9,028 matches
-
a romanului „Ion“ a fost o schiță, scrisă de Rebreanu în 1908. Această schiță purta titlul „Rușinea“, iar subiectul ei a fost reluat în altă proză, „Zestrea“, în care Rebreanu conturează portretul lui Ion și schițează întâlnirea dintre flăcău și Ileana (Ana din roman). Opera lui Liviu Rebreanu reprezintă o lume într-o lume. Liviu Rebreanu este ctitorul romanului românesc modern, unul dintre cei mai valoroși romancieri interbelici, alături de Mihail Sadovenu, Camil Petrescu, George Călinescu, Mircea Eliade și Hortensia Papadat Bengescu
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
și muzicii românești cântă răniților din război. După instaurarea comunismului, în 1952 este solicitată să profeseze la Școala medie de muzică nr. 1 din București, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată. Le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Șerbănescu. Lansează cu mare succes cântecele "Dragi mi-s cântecele mele" (aranjament revuistic de Henry Mălineanu) și "Aseară vântul bătea" (cântec popular din Ardeal) la "Concertul popoarelor" organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie. Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu : Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, 'Ileana Mălăncioiu', "Comunicare transculturală", București, Editura Cartea Românească, 2003
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
muntelui", decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr și a obstinației de a spune exact ce are de spus, chiar și în poezie. Nicolae Steinhardt declara despre Ileana Mălăncioiu : Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, 'Ileana Mălăncioiu', "Comunicare transculturală", București, Editura Cartea Românească, 2003
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
din București îi apare volumul „Viața deocamdată“. Face parte din grupul de tineri scriitori care, în perioada 8-13 mai, a participat la întâniri literare în Dobrogea. Din acest grup mai făceau parte Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Violeta Zamfirescu, Ileana Mălăncioiu și Florența Albu. În ianuarie 1966 apare la București revista „Amfiteatru” (Revistă literar-artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studenților din R.S.R; an I, nr. 1, ianuarie). Ion Alexandru face parte din Colegiul de redacție, de la primul număr, alături de Ion
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
ai secolului nostru“ (Lucian Blaga, Hronicul, Jean Paul Sartre, Cuvintele). Începând cu nr. 6 (iunie, 1966) inaugurează rubrica „Jurnal de poet“, cu articolul „Condițiile poeziei“. La 28 februarie citește la Cenaclul „Nicolae Labiș” împreună cu Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Ileana Mălăneioiu, Gheorghe Pituț, Grigore Hagiu, Ion Gheorgbe, Petru Popescu, Victoria Raicev iar la 23 octombrie citește în prima ședință a Cenaclului „Junimea”, în Amfiteatrul „Odobescu” al Facultății de limbă și Literatură Română - Universitatea din București, alături de Gheorghe Pituț, Adrian Păunescu
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Stat Bavareza,și sub bagheta unor mari maeștri români și străini ca: Iosif Conta, Ludovic Bacs, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jin Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta. Multe cariere artistice și-au început formarea muzicală în cadrul acestei corale precum: Ileana Cotrubaș, Elena Voinea, Voicu Enăchescu, Dan Dumitrescu, Roxana Briban, Roxana Constantinescu, etc. În 2004, cu 3 ani înaintea intrării României în U.E., a primit titlul de AMBASADOR Cultural al Uniunii Europene. Ca o recunoaștere a calităților vocale și interpretative, Corul
Corul de Copii Radio () [Corola-website/Science/297769_a_299098]
-
Paris la "Expoziția Universală", unde a participat cu două pasteluri. Inițiatorii "Expoziției artiștilor independenți" din 1896, dorind a da o importanță mai mare manifestării lor au înființat pentru dezvoltarea artelor în România o organizație pe care au intitulat-o Societatea Ileana. Prima expoziție a acestei organizații a avut loc la data de 21 februarie 1898 și a avut printre expozanți pe Nicolae Grigorescu cu cinci lucrări și pe Ștefan Luchian cu douăzeci de tablouri. Printre acestea s-a regăsit și lucrarea
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
opinii rezervate, din care se pot deduce cu ușurință tendințe cu privire la pictura lui Luchian care începea să redea viața de trudă a muncitorilor, rezultând din aceasta o atitudine de protest social. Luchian nu s-a temut de critici și Expoziția Ileana i-a fost un indiciu privind drumul pe care l-a ales. Financiar, ajunsese să o ducă foarte prost, salariul foarte modest pe care-l avea ca flautist în orchestra Teatrului Național abia-i ajungându-i. În plină maturitate creatoare
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
<![CDATA[[:ro]Luni, 24 octombrie, la ora 19, va avea loc proiecția filmului Blocul în regia Mariei Șălaru și montaj de Ileana Szasz, urmată de o discuție cu autoarele. Evenimentul se va desfășura la Școala Națională de Științe Politice și Administrative, în Sala Multifuncțională.
Blocul de Maria Șălaru, la SNSPA () [Corola-website/Science/296135_a_297464]
-
metroului din București au fost concepute de diferiți arhitecți: Manuela Antip, Gheorghe Beznilă, Adriana Bunu, Dan Costinescu, Viorica Curea, Lia Dima (Piața Victoriei), Geta Gabrea, Ion Marineci, Clement Moldoveanu, Victoria Navrescu Radu (Piața Universității), Alin Negoescu, Ioan Novițchi, Alexandru Panaitescu, Ileana Papina, Doina Patra, Ion Podocea, Bogdan Popovici, Cătălin Stanciu. Până la Revoluție, Întreprinderea Metroul a fost condusă de generalul Petre Constantinescu timp de 15 ani. În mandatul acestuia au fost realizate primele 3 magistrale. Costin Georgian a fost director tehnic al
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
fost al doilea fiu al lui Ioan (Iancu) cavaler de Zotta (n. 10 octombrie 1840, Borăuți - d. 19 martie 1896, Noua Suliță), moșier, jurist, membru al Dietei Bucovinei precum și al Consiliului Imperial austro-ungar din Viena, și al soției sale Elena (Ileana, Ilinca) (d. 1882), născută Hurmuzachi. Ioan a mai avut doi copii, pe Octavian și pe Elena, căsătorită cu cunoscutul politician Iancu Flondor. Tatăl lui a mai fost de asemenea președinte al societății politice "Concordia", între 1891 și 1896, membru executiv
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
Arhivelor Statului din București și Iași. După 1941, soția sa Margareta von Zotta a revenit la Cernăuți și a recuperat ce s-a putut din colecția genealogistului, donând cu acest prilej, o parte din scrisorile fraților Hurmuzachi, adresate mamei lor Ileana (Ilinca, Elena), istoricului Teodor Bălan. Sever Zotta a fost decorat cu Ordinul național „Steaua României” în rang de cavaler. Institutul Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași îi poartă numele, onorând contribuția sa la dezvoltarea acestor ramuri ale
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
(n. 7 septembrie 1930, Dăișoara, Brașov - 14 mai 2011, București) a fost un lingvist și filolog român, membru titular (2004) al Academiei Române. Este fiul Ilenei (n. Oancă) și al lui , țărani. În satul natal frecventează cursurile școlii primare (1937-1943), apoi, este elev la Liceul de băieți (azi Liceul „Mircea Eliade”) din Sighișoara (1943-1949). Ajuns student la Facultatea de Filologie a Universității din București, M. demonstrează
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Paris de "Societatea prietenilor lui " în 1965. Cunoscutul scriitor francez Paul Morand în volumul "Bucarest" scrie că tot ce știe despre arhitectură i se datorează lui George Cantacuzino. Facultatea de arhitectură a Universității din Iași îi poartă numele. 1931 - Sala Ileana, București 1932 - desene, București 1933 - Muzeul Toma Stelian 1939 - Căminul Artei (Crețulescu) 1942 - Librăria italiană 1947 - Sala Armand 1956 - Sala Parcului Herăstrău (3-5 octombrie), acuarele și picturi. Adrien van Tieghem, Pierre Josserand, "Dictionnaire des literatures", tome I, PUF, 1968. J-P
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
negru)”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Expoziția pictorilor români cari au lucrat în Franța”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Cronica plastică: O expoziție ideologică: Maxy (sala Dalles), în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 2. - „Ateneul Român: Ileana Rădulescu, O. Angheluță; Căminul Artelor: Sorin Ionescu”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 3. - „Construirea operei române”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 4-5. - „Cronica plastică: Pictura”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 6-7. In numărul I, 1939 - „Declarație” (G.
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică. Vom punctă succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Romă. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
cu nepoții, în casa lor din București. Au fost obligați să părăsească și această casă, mutându-se într-o căsuță cu două camere din cartierul Crucea de Piatră, de unde a fost ridicată și arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza, sub învinuirea că au vândut lemne de pe fosta lor proprietate (pădurea Hangu). Au fost deținute la penitenciarele Mislea și Jilava, fiind eliberate după 9 luni. În anul 1957 i s-a permis să plece din România, datorită intervenției cumnatului
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
la sabie la Campionatul European de juniori de la Leningrad. A participat la proba de floretă individual la Jocurile Olimpice din 1960 de la Roma, dar nu a câștigat nici o medalie. La Universiada din 1961 de la Sofia și-a cunoscut viitoarea lui soție, Ileana Gyulai. În anul 1963 a devenit vicecampion mondial de juniori la Gent, și vicecampion universitar la floretă și medaliat cu bronz la sabie la Universiada de la Porto Alegre. În anul următor a fost campion național la ambele arme. A luat
Ionel Drîmbă () [Corola-website/Science/308158_a_309487]
-
(n. 8 iunie 1939, Fâșca, Bihor, România - d. 4 august 2011, Oradea) a fost o cântăreață română de muzică populară din Bihor și profesoară de limba latină. Aude primele melodii (de ex. „Noi merem după mireasă”) la mama sa (Ileana Cociuba), pe care ulterior le-a înregistrat. Alte două persoane care au influențat deosebit de mult viața artistei sunt: profesorul de folclor Mihai Pop și profesoara sa de canto de la Școala Populară de Artă Rhea-Silvia Pop de Popa (sora lui Ioan
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
Ploiești; cu orchestrele: Ansamblului „Perinița”, Sfatului Popular al Capitalei, Teatrului de estradă „Ion Vasilescu”. I-au fost colegi de scenă: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Mia Braia, Iustina Baluteanu, Gică Petrescu, Petre Gusti, Emil Gavriș, Angela Moldovan, Ileana Constantinescu, Lucreția Ciobanu etc. Se stinge din viață pe 1 septembrie 1992, în Frumușani. Este înmormântat în cimitirul Bisericii „Iancu Nou” din București. I se decernează, în 1968, medalia Ordinul Meritul Cultural, clasa a IV-a. Este desemnat cetățean de
Ion Luican () [Corola-website/Science/307618_a_308947]
-
fiind prima expoziție pe care a făcut-o în capitala Moldovei după cele din 1900 și 1901. În perioada decembrie 1924 - ianuarie 1925 a avut o expoziție la Iași unde prezintă compoziția "Lucrătorul". În decembrie 1925 a deschis în sala Ileana din București o expoziție cu șaizeci și șapte de tablouri. Dintre ele s-a remarcat pictura "Muncitorul și țăranul", cunoscută și sub denumirea " Ce mai scrie la gazetă?". Lucrarea a vrut să simbolizeze legătura strânsă dintre muncitori și oamenii de la
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
unei trupe de elită sub titulatura Teatrul Municipal. A avut o bogată activitate teatrală la Teatrul Municipal, și a făcut parte din "generația de aur" a teatrului, generație care includea actori ca Ștefan Ciubotărașu, Fori Etterle, Clody Bertola, Victor Rebenciuc, Ileana Predescu, Irina Petrescu, Florian Pittis, și regizorul de teatru și film Liviu Ciulei, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu. După moartea doamnei Bulandra, Teatrul Municipal a devenit Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra. Părinții, tatăl, Vasile Gheorghiu, membru
Petre Gheorghiu () [Corola-website/Science/307730_a_309059]
-
domeniul Cernăuca după ce documentele de proprietate s-au pierdut. Doxaki era fiul medelnicerului Constantin Hurmuzachi și al Ruxandrei (d. 12 august 1818) din Moldova. El a construit un nou conac boieresc cu parc și biserică. Doxaki s-a căsătorit cu Ileana (Ilinka, Olena) Murguleț (d. 1868), fiica unui stolnic, cu care a avut 12 copii din care au supraviețuit șapte: cei cinci frați și două surori: Eufrozina (n. 4 februarie 1820 - d. 1891), căsătorită cu baronul Petru de Petrino-Armis, mama poetului
Familia Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306607_a_307936]
-
celui de-al Doilea Război Mondial, obține doctoratul în științe sociale cu un studiu intitulat: "Unitățile sociale și marxismul". S-a căsătorit cu Sulamita Constantinescu, de origine evreiască. Au avut 7 copii, printre care doi fii numiți Horia, o fată, Ileana (1950?-2000) și un alt fiu, Radu. Primul Horia a murit de apendicită, iar al doilea Horia a murit tânăr într-un accident într-o vacanță montană. Fiica a suferit de schizofrenie, omorându-și mama în timpul unei crize. A fost
Miron Constantinescu () [Corola-website/Science/306660_a_307989]