Statelor Unite să exporte României cereale 555. Nu era pentru prima dată cînd România cerea cereale. Pe 26 octombrie 1946, însărcinatul român cu afaceri de la Washington solicitase cumpărarea unui milion de tone de cereale din SUA. Departamentul de Stat lăsase această problemă în seama
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noile reglementări privind exportul. El aranjase un contract de 8 milioane de dolari, prin care International Derrick and Equipment Company, o filială a firmei Dresser Industries urma să livreze României utilaje de forare a petrolului. Dar Washingtonul a refuzat să exporte aceste utilaje 569. Malaxa încheiase, de asemenea, un contract cu International Harvester, prin care compania americană trebuia să exporte utilaje agricole, dar și această înțelegere a fost anulată 570. La scurt timp după aceea, frații Lehman au întrerupt relațiile cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Company, o filială a firmei Dresser Industries urma să livreze României utilaje de forare a petrolului. Dar Washingtonul a refuzat să exporte aceste utilaje 569. Malaxa încheiase, de asemenea, un contract cu International Harvester, prin care compania americană trebuia să exporte utilaje agricole, dar și această înțelegere a fost anulată 570. La scurt timp după aceea, frații Lehman au întrerupt relațiile cu Malaxa, desființînd Corporația Economică Româno-Americană571. Decretele de naționalizare din România Episodul Malaxa reflecta declinul rapid al relațiilor economice româno-americane
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
doar prin voturile Uniunii Sovietice și ale statelor est-europene575. Cu șase luni mai tîrziu, la o întrunire a membrilor Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT), delegatul cehoslovac, Augenthaler, a susținut o pledoarie similară, arătînd că Statele Unite au refuzat să exporte comenzi în valoare de 27 milioane de dolari 576. În acest timp, România era preocupată de implementarea primelor două planuri anuale, care prevedeau încadrarea economiei pe coordonatele unui control foarte strict al statului. Ambele planuri puneau accent pe industrie, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
corectă. O companie de stat nu avea, probabil, să piardă în fața unei întreprinderi private străine 579. Reglementările americane privind exportul și decretele de naționalizare din România au avut ca efect reducerea dramatică a volumului comerțului româno-american. În 1947, Statele Unite au exportat României bunuri în valoare de 15 milioane de dolari; în 1948, de 7,5 milioane dolari; în 1949, 3 milioane de dolari și în 1950, doar 1,5 milioane dolari. Exporturile românești către SUA din aceiași ani au fost de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizavi de Europa de Est. Guvernul român era ofensat mai cu seamă de protestele susținute ale Washingtonului cu privire la încălcările drepturilor omului și de punerea în discuție a acestei probleme în cadrul unor foruri internaționale. România obiecta chiar împotriva refuzului Americii de a-i exporta României produsele industriale necesare și a eforturilor susținute ale SUA de a restrînge comerțul dintre țările vest-europene, pe de o parte și România și Blocul Sovietic, de cealaltă parte. Washington și drepturile omului în România Ca urmare a încercărilor Americii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ședințelor comitetului NATO, să determine țările Europei Occidentale să adopte o strategie comercială "cît mai apropiată posibil de politica americană de îngrădire a exporturilor. CSN a hotărît, de asemenea, să interzică livrarea de articole strategice către toate statele vest-europene care exportau produse identice țărilor din Blocul Sovietic 630. Autoritățile de la Departamentul de Stat le-au atras atenția omologilor britanici și francezi asupra hotărîrii de a le lăsa timp să-și reconsidere pozițiile pînă la întrunirea miniștrilor de Externe, programată pe 18
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acestea aveau rețineri cu privire la o serie de articole din lista 1-B. Pentru a mai reduce divergențele, cele trei țări au convenit să pregătească trei categorii de produse pentru export. Prima avea să fie o listă cu bunuri interzise a fi exportate în Blocul Sovietic. A doua urma să includă articolele al căror export trebuia redus din punct de vedere cantitativ. Produsele din a treia categorie nu erau nici interzise și nici limitate cantitativ, dar țările din COCOM trebuiau să se consulte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Războiul din Coreea, și aceasta era, preocuparea principală a Departamentului de Stat. Prin urmare, acesta i-a cerut Consiliului Securității Naționale să adopte o politică mai dură, pentru a sili Marea Britanie, Franța și celelalte țări din COCOM să nu mai exporte către Blocul Sovietic articole care ar fi putut constitui o amenințare pentru securitatea americană 634. CSN a purtat discuții pe tema recomandărilor Departamentului de Stat și pe data de 24 noiembrie, președintele a aprobat hotărîrea CSN 91/1, menită a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
stat, George C. Marshall a început ofensiva, pe 31 octombrie. El le-a spus colegilor din Comitetul Apărării, din cadrul NATO, că nu este suficient să se instituie embargo asupra produselor de un interes militar direct pentru Blocul Sovietic. Europa Occidentală exporta prea multe produse cu potențial militar din țările Europei de Est. Aceste articole puteau fi utilizate pentru fabricarea de armament militar. El atrăgea atenția mai ales asupra comercializării intense de către Europa de Vest a unor materiale strategice, precum nichelul, zincul, rulmenții cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
SUA în direcția îngrădirii exportului, senatorul Kenneth Wherry, din Nebraska, a reluat moțiunea lui Malone. Pe 12 septembrie, acesta a propus un amendament la Legea securității interne din 1950, prin care să se interzică acordarea de asistență oricărei țări care exporta articole cu potențial militar Blocului Sovietic. Wherry se bucura atît de sprijinul conservatorilor de frunte, precum senatorul republican James Kem, din Missouri, cît și al senatorului democrat Harry Byrd, din Virginia. Pe data de 15, Truman a anunțat Cabinetul că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Lista Aprobată avea să continue. În Lista Aprobată aveau să fie incluse circa 200 de bunuri de consum, conform unei liste alcătuite recent, 1-C. În mod normal, nu se acorda licență de export pentru articolele din lista 1-C dacă se exporta mai mult decît "cantitatea minimă" prevăzută de Comitetul Consultativ, în cadrul politicii de export. În mod normal, toate articolele care nu figurau pe Lista Aprobată trebuiau să beneficieze de autorizație de export pentru Blocul Sovietic și în aceasta consta esența compromisului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nemulțumit de răspunsul oficial al CSN, acela că comerțul dintre Est și Vest este esențial pentru reconstruirea Europei Occidentale. Pe 9 mai, Kem a înaintat un amendament prin care se interzicea acordarea de alte ajutoare economice și financiare țărilor care exportau materiale de război Blocului Sovietic. Prin propunerea sa, Kem deschidea o portiță de scăpare în amendamentul Cannon, anulînd puterea de decizie a președintelui. Pentru a contracara încercările democraților de a respinge noul amendament, așa cum se întîmplase și în cazul propunerii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
DV). Pe scurt, Washingtonul voia să cunoască destinația finală a produsului exportat înainte de a elibera o licență de export unei țări prietene. Se spera astfel să se ajungă la un control total asupra mărfii, din momentul în care aceasta era exportată și pînă în clipa în care era folosită de către o țară prietenă"667. După cum era de așteptat, în raportul din ianuarie 1953 privind implementarea hotărîrii CSN 104/2 se arăta că următoarele discuții dintre țările COCOM aveau să fie "îndelungate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
capacitatea militară sovietică 669. În raportul CSN din 25 mai 1953, denumit CSN 152, se analiza fiecare alternativă în parte. Politica de la acea dată era aproape un embargo împotriva tuturor exporturilor către Blocul Sovietic. În afară de aceasta, Statele Unite refuzau adeseori să exporte produse țărilor prietene care adoptaseră restricții mai puțin severe. CSN arăta că promovînd în continuare această politică s-ar fi încetinit, probabil, creșterea potențialului militar al Blocului Sovietic, pentru scurt timp670. Alegerea celei de-a doua alternative, renunțarea la toate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țări au încheiat un acord comercial pe un an, care se reînnoia de la sine. În anii de după război, profitul obținut din comerțul bilateral s-a situat între două și trei milioane de dolari. Cele 20.000 de tone de grîu exportate de România erau de o deosebită importanță pentru Italia. Italienii ofereau, în schimb, produse finite, printre care se aflau, uneori, și articole din lista COCOM. În februarie 1952, Legația a trimis un raport detaliat privind încălcările restricțiilor de export de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încălcările restricțiilor de export de care se făceau vinovați italienii. În raport se recomanda însă ca Washingtonul să fie indulgent și să nu recurgă la sancțiunile prevăzute de Legea Battle. Legația sugera că Italia acceptase să importe grîu și să exporte laminoare, mașini de țesut și un polizor pentru a înlesni eliberarea unui membru al Legației Italiene, arestat în București 722. După cum arătam mai sus, președintele american a acceptat explicația Legației și a refuzat să impună Italiei sancțiunile prevăzute de Legea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obiectivitate Uniunea Sovietică. McCarthysmul îi speria pe toți. Cei care alcătuiseră listele de materiale strategice incluse în Legea Battle credeau că "din punct de vedere politic e mult mai sigur să se spună că un anume articol nu poate fi exportat decît să se asume responsabilitatea de a lăsa comerțul să decurgă normal"743, după cum conchidea Randall. Această prejudecată era împărtășită chiar și de către membrii Comisiei, inclusiv de vicepreședintele Lamar Fleming. Pe 12 decembrie, Randall i-a trimis acestuia o scrisoare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Așa se face că listele țărilor vest-europene cu articole aflate sub embargo erau mult mai scurte decît ale Statelor Unite. CSN avea de ales între două alternative. Putea să restructureze politica americană de export, orientîndu-se după COCOM, permițîndu-le comercianților americani să exporte articole considerate strategice după criteriul "potențialului de război" prevăzut de CSN 152/3. Sau dacă nu, putea rămîne la aceeași politică restrictivă, dezavantajîndu-i pe comercianții americani în competiția lor pentru acapararea de piețe de export 763. După ce a cîntărit aceste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în pofida revizuirii, listele americane erau și acum mai mari decît cele ale COCOM, deoarece Washingtonul interzicea exportarea unor articole strategice care se fabricau numai în SUA768. Secretarul nu a insistat, însă, asupra faptului că toate articolele pe care SUA le exportau către Blocul Sovietic necesitau și acum licență de export. Și nu a remarcat nici faptul că procedura de autorizare rămînea în mare măsură apanajul Departamentului de Comerț, cunoscut pentru practicile sale restrictive. Consiliul pentru Politică Economică Externă (CPEE) CSN reușise
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
volumul total al schimburilor comerciale între România și Occident depășea 200 milioane de dolari, dar numai o mică parte din acesta era reprezentată de comerțul cu SUA, deși piața românească era deschisă către America. Cu toate acestea, Washingtonul nu-i exporta României decît "o campanie de calomnii", prin emisiunile posturilor Vocea Americii și Radio Europa Liberă. Și totuși, Stoica a declarat că România tot mai dorește să-și intensifice comerțul cu Statele Unite 923. Truda cu care Bucureștiul curta Statele Unite nu a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe data de 11 noiembrie a încheiat un pact comercial, care certifica oferta de ajutor a lui Hrușciov. Pactul includea atît un ajutor tehnic pentru construirea laminorului de la Galați, cît și un acord comercial prin care Moscova se obliga să exporte României materii prime, în schimbul unor produse finite 949. La întrunirea de la Moscova, România a sprijinit Uniunea Sovietică în lupta cu Beijingul, pentru conducerea mișcării comuniste internaționale. România și-a continuat, totodată, tratativele cu SUA pentru intensificarea schimburilor culturale și tehnice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
echilibrat al economiei românești, care se îndrepta cu pași repezi spre industrializare. La sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, 80% din populație lucra în agricultură, pe cînd acum, coeficientul se redusese la 65%. Productivitatea agriculturii crescuse simțitor și România exporta alimente pentru "a cîștiga dolari pe care să-i investească în fabrici"1050. Gheorghiu-Dej dorea să intensifice comerțul cu Statele Unite. Voia să cumpere instalații industriale, mai exact o fabrică de cauciuc sintetic. Firmele americane implicate, inclusiv Phillips Petroleum se dovediseră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]