10,086 matches
-
alte grădini botanice din lume. Astăzi, acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Activitatea științifică a grădinii botanice se desfășoară în 10 secții și 2 laboratoare. Are o suprafață de 5 hectare, pe care se cultivă aproximativ 2000 de specii de plante, aranjate pe încrengături, ramuri, ordine și familii, conform înrudirilor naturale. Sectorul Sistematic se adresează în special elevilor și studenților, care au astfel un material biologic viu, cu ajutorul căruia pot înțelege
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
izvorul nr. 3, "Amfiteatru", si izvorul nr. 5, "Ruină". Printre plantele aflate aici se numără plopi, salcâmi și stejari și o colecție de liliac. Rozariul grădinii conține peste 600 de soiuri de trandafiri, răspândite pe o suprafață de 1,7 hectare. Datorită numărului mare de soiuri nobile, precum trandafirii remontanți ("Frâu Karl Druschki" etc.), hibrizii Thea ("La France 1867", "White Christmas", "Matterhorn", "Mount Shasta", "J.F.Kennedy", "Mme. Caroline Testout", "Mary Maryweather", "Diamond Jubilee", "Peer Gynt", "Caprice", "Sutter's Gold", "Kardinal", "Crimson
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
și memoria localnicilor mai în vîrstă, amintesc de familii de boieri care au deținut moșii imense. Trei dintre familiile cele mai semnificative de boieri sînt Sturdza, Docan și Ivanciu. Numai aceștia au deținut adevărate latifundii, de ordinul a mii de hectare de teren arabil, vita-de-vie și păduri. Chiar lîngă biserică din Pogana se află mormîntul și un mic monument funerar al uneia dintre descendentele familiei Sturdza, Smaranda Sturdza. Potrivit spuselor localnicilor, statuia o reprezintă pe Smaranda Sturdza fără brațul drept, întrucît
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
actualelor comune învecinate. În momentul de față mai trăiesc și descendenți ai unora dintre aceste familii de boieri. După decembrie ‘89 am fost nevoiți să le retrocedam o parte din averile înaintașilor lor. A fost vorba de cîteva sute de hectare de teren arabil, vie și pădure. Mulți dintre urmașii acestor boieri nu locuiesc în comuna, sînt împrăștiați pe la București, Brașov și alte colțuri ale țării. Foarte puțini dintre ei au păstrat pămînturile, căci majoritatea le-au vîndut unor firme din
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
nu au bani. „Tot satul e îmbătrînit și nu au bieții oameni pensii. Iar cei care le au sînt prea mici ca sa-si mai permită să dea bani pentru munca cîmpului. Păi e două milioane de lei vechi de arăt un hectar. De unde să scoată bieții oameni atîția bani? Păi am intrat în UE și se zice că nu mai tre’ să aram cu calul, ci cu mașina. Dar la noi tot cu calul se ara, că altfel n-ai cum“, ne-
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
îngrijit și cultivat. Știe că „vină“ o poartă îmbătrînirea populației cătunului și că tineri aproape că nu mai sînt deloc. Așa că puțini sînt cei care își mai îngrijesc pămîntul și, după cum a estimat el, nu găsești mai mult de 10 hectare cultivate. „Tot ce vreau este să apuc ziua cînd toate pămînturile astea or să fie muncite din nou. Iar asta s-ar putea face dînd pămîntul în arendă la un privatizat sau la o firmă care se ocupă cu așa ceva
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit sau picnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pogana se ridică la de locuitori
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
cu Comuna Dorna-Arini - La est Orașul Broșteni - La sud cu Județul Harghita - La vest Comuna Șaru Dornei . Caracterul complex al reliefului este o reflectare directă a originii și structurii geologice: Rețeaua hidrografică a comunei Suprafața comunei este de 13.754 hectare. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Panaci se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,43%). Pentru 1,44% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
Principala atracție turistică a comunei "Bujoreni" este constituită de "Muzeul Satului Vâlcean", muzeu etnografic în aer liber. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se află la granița municipiului Râmnicu Vâlcea și comună. Pe o suprafață de 8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și în jur de 12000 de piese muzeistice) reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale. Alături de "Cula Bujorenilor" (numită și "cula cu scară exterioară", ctitorită în
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
După 1990, sătenii au rămas specializați doar pe creșterea animalelor de lapte și carne, în special bovine și ovine. Sunt cultivate cu prioritate porumbul și grâul, dar și plante de nutreț pentru furajarea animalelor. Plantele tehnice cu mare randament la hectar {sfecla de zahăr, tutun, floarea-soarelui, cartofi etc.} sunt neînsemnate ca suprafață, acestea fiind cultivate doar pe suprafețe mici și utilizate în special pentru consumul propriu. Chiar dacă există condiții bune pentru pomi fructiferi, vechile livezi sunt îmbătrânite, iar populația majoritară, formată
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
caracteristică silvostepei, cu specii de stejar, arțar, carpen, frasin, salcâm și vegetație ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe cele 300 de hectare ale rezervației se întâlnesc numeroase specii de păsări migratoare. Aici se găsește și o specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție. Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
comunității Suatu, comunicată Prefecturii Cluj , comuna Suatu numără 1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Suatu numără 1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
fructiferi pe fostele dealuri terasate și cultivate cu vită de vie în anii '70-'80 , găsirea unor modalități de concesionare a unor terenuri pentru investiții turistice, în special terenul din jurul lacului de pescuit care are o suprafață de circa 70 hectare luciu de apă. De asemenea, deși există la nivelul comunei importante obiective turistice, nu a existat și nu există o strategie de promovare a acestora cum ar fi tipărirea unor simple ilustrate sau pliante. Activitatea culturală la nivel de comună
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a comunei, respectiv monumentele istorice și arheologice de pe raza comunei. Din traseele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de pe raza comunei. Din traseele turismului rural nu poate lipsi Rezervatia naturală de la Suatu în suprafață de 9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata-
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
fecioara Maria . În curtea castelului, orientată spre sud, se află o sculptura reprezentând un cal din cupru. Se mai precizează că toate clădirile erau din piatră și acoperite cu șindrila, suprafața castelului și terenul din jurul acestuia fiind de circa 20 hectare. Descrierea prezentată mai sus scoate în evidență multiplele funcții ale castelului, respectiv funcția de apărare (ziduri de piatră și turnuri de veghe), de aplicare a legii (prin judecător, temnița și soldați care execută Sentințele acestuia), religioasă (prin Casă Domnului), medicală
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
niște bordeie, de mărimea unor colibe ("coliben"). În zona centrală,partea de vest a satului (unde este actuala moară) apare gospodăria familiei Bogaty Imre (în românește Bogătean Indrei), o familie bogată, care a deținut moșia în tarlaua "Șes" (ultimele 50 hectare din moșie au rămas celor doi copii (Indrei și Irina) la început de secol 20, ulterior fiind valorificate în mare parte de tatăl și mama vitregă a acestora (amândoi intraseră în patimă beției )cînd cei doi copii erau minori , iar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
spre Ceanu Mare, unde s-a și descoperit în perioada 1956-1961 cunoscutul cimitir dacic cuprinzând 215 morminte. Dovezile arheologice din zona "Măzăristi",aflată la granița dintre Aruncuta și Soporu de Câmpie,confirmă că suprafață actuala a satului de peste 2.000 hectare a fost ocupată,încă din neolitic, de cel puțin două grupuri de oameni, așezați în partea de est și de vest a satului (ambele descoperite arheologic la "Măzăriști" și "Cremeniș"). Ocupația română, după războiul cu dacii, a ajuns și în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Satul este legat de comună Suatu printr-un drum betonat și este racordat din anul 2008 la rețeaua de apă potabilă de la magistrală din Cluj. Se află la 6 km de Băile Cojocna.Suprafața de teren arabil de circa 1200 hectare, reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din anul 2008 la rețeaua de apă potabilă de la magistrală din Cluj. Se află la 6 km de Băile Cojocna.Suprafața de teren arabil de circa 1200 hectare, reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine și 500-600 cornute mari. În perioada 1700-1920 la nivelul satului au existat 3 mari ferme, din care două zootehnice și una de cultură vegetală și pescuit. În localitate există stufăriș, care se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]