51,240 matches
-
științific, pe lângă obiectivitate, mai avea un alt ideal, și anume exactitatea. S-au făcut eforturi deosebite pentru exprimarea cifrică, matematică a fenomenelor reale din viață, dar inexacte, non-exacte în sinea lor. Așa au intrat în practica psihotehnicii utilizarea distribuțiilor de frecvență, măsurătorile antropometrice fundamentate statistic. K. Pearson (1903) a fost inițiatorul calculelor de corelație, iar E. Kraepelin a introdus în 1902, construcția curbei de muncă. Din păcate, utilizarea simplistă a acestor metode nu a fost întotdeauna suficientă pentru exprimarea complexității personalității
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mare de studii totalizând peste 33000 de persoane indică o mărime a efectului de intensitate medie. În plus, nu există diferențe în ce privește magnitudinea schimbărilor între tipurile de training desfășurate, același efect fiind înregistrat utilizând drept criteriu cantitatea de informație învățată, frecvența de apariție a noilor comportamente învățate sau tipul de reacție emoțională manifestată. Un asemenea rezultat încurajează politica de instruire și perfecționare profesională, deoarece efectele observate în urma unor astfel de acțiuni conduc la ameliorări destul de consistente ale stării de fapt. 2
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lider carismatic. Adaptând rezultatele prezentate în Scandura și Williams (2000), iată o statistică comparativă privind strategiile de cercetare amintite în perioada 1985-1987, respectiv 1995-1997. Vom putea, astfel, surprinde evoluția cercetării în domeniul psihologiei organizaționale. Tabelul 1. Evoluția în timp a frecvenței de utilizare a strategiilor de cercetare amintite anterior. Domeniul de studiu Teoria organizațională Comportament organizațional Resurse umane Metode de cercetare Strategia de cercetare ’80 ’90 ’80 ’90 ’80 ’90 ’80 ’90 Teorii formale/ Sinteze teoretice 34 30 22 18 7
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
însă suferă la capitolul posibilității de a generaliza rezultatele. 2.3. Erori și distorsiuni frecvente în cercetările psihologice Deseori în cercetările întreprinse apar o serie de distorsiuni sau erori ce pot afecta concluziile extrase. Iată cinci dintre ele, alese datorită frecvenței crescute de apariție a lor. 2.3.1. Corelația nu implică automat cauzalitate Chiar dacă ipoteza nulă este respinsă, există o multitudine de cauze care pot conduce la această situație. Brewer (2000) oferă o sinteză excelentă cu privire la posibilele surse ale corelației
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
post oarecare din cadrul unei anumite arii ocupaționale, se bifează sau eventual se evaluează pe o scală măsura în care fiecare sarcină din listă este conținută de respectivul post. Evaluările scalare pot avea la bază mai multe criterii, cum ar fi frecvența cu care este realizată sarcina, durata sarcinii, importanța sau semnificația acesteia, dificultatea ei, gradul posibilității de delegare către alții, timpul estimat ca fiind necesar învățării sarcinii. Tehnica situațiilor relevante, elaborată de Flanagan (1954) vizează înregistrarea tuturor situațiilor privind comportamentul în cadrul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reală. Legăturile între componentele fizice și umane se fac prin săgeți, acestea simbolizând canale care permit schimbul de informații între componente. Săgețile pot fi codificate (cifre, litere, grosime), stabilind astfel, gradul de importanță al canalului informațional, gradul de periculozitate sau frecvența utilizării lui. Analiza legăturilor este o tehnică prin care relațiile între diversele componente sunt exprimate în termeni statistici - frecvențe relative. Analiza legăturilor asigură informație mai ales cu privire la organizarea locurilor de muncă (aranjarea personalului și a mașinilor în sistem, necesarul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între componente. Săgețile pot fi codificate (cifre, litere, grosime), stabilind astfel, gradul de importanță al canalului informațional, gradul de periculozitate sau frecvența utilizării lui. Analiza legăturilor este o tehnică prin care relațiile între diversele componente sunt exprimate în termeni statistici - frecvențe relative. Analiza legăturilor asigură informație mai ales cu privire la organizarea locurilor de muncă (aranjarea personalului și a mașinilor în sistem, necesarul de personal activ, dimensionarea spațiului de muncă și amplasarea elementelor, distanțe etc.) și la amplificarea sarcinii și a relațiilor între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
real, pe măsură ce decurge procesul observării, sau ulterior, analizând produsele unor instrumente tradiționale de înregistrat (camere video; reportofoane etc.). În urma codării pot fi incluse mai multe sau mai puține informații în funcție de necesități. Cea mai simplă formă, cu excepția evaluării globale, presupune notarea frecvenței de apariție a unităților comportamentale. Dacă aceste aspecte nu sunt suficiente, mai poate fi notată, succesiunea secvențelor comportamentale observate sau / și durata acestora. De exemplu, o secvență de genul: DD 0:30,? 0:15, ( ) 0:20,? 0:10, ( ) 0:30
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ce apar în timpul chestionării subiecților pretestați. Între ele putem include întrebările dificile de citit de către intervievator sau cele care determină întrebări suplimentare, lămuritoare, din partea subiecților. În urma pretestării se vor modifica acele întrebări sau răspunsuri care au avut cea mai mare frecvență de deviere, datorită dificultății sau ambiguității înțelegerii lor. Modalități de aplicare a chestionarelor Chestionarele sunt utilizate frecvent ca metodă de cunoaștere în sondajele de opinie. În aceste situații există trei modalități tipice de aplicare a chestionarelor. Acestea sunt interviul față
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone, lipsite de interes; Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom de izolare, afectând calitatea și frecvența relațiilor interumane. Interfața utilizator - loc de muncă. În interacțiunile de acest tip sunt implicate obiectele care sunt secundare sarcinii executate, aranjamentul și proiectarea spațiului înconjurător. Interfața utilizator - ambianță. Toate sarcinile se desfășoară într-o ambianță cu diferite caracteristici fizice (lumină
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lichidul respectiv nu este înlocuit, se poate ajunge la o stare de deficit hidric (în timpul orelor de program până la 6% din masa corporală). Odată cu transpirația, se pierd și alți constituenți (sodiu, vitamine, etc.); activarea circulației cu creșterea debitului circulator; mărirea frecvenței respiratorii. Temperatura mediului de lucru influențează sănătatea și performanțele angajaților prin: combinația temperaturii cu umiditatea (vezi figura 8.10.); durata de expunere la condiții termice din afara zonei de confort, caz în care este necesară aclimatizarea; temperatura obiectelor și uneltelor cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de energie fizică creată de obiectele care vibrează. Aceste vibrații se transmit sub forma unor „valuri” de presiune crescută sau scăzută care iradiază de la suprafața obiectului. Aceste „valuri” constituie stimuli fizici pentru urechea noastră. Dimensiunile fizice ale sunetului (Moldovan-Scholz, 2000): frecvența (numărul de cicluri de vibrații produse într-o secundă). În general, la om plaja auditivă (suprafața de audibilitatea) se înscrie între 16 și 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz; intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunitățile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcție de frecvență; timbrul este calitatea care deosebește între ele sunetele egale ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puține, acestea conțin o singură o singură frecvență (de exemplu diapazonul). Majoritatea conțin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la 20.000 Hz; intensitatea (nivelul de presiune sonoră), măsurată în Bell (mai frecvent subunitățile dB). Intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 100 dB, dar ea variază în funcție de frecvență; timbrul este calitatea care deosebește între ele sunetele egale ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puține, acestea conțin o singură o singură frecvență (de exemplu diapazonul). Majoritatea conțin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeași frecvență unul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dB, dar ea variază în funcție de frecvență; timbrul este calitatea care deosebește între ele sunetele egale ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puține, acestea conțin o singură o singură frecvență (de exemplu diapazonul). Majoritatea conțin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeași frecvență unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Studiile de specialitate au evidențiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) și superioare (pragul senzației dureroase) ale sunetelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca frecvență și intensitate. Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puține, acestea conțin o singură o singură frecvență (de exemplu diapazonul). Majoritatea conțin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeași frecvență unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Studiile de specialitate au evidențiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) și superioare (pragul senzației dureroase) ale sunetelor pentru a fi receptate de om, precum și faptul că aceste praguri variază odată cu frecvența sunetului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
aceeași frecvență unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Studiile de specialitate au evidențiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) și superioare (pragul senzației dureroase) ale sunetelor pentru a fi receptate de om, precum și faptul că aceste praguri variază odată cu frecvența sunetului. Astfel urechea umană este mai puțin sensibilă la frecvențe joase decât la sunetele cuprinse între 1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la 2000 Hz
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Studiile de specialitate au evidențiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) și superioare (pragul senzației dureroase) ale sunetelor pentru a fi receptate de om, precum și faptul că aceste praguri variază odată cu frecvența sunetului. Astfel urechea umană este mai puțin sensibilă la frecvențe joase decât la sunetele cuprinse între 1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60 dB la 2000 Hz. Efectele zgomotului asupra omului sunt în funcție de intensitatea și de durata
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a evalua în ce mod perturbă zgomotul activitatea la locul de muncă, trebuie să se țină cont de următorii factori (Bogathy, 2002): zgomotul neașteptat și/sau intermitent deranjează mai mult decât cel continuu; zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvențe înalte, deranjează mai mult decât cele cu frecvențe joase; activitățile în care atenția este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât celelalte; sensibilitatea la zgomot este mai mare în activitățile de instruire decât în lucrările rutiniere. Pentru a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la locul de muncă, trebuie să se țină cont de următorii factori (Bogathy, 2002): zgomotul neașteptat și/sau intermitent deranjează mai mult decât cel continuu; zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvențe înalte, deranjează mai mult decât cele cu frecvențe joase; activitățile în care atenția este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât celelalte; sensibilitatea la zgomot este mai mare în activitățile de instruire decât în lucrările rutiniere. Pentru a nu perturba calitatea activității la locul de muncă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
risc la care se expun angajații și a incidentelor apărute se pot prezice modalități eficiente de acțiune pentru a studia accidentele de muncă înainte de apariția acestora, dând astfel posibilitatea de a le preveni. Figura 9.5. Piramidele lui Bird privind frecvența de apariție a incidentelor și accidentelor de muncă Datele prezentate în cele două piramide sunt rezultatul unui studiu realizat de Bird în 1969, care implica 1.753.498 de incidente din 297 de companii, totalizând aproximativ 1.750.000 de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
infecțioase” (Jurcău, 2003). Astfel, cu cât sunt mai bine cunoscute cauzele accidentelor și modalitățile de prevenire a acestora cu atât ideea de a considera accidentul ca un eveniment fortuit ori un ghinion tinde să devină desuetă. În statisticile legate de frecvența apariției accidentelor de muncă se consideră doi indici: frecvența și gravitatea. Frecvența se calculează prin raportarea numărului de accidente la 1000 de muncitori sau la 1000000 de ore de muncă, în timp ce gravitatea poate lua diferite forme în care se ține
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cunoscute cauzele accidentelor și modalitățile de prevenire a acestora cu atât ideea de a considera accidentul ca un eveniment fortuit ori un ghinion tinde să devină desuetă. În statisticile legate de frecvența apariției accidentelor de muncă se consideră doi indici: frecvența și gravitatea. Frecvența se calculează prin raportarea numărului de accidente la 1000 de muncitori sau la 1000000 de ore de muncă, în timp ce gravitatea poate lua diferite forme în care se ține seama de durata medie a incapacității de muncă ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și modalitățile de prevenire a acestora cu atât ideea de a considera accidentul ca un eveniment fortuit ori un ghinion tinde să devină desuetă. În statisticile legate de frecvența apariției accidentelor de muncă se consideră doi indici: frecvența și gravitatea. Frecvența se calculează prin raportarea numărului de accidente la 1000 de muncitori sau la 1000000 de ore de muncă, în timp ce gravitatea poate lua diferite forme în care se ține seama de durata medie a incapacității de muncă ca urmare a accidentelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu este unul fericit ales, deoarece poate induce ideea de predeterminare, între factorii psihologici considerați a sta la baza profilului unei persoane predispuse spre accidentare putem regăsi: O viteză de reacție mai mare decât viteza de percepție. Această situație crește frecvența erorilor, și implicit, a riscului de accidentare; Emoții puternice dezadaptative, precum clipele de panică și spaimă pe care le pot trăi unii angajați în situații neașteptate sau stresante; Problemele familiale sau financiare care afectează capacitatea de concentrare a atenției; Tulburările
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]