12,214 matches
-
că justificarea "de sine stătătoare" (freestanding), "politică", fără recurs la concepții morale comprehensive, a liberalismului și a soluțiilor liberale este posibilă) nu înseamnă însă, desigur, și că acest stil de argumentare neutralist constituie, într-adevăr, o exigență obligatorie pentru toți filosofii care dezvoltă teorii sau fac recomandări cu privire la problemele ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat Cea de a doua întrebare ce ar putea fi ridicată cu privire la argumentul lui Waldron este aceea dacă dezacordul din cadrul societăților liberale este atât de generalizat pe cât
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
putere dintre partidele politice (care, prin natura obiectivelor lor, trebuie să-și exagereze dezacordurile cu partidele concurente) și al lecturării mult prea multor lucrări de filosofie politică, în detrimentul consultării pe teren a opiniei publice (uitând, în același timp, că și filosofii, prin natura metodologiei "intuiționiste" pe care o utilizează, sunt condamnați să ajungă la concluzii diferite cu privire la teme precum dreptatea, drepturile individuale etc.) (David Miller, "How 'Realistic' Should Global Political Theory Be? Some Reflections on the Debate So Far", în Journal
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
aproape întotdeauna fără succes, de unii cercetători ce pretind că efectuează cercetări "interdisciplinare". Afirmația mea nu vrea să sugereze, desigur, că nu există sau nu se realizează și cercetări interdisciplinare serioase, că nu este nevoie imperativă de cercetări interdisciplinare, că filosofii politici nu ar trebui să se implice în astfel de cercetări sau/și în colaborări cu specialiștii în alte domenii, că nu există destui filosofi politici care au competențe solide și în tematica, metodologia, argumentele și teoriile științelor sociale și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se realizează și cercetări interdisciplinare serioase, că nu este nevoie imperativă de cercetări interdisciplinare, că filosofii politici nu ar trebui să se implice în astfel de cercetări sau/și în colaborări cu specialiștii în alte domenii, că nu există destui filosofi politici care au competențe solide și în tematica, metodologia, argumentele și teoriile științelor sociale și politice sau că familiarizarea cu metodologia, argumentele și teoriile științelor sociale și politice este indezirabilă pentru filosofii politici (sau, la fel de important, că familiarizarea cu metodologia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
specialiștii în alte domenii, că nu există destui filosofi politici care au competențe solide și în tematica, metodologia, argumentele și teoriile științelor sociale și politice sau că familiarizarea cu metodologia, argumentele și teoriile științelor sociale și politice este indezirabilă pentru filosofii politici (sau, la fel de important, că familiarizarea cu metodologia, argumentele și teoriile filosofiei politice este indezirabilă pentru sociologi și politologi). Tot ceea ce susține ea este doar că destule programe de cercetare așa-zis "interdisciplinare" nu sunt, de fapt, decât manifestări ale
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Defense of Democracy", în Journal of Political Philosophy 22 (2014), pp. 105-123 sau Eva Erman și Niklas Möller, "Why Democracy Cannot Be Grounded in Epistemic Principles", în Social Theory & Practice 42, 3 (2016), pp. 449-473. 42 Deloc surprinzător, ideea că filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale în justificarea democrației este întemeiată de susținătorii acestui proiect pe opinia că toate principiile morale - inclusiv principiul egalității (sau principiul libertății) umane fundamentale - sunt subiectul dezacordului rezonabil generalizat. Potrivit lui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Equality: Neither Rejectable nor Acceptable", în Do All Persons Have Equal Moral Worth? On 'Basic Equality' and Equal Respect and Concern, (ed.) Uwe Steinhoff (Oxford University Press, Oxford, 2014), pp. 30-52. 3 De altfel, după știința mea, puținele tentative ale filosofilor contemporani de a ataca validitatea acestui principiu - precum cele ale lui John Kekes ("A Reasonable Alternative to Egalitarianism", în Contemporary Debates in Political Philosophy, (ed.) Thomas Christiano și John Christman (Oxford: Wiley-Blackwell, 2009), pp. 282-299) sau Louis Pojman ("On Equal
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
of Contemporary Egalitarianism", în Equality: Selected Readings, (ed.) Louis P. Pojman și Robert Westmoreland (Oxford University Press, New York, 1997), pp. 282-299) - au avut la bază confuzii cu privire la conținutul acestui principiu, ratarea înțelegerii caracterului lui abstract sau/și a faptului că filosofii politici îl utilizează mai mult ca principiu ex ante decât ca principiu ex post. Vezi Huzum, " Despre baza principiului egalității", pp. 3-4. 4 După știința mea, doar Raymond Geuss face excepție de la această regulă, el fiind un realist cu preferințe
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Critique of Political Liberalism", în Politics, Philosophy & Economics 10, 3 (2011), pp. 334-337. 46 Și aceasta, desigur, numai în baza prezumției că argumentele liberalilor comprehensivi sau/și perfecționiști, potrivit cărora dezacordul moral generalizat specific societăților liberale nu îi obligă pe filosofi să aducă argumente neutre din punct de vedere moral pentru principiile de organizare politică pe care le favorizează, nu sunt argumente suficient de solide. Articolul lui Freyenhagen nu ridică însă, din câte am reușit să observ, niciun fel de obiecție
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Nomos 37 (1995), pp. 216-238) sau Martha Nussbaum, ("'Lawyer for Humanity': Theory and Practice in Ancient Political Thought", în Nomos 37 (1995), pp. 181-215). Găsesc această dezbatere sterilă și cumva falsă. Waldron, Cohen și Estlund nu susțin "teoria" că filosofii politici nu pot sau nu trebuie să-și asume și obiective "practice". Poziția lor este similară, de fapt, celei avansate aici: poziția că semnificația filosofiei politice nu se reduce la relevanța practică sau forța motivațională a teoriilor ei, că filosofia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Political Is Political. Conformity and the Illusion of Dissent in Contemporary Political Philosophy (Rowman & Littlefield International, Londra, 2015), pp. 137-156. 42 John Simmons, "Justification and Legitimacy", în Ethics 109 (1999), pp. 769-770. 43 "În cadrul concepției dreptății ca echitate nu există filosofi experți. Doamne ferește! Însă cetățenii au nevoie, la urma urmei, să se bazeze pe anumite idei despre corectitudine și dreptate în reflecțiile și în raționamentele lor. Filosofii încearcă să contribuie la formularea acestor idei, însă întotdeauna doar ca simpli cetățeni printre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în Ethics 109 (1999), pp. 769-770. 43 "În cadrul concepției dreptății ca echitate nu există filosofi experți. Doamne ferește! Însă cetățenii au nevoie, la urma urmei, să se bazeze pe anumite idei despre corectitudine și dreptate în reflecțiile și în raționamentele lor. Filosofii încearcă să contribuie la formularea acestor idei, însă întotdeauna doar ca simpli cetățeni printre ceilalți cetățeni" (Rawls, Political Liberalism, p. 427). 44 Vezi, spre exemplu, Robert Jubb, "The Real Value of Equality", în The Journal of Politics 77, 3 (2015
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în esență, că ea denaturează felul în care moraliștii înțeleg statutul teoriilor lor (și modul în care acestea "rezolvă" dispute sau conflicte de opinie între cetățeni) în relație cu politica democratică, sprijinindu-se pe o imagine caricaturizată a acestora ca filosofi râvnind, cu aroganță și lipsă de respect pentru politica democratică, la statutul de "filosofi-regi", sprijinind interese ideologice ascunse și urmărind implementarea universală, "sistematică" și "cu orice preț" a idealurilor și politicilor lor favorite, indiferent dacă acestea sunt sau nu viabile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sală de conferințe cu fațada spre lac și o casă de oaspeți pe care a botezat-o cu un termen exotic, Casa Shanti. În primul cerc Eranos al Olgăi Froebe-Kapteyn s-au perindat tot felul de personaje: artiști și poeți, filosofi sistematici și liber-cugetători, politicieni radicali, dansatori, utopiști și înțelepți ce pozau în veritabili guru. Printre aceștia s-au remarcat Ludwig Derleth (poetul mistic german ce spera că va fi ales papă), Martin Buber (adversar declarat al lui Jung), Annie Besant
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
conform lui Paul Diel, realitatea ,,care creează imagini metafizice ale miturilor, dintre care cea mai importantă este simbolul "divinității""34. 2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică Divinitatea, nu neapărat cea creștină, a constituit subiectul unor analize speciale din partea filosofilor religiilor, a psihologilor, sociologilor și istoricilor interesați de simboluri, mituri și mistere 35. La rândul său, Paul Diel extrapolează simbolismul și mitologia create în jurul lui Dumnezeu cu ajutorul instrumentelor psihologiei. Teza sa este aceea că psihologia rămâne, totuși, profund legată de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
apoi un lung film interior al imaginilor și se reproducea pe de rost o cantitate impresionantă de cuvinte. Practic erau memorate și fidel reproduse cărți întregi, spre uluirea și admirația mută a celor prezenți. Principiul medicinei grecești și cel al filosofului Aristotel referitor la precedența fantasmei asupra limbajului articulat a funcționat în alte cadre istorice, politice și sociale. Un exemplu elocvent este cel al turului doi al alegerilor prezidențiale din România- anului 2014. Ce s-a întâmplat spectaculos din punctul de
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Lavoisier, Friedrich Wohler, Dimitri Ivanovici Mendeleev. 14. Spira "biofizicii" cu reprezentanții săi: Isac Newton, Georg Friedrich Riemann. 15. Spira "cuantică", reprezentată prin: Albert Einstein, Niels Bohr, Campton, Werner Heisenberg, John Kovac. Personalitățile paradigmatice ale elenismului Pitagora din Samos (570-495 î.e.n.), filosof și matematician grec, este figura dominantă a filosofiei presocratice a secolului VI î.e.n. Se bucură în timpul vieții de un enorm prestigiu, fapt remarcat de Platon și de Aristotel. În paralel cu intensele sale studii matematice, conduce societatea secretă Frăția Pitagoreică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
perioada tranziției de la hegemonia ateniană la cea spartană, ca urmare a războiului peloponezian la care a participat. S-a ferit de amestecul în politică, aceasta necesitând credință în idealuri, deși considera că singurii indicați să-i guverneze pe alții sunt filosofii. A exprimat dubii asupra eficienței sistemului democratic, criticându-i valoarea socială și morală, și arătând astfel, preferința pentru sistemul spartan, adică pentru oligarhie. Socrate Inteligența spontană, virulentă și ironică își pune pecetea asupra personalității sale. Concepția lui Socrate despre cunoaștere
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
său de-o viață, Crito, îi oferă șansa de a se salva prin evadare și fugă din cetate, Socrate refuză, pe motiv că, evitând pedeapsa, s-ar interpreta că-i este frică de moarte, ceea ce nu-i este permis unui filosof și este contrar celor propovăduite de el studenților săi. Părăsind Atena și încercând să-și promoveze învățătura în altă cetate va fi sortit eșecului, deci alege să se supună acuzării, pentru a nu se dezice de învățătura sa, și bea
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de atomi mobili și staționari, permițând pe alocuri golul, ca realități cu existență eternă. Înțelesul modern al atomului Atomii au o mișcare mecanică, unindu-se (pentru a face obiectele percepute) și se descompun pentru a le face să dispară. Democrit - "Filosoful care râde" de Agostino Carracci Acum 2000 de ani, spiralogia evidențiază spira atomismul elen care dăinuie, de-a lungul istoriei, până la atomismul modern, înregistrând a doua spiră, ca longevitate, după spira picturii murale care începe în urmă cu 30.000
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
filosofice pasionante ale unor adepți sau adversari ai lui Socrate, sau ale lui Platon cu sine însuși, cu argumente, contraargumente, el abținându-se de a da răspunsuri și soluții definitive. Cultivă, ca și Socrate, importanța formulării întrebărilor. Platon rămâne, constant, filosof al ideilor, adeptul unui sistem de gândire și regândire a ideilor abordate, pe care le repune mereu în discuție prin dispute uneori incisive. Este influențat de ideile polimorfismului sexual ale celui de-al doilea dascăl al său, Cratylos, discipol al
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
obiectelor, proiectate de lumina unui foc, însoțite fiind, uneori, de ecoul sunetelor. Platon la Academie (Carl Johan Wahlbom) Înlănțuiții dau nume acestor umbre, care reprezintă, astfel, perceperea realității de către aceștia. Iată modul de înțelegere a realității de către omul de rând. Filosoful este omul eliberat de lanțuri, care, ieșind din grotă, cunoaște adevărata realitate. Lumea celor legați în lanțuri este lumea aparențelor, o lume schimbătoare, cea a esențelor fiind invizibilă și neschimbătoare. Lumea filosofului află adevărul prin înțelegerea ideii. Platon pune în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de înțelegere a realității de către omul de rând. Filosoful este omul eliberat de lanțuri, care, ieșind din grotă, cunoaște adevărata realitate. Lumea celor legați în lanțuri este lumea aparențelor, o lume schimbătoare, cea a esențelor fiind invizibilă și neschimbătoare. Lumea filosofului află adevărul prin înțelegerea ideii. Platon pune în gura lui Socrate întrebarea: Dacă omul, după o viață trăită în tenebre, ar ieși din grotă (orbit de lumina focului), va încerca să se întoarcă imediat în grotă, unde, scăpat de orbire
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
degetul spre cer, gest care ilustrează esența gândirii sale metafizice. Aristotel, purtând în mână cartea sa Etica nicomahică (zece cărți despre prelegerile lui Aristotel și "viața bună", dedicate fiului său), îndreaptă degetul spre pământ, gest care ilustrează importanța pe care filosoful o acordă experienței și observației, mai presus de metafizică. Platon arată spre spiritul etern, Aristotel spre natura eternă Pentru Platon, cunoașterea filosofică este cea mai înaltă formă de cunoaștere, deoarece conduce la esența ultimă a ideii. După filosofie urmează matematica
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lui Platon, între care Banchetul, Republica, Dialogurile, Legile, Scrisorile, Lysis și Phaidros, influențează gândirea lumii, reușind să traverseze opera aristotelică, filosofia islamică, Evul Mediu și Renașterea și supraviețuind până în contemporaneitate. Banchetul lui Platon (Anselm Feuerbach, 1873) Aristotel (384-322 î.e.n.), matematician, filosof, poet, scriitor, logician și biolog grec, născut la Stagira (Macedonia Antică). Discipol al lui Platon și preceptor al lui Alexandru Macedon, a fondat la Atena faimoasa instituție Liceul, cu impresionanta sa bibliotecă și un vast program de studii științifice și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]