10,131 matches
-
Basarabia. Femeile lucrau în casă, mai ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în imnele pe care le cântau. Corul lor se adresa sufletului, nu urechilor. Inima vibra mai puternic decât timpanul. Câțiva ani au rămas în casa din grădina de zarzavat a lui Neculai Bulgaru și apoi au dispărut. Prezența lor a impresionat profund toată populația satului. Munceau și cântau imne religioase și ziua și noaptea. N-au ieșit din grădina de legume nici una dintre ele. Acum când scriu, bănuiesc că erau urmărite și că se ascundeau la grădina de zarzavaturi a lui
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
post de jandarmi și a raportat colonelului de la județ. I s-a spus că trebuie să fie arestat, judecat și condamnat în locul celui scăpat de sub pază. Pentru că era vorba de un șef de post foarte corect, cu copii mici, colonelul, impresionat de drama care căzuse pe capul lui, l-a sfătuit să-și scrie demisia din jandarmerie cu o zi înainte de gravul accident, pentru ca să nu fie condamnat. BUNICUL ȚĂRAN SĂRAC în felul acesta, bunicul a fost dat afară din jandarmerie și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
zile „în prevenție”. Bunicul n-a vorbit niciodată de această întâmplare. La o petrecere în familie, față de mătușele mele Zamfira și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez răscoala țărănească din 1907. CATARACTA. La vârsta de 55-60 de ani, și-a pierdut vederea, a făcut cataractă. Fără vedere, în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Când stai de vorbă cu acești nefericiți crescuți în amară sărăcie, contrastul între condițiile mai mult decât modeste în care trăiesc și noblețea lor sufletească, seninătatea cu care întâmpină viitorul, delicatețea lor, frumusețea lor și fizică nu numai morală, te impresionează profund. Cei mai mulți dintre copii lui au învățat meserii. Unii sunt și acum șofei. Au plecat toți din Corbeni la Brăila sau la Galați. O fiică de a lui a rămas, croitoreasă în Corbeni. Crește cinci copii. Am mers cu unchiul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
secretul asupra adevăratelor motive ale securității. De la Volovăț am fost chemat la procesul de divorț care s-a pronunțat împotriva voinței mele din cauza „nepotrivirii de caracter”. în timpul cât am stat la Volovăț, în casa parohială cu părintele paroh Rinaldo Vasiliu, impresionat de drama și de starea mea sufletească, -mi-a spus ca pe un secret doamna preoteasă că„părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de ceea ce li se Întâmplă, deschiși la orice „speculație” privind boala și viitorul ei dar și concentrați În folosirea informațiilor pentru a-și forma propria concepție, suspicioși la sfaturile medicale, ca și cum „ar fi știut ei...”. Cel mai mult am fost impresionată, Însă, de acei pacienți cu boli cronice, la care apăruse un fel de resemnare, o pendulare Între a mai Încerca ceva și a renunța și la care, fiecare zi Însemna Încă o zi de suferință. Tocmai aceste situații m-au
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1889, l-am primit în biroul administrativ. Eminescu mai fusese internat în Institutul Caritatea în 1883. La intrare Eminescu era gânditor, vorbea puțin, răspunzând numai la întrebări; cerea mâncare spunând că „n-a mâncat de mult”. Nu era de loc impresionat de aducerea lui la Institut căci nu întreba nici cel puțin pentru ce a fost adus. Întrebat, ne-a răspuns că cunoaște localul de când a fost adus de data anterioară, cunoaște chiar persoane care erau atunci în Institut. Mânca cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Deși avea un mers șovăitor (ușoară ataxie), Eminescu nu ședea de loc ci umbla toată ziua adunând tot felul de lucruri de pe jos (colecționism), fără cea mai mică oboseală. Tulburări de sensibilitate. Sensibilitatea tactilă și termică diminuate. Frigul nu îl impresiona căci ieșea afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar fi trăit Eminescu cât Goethe ci dacă Goethe trăia cât Eminescu ceea ce este altceva. Ibrăileanu pune, apoi, această condiție neîmplinită, după părerea sa, de Eminescu:,,dacă mai trăia sănătos încă douăzeci de ani”. Această „Prefață” a lui Ibrăileanu a impresionat contemporanii și ne impresionează și pe noi astăzi rămânând textul cel mai condensat ce-l proiectează pe Eminescu în valoare estetică universală. Nevoia de șabloane, de sloganuri liniștitoare, de adevăruri certe privind rolul fatalității în viața lui Eminescu este un
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cât Goethe ci dacă Goethe trăia cât Eminescu ceea ce este altceva. Ibrăileanu pune, apoi, această condiție neîmplinită, după părerea sa, de Eminescu:,,dacă mai trăia sănătos încă douăzeci de ani”. Această „Prefață” a lui Ibrăileanu a impresionat contemporanii și ne impresionează și pe noi astăzi rămânând textul cel mai condensat ce-l proiectează pe Eminescu în valoare estetică universală. Nevoia de șabloane, de sloganuri liniștitoare, de adevăruri certe privind rolul fatalității în viața lui Eminescu este un simptom la presa anilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
presă și, în domeniul istoriei propriu zise, creează și întreține imaginea literaturii și a literaților, mai ales a clasicilor. Dânsul nu este, însă, istoric și, mai ales, nu consultă cu scop bibliografiile. Cât despre d-na Ileana Ene, a fost impresionată, desigur, de textul ca text și n-a așteptat să-i cadă la mână mai multe informații nici n-a mers în întâmpinarea lor dornică să comunice descoperirea sa. Acest Ilie Ighel este, într adevăr, necunoscut în sensul „Dicționarului general
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru acordarea unei pensii de stat, despre „nenorocitul poet național Mihail Eminescu”, înțelegându-se de toată lumea, inclusiv de noi, cei de astăzi, că „național” se referă la notorietate. Lucruri de acest fel nu pot fi judecate sensibil, cu lacrima cititorului impresionat de tabloul „zeului învins”. C. Mille va deveni în scurt timp directorul „Adevărului”, unde va sta până în 1927 iar la acest ziar s-a forjat energic imaginea convențională a lui Eminescu ieșit din minți în ultima parte a vieții, înrobit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
omenesc; în „Luceafărul”, care urmează imediat, se stopează amestecul dintre zei și oameni iar lumea se însănătoșește. Cei care-l văd pe Eminescu însuși nebun în finalul poemului său ar trebui să citească textul cu mai mare atenție. Putem fi impresionați până la lacrimi de proza lui Vlahuță și în același timp, în același sens, înrobiți ideii că nebunia este mărturisită în operă. Riscăm, însă, ca să refacem imaginea lui Eminescu din mândriile personale ale prietenilor săi, adică să ne aflăm în fața unor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de pozitie. M-am saturat și eu de abordări amatoriste și/sau exaltate fără temei. Ce confortabil este cînd vezi că mai sînt și naționaliști creștini rezonabili, care au știința de carte, spirit critic și profunzime” Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează „Claudiu Târziu” dar scrie cu „î”? Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma „naționalist creștin rezonabil” plutește ca o floare de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sculptat în piatra. Nutresc speranța, că familia Ionescu și nu numai ei, să vadă de acolo din ceruri, materializarea promisiunii mele din anul 1973, de a-l imortaliza pe dramaturgul moldav. M. A. Povestiți-ne o întâmplare care v-a impresionat în Comuna Viișoara, și (sau) în satul Dodești, o întâmplare de care vă amintiți cu drag. C.P. Sunt multe întâmplări cu semnificații deosebite, legate de activitatea mea entuziastă, consumată în cei trei ani din viața de la țară. Profesor fiind, am
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
meu", ceea ce suna misterios și impresionant Atunci când a fost însă silit să dezvăluie ce anume făcuse, a arătat că, pe când călătorea spre Elveția în vacanță, s-a oprit pentru un sfârșit de săptămână în lndia și a fost atât de impresionat de sărăcia pe care a văzut-o acolo, încât a recomandat altor persoane să-i sprijine pe copiii din lumea a treia. Adevăratul său mesaj comunicat prin acest metalimbaj era: "Sunt mai bun, mai deștept, mai bogat, mai întreprinzător decât
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
progres pe care-l face la cele trei materii la care a fost trântit) Mă bucur că m-ai întrebat unde vreau să mergem diseară, Don. Asta mă face să simt că, într-adevăr, părerile mele contează pentru tine. Mă impresionează felul în care te străduiești să recuperezi handicapul pe care-l ai față de ceilalți concurenți. și el a devenit mai încrezător și mai spontan pentru că știa că îmi face pe plac. CUM SA FACEM CREDIBILE COMPLIMENTELE NOASTRE SINCERE Se recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
autoare de expoziții personale și de câteva bestseller-uri mondiale. Mireille Negre, cu toate că și-a pierdut două degete de la picior încă de la o vârstă fragedă, a reușit să devină prima balerină a Operei din Paris. Talentul său extraordinar i-a impresionat și pe producătorii din cinematografie, ea fiind protagonistă în câteva filme. Fizicianului Stephen Hawking, în anul 1963, la vârsta de 21 de ani, i se constată o boală progresivă de neuron motor și i se dau maximum 3 ani de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult, își aruncă privirea peste tot, sunt impresionați de lucruri care scapă atenției celorlalți, se amuză frecvent, fac poante hazlii celor din jur. Spunea cineva că „adevăratul creativ este un copil perpetuu, nenorocirea este că oamenii cresc”. Rămân demne de reținut cuvintele lui Newton, rostite cu puțin timp
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
În capitolul următor se va preciza rolul motivației intrinseci în creativitate. Capitolul 6 ROLUL MOTIVAȚIEI ÎN CREATIVITATE James Abram Garfield Este un fapt binecunoscut că persoana creatoare are o voință formidabilă de a lucra la opera sa. Marii creatori au impresionat prin munca titanică, adesea extenuantă, pe care o depuneau pe altarul creației, uitând adesea de mâncare, de somn și de alte necesități, ca să-și vadă de munca lor. Se pune, deci, cu interes, întrebarea „De unde vine forța motoare a creativității
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fost adoptate formele standard). Pentru realizarea chipului unei persoane frumoase, sfatul artistului este de a combina detalii frumoase ale persoanelor pe care le cunoaștem. Ne putem gândi astfel că tabloul Mona Lisa reprezintă chipul cu sinteza trăsăturilor care l-au impresionat cel mai mult pe Leonardo da Vinci. Pentru a folosi metoda Combinării atributelor se procedează astfel: 1. Se identifică parametrii (elementele) problemei. Este de dorit ca numărul acestor parametri să fie cât mai mare. Cu cât sunt mai mulți parametri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pygmalion se îndrăgostește de ea. O numește Galateea. Pygmalion începe să o roage cu cel mai mare foc pe Afrodita, zeița Iubirii, să îi aducă pe cineva la fel de minunat. Rugile și pasiunea cu care Pygmalion se îndrăgostise de Galateea o impresionează pe zeiță, care dă viață statuii. Pornind de la mitul lui Pygmalion, în psihologie efectul Pygmalion se referă la transformarea unui individ față de așteptările față de el. Efectul Pygmalion este favorabil în multe situații. Un faimos experiment a arătat puterea nebănuită a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
De obicei se autodescrie în termenii pe care cercetătorii i-au găsit în legătură cu creativitatea. MacKinnon a găsit că, în timp ce arhitecții creativi de obicei pun accentul pe inventivitate, independență și individualitate, pe entuziasm, determinare și hărnicie, membrii mai puțin creativi sunt impresionați de virtutea lor, de caracterul lor, de raționalitatea lor și de grija plină de înțelegere pentru alții. Cât privește idealurile lor, MacKinnon a găsit că grupul mai creativ ar vrea să fie mai sensibil, pe când celălalt - mai original și cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]