9,938 matches
-
Se coace la foc moderat, iar la final, se servește rece. PRĂJITURĂ CU STRUGURI 250 g făină, 125 g unt, 2 ouă, 100 g zahăr, lămâie rasă Se frământă toate la un loc, se întinde o foaie de un centimetru grosime, care se coace numai pe jumătate. Se scoate și se presară o lingură de pesmet peste care adăugăm 700 g struguri boabe, presărate cu 50 g zahăr. Deasupra punem o compoziție făcută din 3 ouă bătute spumă cu 3 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amidon, 250 g untură, 750 g smântână, făină pentru întins aluatul, 1 gălbenuș, o lingură de frișcă, 120 g zahăr Se amestecă toate la un loc și se lasă la frigider timp de o oră. Apoi se întinde aluatul la grosimea de trei milimetri, după care se fac inelușe cu gaură la mijloc și se așează în tăvi. Se amestecă gălbenușul cu lingura de frișcă și se ung cornulețele. Se coc la foc iute timp de 15 minute, apoi se dau
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
amestecă untul cu zahărul, gălbenușul și nessul, apoi se adaugă făina amestecată, în prealabil, cu praful de cacao. Se obține un aluat care se lasă să stea timp de o oră, după care se întinde o foaie de un centimetru grosime, din care se fac rondele. Se coc în cuptor circa cincisprezece minute, apoi frișca lichidă se fierbe împreună cu nessul și ciocolata. Se adaugă coniacul, se lasă la răcit, după care se bate bine până devine o cremă spumoasă cu care
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Separat se caramelizează 200 g zahăr, iar deasupra se pun untul frecat cu ou și nucă. Se lasă să fiarbă până se dizolvă zahărul, apoi se dă deoparte. După ce s-a răcorit, compoziția se așează în foi de un centimetru grosime, se lasă la presat cel puțin o oră, apoi se taie sub formă de romburi. Se folosesc foi de napolitană. PRĂJITURA CHINEZOAICĂ 200 g zahăr se freacă cu 200 g unt sau margarină, se adaugă 140 g nuci măcinate, 50
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
extinderea primei legi în condițiile în care gradientul de concentrație variază continuu de la un punct la altul, iar într-o secțiune dată variază cu timpul. Pentru deducerea expresiei matematice a legii lui Fick se va considera elementul de volum, de grosime dx. Conform primei legi a lui Fick, viteza cu care difuzează substanța la timpul t, prin suprafața interioară a volumului elementar este: (14) Prin suprafața superioară în același timp t, viteza de difuzie va fi mai mică, deoarece concentrația este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
raza, utilizând ecuația: (23) respectiv (24) Aplicarea legii întâi a lui Fick, permite evaluarea unei mărimi relative, deoarece este necesară etalonarea prealabilă a aparatului cu o soluție a cărui coeficient de difuzie este cunoscut fiindcă lungimea porilor nu coincide cu grosimea membranei și (S) secțiunea tuturor porilor prin care are loc diuzia, trebuie evaluată experimental. Legea a doua alui Fick a fost aplicată pentru determinarea coeficientului de difuzie la soluri metalice, presupunând că particulele sunt sferice, s-a evaluat raza. În
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
densităților filamentelor subțiri, în stânga în prezența EGTA (un agent puternic de complexare Ca2+; deci, în prezența EGTA nu existăpractic Ca2+ liber); în dreapta, în prezența Ca2+. Filamentele înfășurate elicoidal pe suprafața actinei au un diametru de aprox. 20 Â (ceea ce reprezintă grosimea TM). Domeniile intern (Ai) și extern (Ao) ale unui monomer de actinăau fost marcate. Catena TM, care face contact cu monomerii actinei la A0 și Ai în a) și respectiv, b) sunt indicate prin săgeți. Diagrama diferențiatăîn c) a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
proteinăce leagăcalsechestrina de 30 kDa (Yamaguchi și Kasai, 1998) regleazălegarea Ca2+ la calsechestrină. Cisterna terminală conține canalele de descărcare Ca2+ ale RS. Acest canal este format dintr-o proteinăfoarte mare (GM e de cca. 2.000.000) care umple întreaga grosime a membranei RS și iese în afara acesteia prin tuburile T. Domeniul hidrofil de ieșirea canalului a fost vizualizat prima datăcu ajutorul microscopului electronic ca structuri picior. Canalele de expulzie a Ca2+, denumite și proteinăpicior joncțională, au fost identificate ca receptori
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
decât ceilalți. Din loc în loc sunt vizibili peri tectori pluricelulari uniseriați. Scoarța este relativ groasă, mărimea celulelor crescând spre interior. Stratul cel mai intern reprezintă o endodermă, formată din celule puternic alungite tangențial. Țesuturile conducătoare formează două inele concentrice de grosime aproximativ egală: unul de liber și altul de lemn. Inelul de liber cuprinde tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim liberian spre interior și numai celule din ultima categorie spre exterior. Inelul de lemn este străbătut de mai multe
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fiind vii. Toate elementele de lemn au pereții moderat îngroșați și intens lignificați; vasele sunt rare și diferă puțin ca diametru fața de elementele libriforme. Așadar, cele două inele concentrice de țesut conducător își au originea în activitatea cambiului. În grosimea parenchimului celulozic central se disting șiruri de vase cu orientare diferită, iar axa organului este ocupată de 3-5 vase centrale de lemn primar. Structura detaliată mai sus caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În lungul hipocotilului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
La nivelul nodului cotiledonar conturul secțiunii transversale este aproximativ dreptunghiular, cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele îngroșat, dar slab lignificat, formând numeroase cordoane. Cambiul a produs numeroase insule de liber spre exterior și țesut sclerificat și intens lignificat spre interior, în grosimea acestuia din urmă neobservându-se vase de lemn. Acest țesut mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare) este foarte gros. La baza tulpinii structura se menține în general aceeași, cu următoarele modificări: • lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Apariția timpurie a felogenului în tulpina unor specii de Salvia a fost remarcată de Lemesle (1928). În treimea inferioară, epiderma se menține, perii tectori fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
inferioară, epiderma se menține, perii tectori fiind foarte rari, iar cei secretori lipsesc; coastele sunt mai atenuate: o periderma este continuă, de grosime diferită pe cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o celulele de parenchim liberian formează șiruri radiare; o inelul de lemn secundar este foarte gros, cu vase dispersate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
a limbului foliar la diverse specii ale genului Salvia este redusă (Rudall, 1980). Studiile efectuate de Bokhari și Hedge (1977) la un grup de specii arenarii ale acestui gen confirmă acest lucru; structura limbului este bifacială heterofacială, cu dorsiventralitate normală, grosimea palisadei variind funcție de gradul de xerofitism al speciei. IV.4.Perii de pe organele vegetative și de reproducere (fig. 11) Perii reprezintă formațiuni importante, cu rol protector și cu rol în secreția uleiurilor (care constituie principiile active ale plantei); ei ajută
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
260 de pagini dedicate istoriei patriei. Tot acest efect înlănțuit de înjumățire (de la 787 la 314 la 134) nu afectează însă structura clișeistică a viziunii socialiste asupra trecutului românesc. Același schelet interpretativ este încărnat de toate manualele unice, indiferent de grosimea corpului textual cu care este îmbrăcat. Iar coloana vertebrală a acestuia este dată de programele școlare de istorie, motiv pentru care am lărgit baza surselor primare în care ne-am întemeiat analiza, examinând, alături de pachetul de manuale unice mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se aseamănă În ceea ce privește formatul, lucru care se poate vedea cu ușurință În momentul când sunt așezate lor Într-un raft de bibliotecă. Recomandabil ar fi ca toate cărțile ce apar În aceeași colecție sau serie să aibă aceeași Înălțime (fiindcă grosimea oricum diferă). Dar nici acest lucru nu se respectă Întotdeauna. De pildă, În seria de Opere a lui Lucian Blaga apărută la Editura Minerva, volumul 4 este mai redus ca Înălțime cu 1 cm decât primele trei volume! De obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Nu se pune usturoiul direct pe piele. Se ține circa 20 de minute și durerea dispare! Un remediu folosit În Basarabia constă În următorul tratament: Într-un vas de metal, se pune un strat de miere cam de 3-4 cm grosime. Se Încălzește un cui până când devine roșu și se pune În miere, care Începe să fiarbă În jurul cuiului, formând În jurul lui o masă roșiatică și groasă. Cuiul de Îndepărtează iar "masa" se așează pe zona afectată a gingiei, cu un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
timp de 5 minute. Cu această pastă, putem face tartine, umple roșii sau umplem bușeuri mici pentru gustări asortate. PATEURI CU BRÂNZĂ 1,1 kg de foietaj crud, 300 g brânză, 2 ouă, 100 g făină Aluatul se întinde cu grosimea de jumătate de centimetru, apoi se taie în formă de rondele cu diametrul de trei centimetri, după care pe fiecare se pune brânza amestecată cu puțină făină și un ou, sare și piper după gust. Se lipesc și se ung
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
La sfârșit, se servesc la diferite specialități și la supa cremă. DOVLECEI PANÉ Un dovleac potrivit, 3 ouă, sare, piper, biovegetal, 200 g făină, 300 g ulei Dovleacul se curăță de coajă și se taie felii de jumătate de centimetru grosime, care se presară cu sare și se lasă să stea o jumătate de oră, apoi se ia fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
aceea, o putem prepara. Brocolli trebuie fiert în apă cu sare, apoi stropit cu unt fierbinte. Rulouruile se fac din aluat așa cum se fac găluștele cu prune, dar se fac sub formă de bastonașe de opt până la 10 centimetri grosime, care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. La aceste preparate, se face un sos din fructe de pădure - mure și zmeură. Sosul se face topind 50 g de unt, adăugăm fructele, lăsăm câteva minute la călit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sfârșit, le legăm și le dăm la cămară. VINETE CU GOGOȘARI 3 kg vinete, 2 kg gogoșari, 500 g ceapă, 500 ml ulei, oțet după gust și sare Se aleg vinetele frumoase, se spală și se taie felii rotunde de grosimea unui deget, se sărează și se lasă să stea timp de o oră, apoi se storc și se prăjesc pe ambele părți în ulei încins, după care se lasă să se răcească. Gogoșarii se coc și se curăță de piele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahărul, mirodeniile și usturoiul și se fierbe timp de zece minute la foc mic. Opărim pe rând ceapa tăiată, ardeii tăiați felii, ciupercile câte cinci minute, apoi punem la borcan și turnăm deasupra oțetul fierbinte, astfel încât zeama să acopere cu grosimea unui deget conținutul. Închidem borcanele și le dăm la rece. GOGOȘARI COPȚI CU USTUROI Treizeci de gogoșari copți și curățați de pieliță și cotor, 500 ml de ulei, 500 ml de suc de roșii, sare, piper, delicat, după gust, două
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
unt sau margarină, 1 ou, o linguriță de oțet, 2 linguri de lapte, puțină sare Totul se amestecă până se obține o cocă, apoi se întinde pe planșetă cu sucitorul și se taie fâșii de 1 cm - 1,5 cm grosime, apoi se rulează pe cornet. După ce s-au rulat toate, se ung cu ou și se coc la cuptorul încins la temperatura de 240 de grade, apoi se coc timp de 20 de minute. La sfârșit, după ce s-au răcit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]