10,350 matches
-
ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat, obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de inspirație mai puțin „centrală” și, implicit, printr-o anumită tonalitate atipică. Născut „din grâne, din fân, din cucuruz”, poetul începe a răspândi, încă din primele volume, „mireasma pământurilor sfinte” ale Câmpiei Transilvane și, odată cu ea, „behăitul turmei”, „mugetul de vite”, „cântecul
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
clasici, de cei greci și latini, dar modernii o cultivă și ei, parodiind astfel, și totodată revitalizând implicit literatura clasică. Operând, asemenea mai tuturor poeților notorii din generația lui, cu mijloace prozodice - și expresive, în general - consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse, H. se impune ca individualitate artistică distinctă prin particularități de meșteșug, prin specificitatea rafinamentului tehnic. De la început se caracterizează printr-o anumită sobrietate a formulărilor, lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
mele, îi apare în 1969. Comentatorii au relevat principalele teme ale lirismului lui I.: dragostea pentru patrie și pentru popor, natura (îndeosebi cea a plaiurilor natale), omenia și sentimentul prieteniei. Partea cea mai rezistentă a creației sale este poezia de inspirație folclorică sau doar influențată de aceasta, autorul cultivând cu statornică predilecție balada. Versurile, cantabile, dovedesc simplitate și firesc, iar limbajul, bogat în imagini, este, de cele mai multe ori, cel al vieții de fiecare zi. Temperament de luptător pentru mari și adesea
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
Preocupările intelectualilor vizau dezvoltarea științei, istoriei și politicii statelor naționale. În cadrul Romantismului s-a acordat atenție persoanelor de excepție, geniului - pe care l-a teoretizat tot Kant (1981Ă în cea de-a treia Critică, personalității creatoare, în artă și istorie. Inspirația acestora a fost, la un moment dat, considerată de sorginte divină - la fel ca în vremea lui Platon - dar, uneori și demonică. Vremea romantismului începe să erodeze raționalismul triumfător al Secolului Luminilor. Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar, uneori și demonică. Vremea romantismului începe să erodeze raționalismul triumfător al Secolului Luminilor. Apare inconștientul, rolul major al visului, forța iraționalului, a misticului, atotputernicia omului, evoluția ideii de supraom. Către sfârșitul secolului al XIX-lea apar curentele „personaliste”, de inspirație religioasă. La Școala din Boston, Bisericii Metodiste Americane, Bowne (1847-1910Ă dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
De vreme ce e implicată reflexivitatea, această componentă activă include și calitatea experienței subiective (qualia; de exemplu, durerea, care e „a mea”Ă și, de fapt, întreaga conștiință de sine experiențială. Prin aceasta e asimilată o bună parte din contribuția fenomenologiei de inspirație husserliană la psihologie și psihopatologie. Totuși, distincția între mine și persoană se menține, chiar și în perspectiva filosofilor, așa cum subliniază Strawson. Pe de altă parte, s-ar putea distinge un aspect al sinelui ca „obiect” - ca obiect reflexiv al subiectului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Între 1824 și 1827, medicul danez CARL OTTO, cunoscător al condițiilor de detenție din închisori și adept al frenologiei, a propus utilizarea examinărilor de factură frenologică pentru diagnosticarea bolnavilor mintali ce urmau să fie supuși unor expertize judiciare. Tot de inspirație frenologică este și o surprinzător de modernă descriere a caracterului psihopatic. Acesta este dominat de incapacitatea de a-și controla pulsiunile, alături de hedonism, și apelează constant la viclenie și ipocrizie pentru a-și atinge scopurile egoiste, ignorând așteptările celor din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atribute dominante - moștenite ereditar - pot favoriza tulburări de comportament de o imoralitate extremă. De remarcat că nivelul al șaselea aparține demențelor, indiferent de etiologia lor. Morel este considerat părintele teoriei degenerescenței care s-a constituit într-o sursă majoră de inspirație pentru teoriile etiopatogenetice ulterioare în personologie. „Nebunia degeneraților” descrisă de autor reprezintă o variantă primară a personalităților psihopatice. În aceeași perioadă, Briquet (apud Millon et al., 1998Ă descrie un tablou clinic foarte asemănător tulburării de personalitate histrionice, deși îl raportează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
recentă medico-psihiatrică a tulburărilor de personalitate. Categoriile prototipice Schneider a adoptat ideea că persoanele psihopate nu reprezintă o boală, ci sunt variante antropologice extreme, și aceasta deoarece aderă la ideea că spiritul nu se poate îmbolnăvi, ci doar corpul. Totuși, inspirația medico-psihiatrică a celei mai mari părți a tipurilor sale e evidentă. Odată cu orientarea neokraepeliană a psihiatriei din ultimele decenii - care a dus la o intensă psihiatrizare a existenței umane -, tulburările de personalitate au fost tot timpul descrise prin variante tipologice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al unei compilații privind teatrul englez premergător lui Shakespeare, iar D. Bolintineanu, al unei serii de Studii literare. Versificarea română. V. Alecsandri publică poeziile Emmi și Stelele și tot versuri trimite Gr. H. Grandea. D. Bolintineanu dă și scrieri de inspirație istorică: Moartea lui Miron Costin logofătul ș.a. Dionisie Pop Marțian tipărește în I. relatări privitoare la o călătorie de la Cernavodă la Constanța, prin teritoriul aflat sub administrație otomană; atent la trăsăturile specific orientale, el semnalează cu entuziasm prezența elementului românesc
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
existență a statului iranian. Traduce poezie persană și indiană, din Baudelaire, Verlaine, Poe și din literatura sovietică. Cunoscut mai ales ca poet-traducător din poezia persană, D. este el însuși un poet prolific. După un scurt episod conformist, versurile sale, de inspirație exclusiv marină sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
ea trebuie să fie suficient de precisă pentru a marca zona reală de interes a afacerii, altfel nu are nici o valoare practică. Odată precizată, misiunea trebuie comunicată managerilor inferiori și tuturor celorlalți angajați Într-o manieră clară și generatoare de inspirație. Repetarea ei zilnică Într-un stil provocator și convingător va Îndrepta atitudinea și comportamentul subordonaților În direcția dorită. Misiunea are Întotdeauna o dimensiune limitată În timp, deoarece diferiți factori de influență determină schimbări În structura piețelor și tehnologiilor, În gesturile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
designerii cu experiență europeană sunt cei care stabilesc ritmul revoluției, grație unui secol de istorie a industriei auto privită ca artă și mulțumită atenției de meșteșugar În ceea ce privește interioarele. La rândul lor, japonezii explorează spiritul național pentru a găsi surse de inspirație. În acest acop, designerii de la Toyota profită de ceea ce ei numesc „factorul J”, care captează sentimentele pozitive ale beneficiarilor din Întreaga lume. Specialiștii În design privesc cu emoție progresele japonezilor. „Este Înspăimântător. Produc lucruri excelente și vor veni cu un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów, Cracovia, 1933; Datinile românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G. Ibrăileanu-profesorul, istoricul culturii, scriitorul beletrist, în Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1974, 77-114; Literatură populară, îngr. și introd. Ion H.
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
din neamul tău”, scrisoarea către „tovarășul Sadoveanu” dezvăluie raportul dizarmonic dintre omul ce joacă un rol de prim ordin într-o etapă de „crucificare a neamului românesc” și monumentala sa operă, definită astfel: „Timp de patru decenii literatura aceasta de inspirație și sensibilitate patriarhală a format succesivele generații, alimentând o ideologie specific românească, ale cărei origini se găsesc în paginile lui Eminescu. Insuccesul ideologiei comuniste în România se datorește acestei fizionomii spirituale a intelectualului român.” La rubrica „Note pe marginea cărților
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
pierdută. Dispariția copilei o leagă și mai mult de pământul românesc: „Dâmbovițo! Dâmbovițo! / Sunt de tine-ncătușată / De când ce-avui drag pe lume / Mi-e pe malu-ți îngropată.” Lirica sa de „vulcanice avânturi”, cum și-o caracteriza, mai cuprinde poezie de inspirație biblică (Cina cea de taină, Moise, Cain) și mitică (Prometeu), un filon de poezie eroică (inspirată de Războiul de Independență de la 1877-1878), în fine, prelucrări de legende antice (Sappho) și de motive medievale (Hammerstein). Prozatoarea tipărește cugetări (Les Pensées d
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
devine o permanență, un mod de a trăi. Astăzi, poeta este mai cunoscută datorită poeziilor sale pentru copii (Jucării, 1938, Baba Iarna intră-n sat, 1954). Proza lui C. păstrează stilul molcom al poeziei și, în mare parte, sursele de inspirație. Amintirile din prima copilărie plutesc într-o atmosferă fabuloasă, în care copilul este un personaj care „piere” în prima zi de școală (A murit Luchi..., 1942). Poate mai puțin obișnuite pentru imaginea comună despre scriitoare sunt schițele cu structură tradiționalistă
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Maldoror). Poezia din volumul Grădina deliciilor (1993), parcă mai puțin subiectivizată, a fost văzută de critici ca prelungire a unor filoane expresioniste, suprarealiste sau dadaiste, ca expresie a unor nevroze tipic bacoviene, după un scenariu de film-dezastru. Sursa primă a inspirației pare a fi celebrul tablou al lui Hieronymus Bosch, dar atmosfera de dans macabru e mai degrabă aceea din pânzele belgianului James Ensor. Stadiul edificării sinelui încremenește acum în faza disoluției (separatio) din procesul alchimic, C. propunând un adevărat antimanifest
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele de teatru ale lui C. (nepublicate în timpul vieții; un volum de Teatru îi va fi editat în 1976), mai izbutite ar fi drama de inspirație istorică, în canonul tradiției, La locul numit Direptate, însuflețită de un patos ce antrenează, până la artificiozitate, cadențe (și rime) de poem, și fantezia dramatică Don Juan, în care, eliberat din chinga legendei, seducătorul sevillian e văzut nu ca un înșelător
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
inutilă impun substituiri simbolice din ce în ce mai halucinant-coșmarești: „Pietricica spaimei/ mi-a intrat în talpă./ Șchioapăt tot mai tare/ prin această lume./ Cui să-i fie milă/ de-o cămilă șchioapă,/ chiar dacă deșertul/ n-are pic de apă?” Livrescul, sursă esențială de inspirație, filtru al trăirilor, nu sugrumă însă spontaneitatea și capacitatea asociativă. Perceperea lumii prin intermediar cultural, sfidarea tabuurilor, umorul negru orientează și selecția textelor traduse. Capacitatea de invenție lingvistică este cu totul remarcabilă. Inventatoare a unei limbi personale, visată de toți
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
între „împietrirea” în fața vieții și deschiderea către sensibilitate. Aceasta va fi, de fapt, drama lui C.; atras de cei doi poli, el nu se va putea hotărî niciodată. Pentru ceea ce vrea să comunice, poetul alege versuri lungi și imagini de inspirație simbolistă. În 1934 revizuiește câteva dintre poemele anterioare, adaugă altele noi și publică un nou volum, intitulat Poesii. Autorul confirmă vocația de luptător în permanent conflict cu lumea înconjurătoare, dar, mai presus de aceasta, cu sine însuși. E atras de
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în ruginiul frunzelor moartea vânătorului Acteon. Poet inegal, banal în inspirația patriotică și în solidaritatea mitică cu strămoșii, C. se distinge în felul cum privește și admiră nudul feminin („Cu flori veniși, cu sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea peisajului într-
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
aici... (1973) evocă surghiunul tomitan al poetului latin Ovidiu; interesul prozatoarei vizează nu reconstituirea istorică în sine, ci o problematică perenă - situația artistului față de societate -, asociată unui demers și unei recuzite în fond comune cu cele ale prozelor sale de inspirație contemporană. Eseuri pe teme diverse, mai ales culturale, cărora li se pot remarca subtilitatea, ingeniozitatea asocierilor, elevația și echilibrul expresiei, dar și caracterul potolit, meditativ, nepolemic, au fost adunate în volumul Descifrări (1977). Romanul Ion Ion (1991) e o încercare
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
Despre rațiunea dominantă, în varianta contemporană, propusă de Virgil Cândea 73), revizuită de traducătorii Bibliei lui Șerban Cantacuzino, este păstrată în carte, conform ediției protestante a Septuagintei după care s-a făcut traducerea, deși nu e un text canonic. De inspirație stoică, demonstrând faptul că rațiunea este capabilă nu să anuleze, ci să controleze pasiunile, această lucrare reprezintă, afirmă Virgil Cândea, "prima scriere cu caracter indiscutabil de filosofie morală" tipărită, chiar dacă nu și scrisă la noi, o lucrare de mare influență
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această filieră, inclusă și în Biblia lui Șerban Cantacuzino din 1688, sub titlul Al lui Iosip la Macavei carte, adecă pentru sângurul-țiitoriul gând, cea de a patra carte a Macabeilor, atribuită eronat lui Iosef Flavius, reprezintă un tratat filosofic de inspirație stoică 11. Așa stând lucrurile, devine explicabilă preferința lui Cantemir pentru Seneca. După cum aminteam, în Divanul îl folosește în mod repetat, referindu-se la el ca la o autoritate în domeniul eticii, ca la un autor bine orientat, în pofida apartenenței
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]